Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)
1971-04-20 / nr. 8173
Nr. 8173 ! Ansamblul artistic al Armatei populare coreene, la Braşov ! Aflat intr-un turneu în ţara noastră, Ansamblul artistic al Armatei populare coreene a prezentat, duminică, pe scena Teatrului dramatic din Braşov, doua spectacole de cîntece revoluţionare închinate patriei, partidului şi armatei populare, numere coregrafice, piese vocale şi instrumentale, ce redau aspecte din lupta poporului coreean împotriva cotropitorilor şi momente din munca paşnică de făurire a vieţii, noi, socialiste. Prezenţa Ansamblului artistic al Armatei populare coreene pe scena Teatrului dramatic a constituit un eveniment artistic deosebit. La spectacolul de duminică seara, au participat tovarăşul Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, oameni de cultură şi artă, înfiinţat în anii democraţiei populare. Ansamblul artistic al Armatei populare coreene şi-a creat un înalt prestigiu printre formaţiile de acest gen, cucerind laurii gloriei artistice atît în ţară cît şi peste hotare, în programul spectacolului, alcătuit în spiritul vădit al respectului pentru proporţionalitate, am descifrat o concepţie regizorală (a lui Song-Uan-Su, director artistic al spectacolului), reliefînd un stadiu superior de înţelegere şi redare a cîntecului şi dansului. Artiştii coreeni au tălmăcit cu sobrietate conţinutul cîntecelor revoluţionare şi ostăşeşti, ce emană un dramatism deosebit. („Cîntec închinat mareşalului Kin Ir Sen", „Cîntecul Armatei populare coreene", „Cîntec pentru apărarea patriei"). O variată gamă interpretativă ne-a fost oferită de artiştii coreeni prin diversitatea stilistică a pieselor vocale şi instrumentale din program, a căror forţă evocatoare a pus în valoare calităţile soliştilor Toi-Cian-Kim, Kim- Ok-Sun, Kin-Pon-E,Cen- Ien-Sil, Pak-Ion-Sun, Dzon-Ion- Sun, Pak-Hi-Ion, Kim-Man-Sun. A impresionat acurateţea interpretării cîntecelor coreene, în acompaniamentul originalului instrument ka-ta-kîm, alături de prospeţimea dăruită cîntecelor ostăşeşti şi prelucrărilor din folclorul românesc („Trec ostaşii" de C. Trăilescu, „Ştii tu mîndră", „Tudoriţo, nene", „Am un bade tinerel" etc.). Am reţinut, de asemenea, minuţioasa gradare a trăirilor şi sentimentelor în creaţiile coregrafice, ce redau sugestiv aspecte din lupta poporului coreean închinată vieţii noi, socialiste, care animă astăzi patria acestor soli ai frumosului, ai artei. Nu poate să nu fie consemnată elogios contribuţia dirijorilor Kim-Dzîn-Iîn, Riu-Sîn-Rial, Li-Si-Hien, precum şi ingeniozitatea cadrului scenografic, în încheierea spectacolului, care s-a bucurat de un deosebit succes, artiştilor coreeni li s-au oferit flori din partea organelor locale de partid şi de stat. V. SIMIONESCU III Piesa lui Radu Bădilă, „Patru oameni fără nume", va fi înscrisă în curînd şi pe afişul Teatrului dramatic din Braşov. Premiera este programată pentru ziua de joi, 29 aprilie, în cadrul ediţiei jubiliare a „Colocviilor braşovene". Regia va fi semnată de Sică Alexandrescu, Artist al poporului; regizor secund: George Gridănuşu; scenografia: Ion Cristodule. In distribuţie : Mihaela Murgu, Dan Dobre, Nicolae Albani, Vasile Mureşanu, Savu Rahoveanu, Voinea C. Derast, Victor Ionescu. „Clanul Sicilienilor" Am ezitat în alegerea filmului săptămânii pentru că, după cum desigur au şi observat cititorii acestei rubrici, ne străduim să propunem un punct de vedere interpretativ, să recomandăm acele creaţii, uneori mai dificile, care afirmă o idee, o modalitate estetică valoroasă, o mărturie angajantă în raport cu idealurile noastre. Aşa se face că filmul de suc- ces a fost, deseori (dar nu totdeauna!, pentru că nu am abdicat de la exigenţele criticii nici cînd a fost vorba de discuţii asupra gustului şi a psihologiei succesului), filmul de succes, spuneam, a fost lăsat să se realizeze singur, noi înibitînd pentru a cîştiga, deci a da succes, în favoarea producţiei de calitate, a unui public larg. Acum, vorbim despre „Clanul Sicilienilor" — care merită să facă sălile pline, pe care le şi face -pentru că acelaşi Henri Verneuil, regizorul filmului, dăduse şi unele mediocre însăilări de factură politică, lipsite de curăţenie morală şi de respectul valorilor, faţă de care ne-am exprimat rezervele. „Clanul Sicilienilor" este filmul, clasic, aş zice, al confruntării, între lege (în numele căreia acţionează inspectorul Le Goff) şi clanul unor personaje care şi-au făcut din duritate o trăsătură de caracter, iar din fărădelege, norma vieţii. Lovitura de teatru e dată la început, în acea scenă Cronica filmului a evadării din duba poliţiei, alte lovituri urmează, într-un crescendo real, admirabil realizat profesional. Un avion deturnat — realitatea intră în ficţiune cu o viteză mai mare ca oricînd — aterizarea sa pe o şosea, scena de dragoste consumată în zgomot de împuşcături şi salturi spectaculoase peste parapetulterasei, jocul de la masa de biliard și contrapunctul său tensionat, toate se orînduiesc precis în acest mozaic. Actorii, figuri de prim rang în galena vedetelor, realizează confortabil datele genului specific, adică Jean Gabin (Vittorio Manalese, șeful echipei, creier lucid, imperturbabil, aspru), continuă specializarea pe roluri negative, Alain Delon (Roger Sartet, dînd senzaţia convingătoare, de altfel, de hăituire) se foloseşte bine de recuzita ce l-a lansat ca tip, iar Lino Ventura (Le Goff) mai precis ca oricînd şi mai convingător decît, am fi putut crede că poate fi, dă strălucire interpretării. Mai apare şi cîndva celebrul Amedeo Nazzari, apare şi atît de tulburătoarea Irina Demick, Elisa Cegani, dar soarta filmului e jucată de marii săi protagonişti. Legea învinge în mod dur. Dar dacă lucrurile nu s-ar fi petrecut astfel, indiferent de acuratețea profesională a acestei pelicule, nu ne-am fi oprit asupra ei. Mihai NADIN Făurirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta pentru eliberarea naţională şi socială (Urmare din pag. 1) politic, şi revendicări imediate ale clasei muncitoare. în manifest se spunea : „In plin război, clasa muncitoare din România îşi afirmă de acest 1 Mai cerinţele ei de viaţă pe care numai UNITA şi prin LUPTĂ poate să le impună. Aceste cerinţe sunt : Ziua de muncă de 8 ore; sporirea imediată a salariilor pe măsura scumpetei; imediata demilitarizare a întreprinderilor ; asigurarea dreptului la libera organizare sindicală şi politică ; libertatea de gîndire, a scrisului şi a cuvîntului ; eliberarea tuturor celor închişi sau internaţi pentru convingerile lor şi pentru lupta patriotică antihitleristă“, în continuare manifestul declara „In ziua de 1 Mai, ziua ei de LUPTĂ şi SPERANŢĂ, muncitorimea organizată, unită — de la comunişti pînă la social-democraţi — cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toţi muncitorii organizaţi şi neorganizaţi, întreg poporul român, toate păturile şi clasele sociale, toate partidele şi organizaţiile indiferent de culoare politică, credinţă religioasă şi apartenenţă socială la lupta pentru pace imediată , răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guvern naţional din reprezentanţii tuturor forţelor antihitleriste. Izgonirea armatelor hitleriste din ţară, sabotarea şi distrugerea maşinii de război germane, alianţă cu Uniunea Sovietică, Anglia şi Statele Unite. Pentru o Românie liberă, democratică şi independentă". Făurirea Frontului Unic Muncitoresc a sporit capacitatea de acţiune şi forţa de organizare a clasei muncitoare în lupta de eliberare naţională şi socială, a exercitat o puternică influenţă asupra unirii celorlalte forţe patriotice antihitleriste, a deschis perspectiva realizării, unităţii sale politico-organizatorice. Constituirea F.U.M. a fost primită cu vie satisfacţie de toate forţele democratice din ţară. Ziarul ilegal „România liberă" scria : „Salutăm realizarea F.U.M. Prin închegarea F.U.M. s-a întărit lupta patriotică de eliberare a muncitorimii şi a întregului popor român". La scurt timp obiectivele cuprinse în manifestul de la 1 Mai al F.U.M. s-au concretizat în crearea Comitetelor de acţiune, a comitetelor patriotice la Atelierele C.F.R. „Criviţa", la „Malaxa", „Mociorniţa", „Lemaître", „S.E.T.", „S.T.B.", A.S.A.M.", „Vulcan" în Bucureşti şi în alte centre ale ţării. Făurirea F.U.M. în condiţiile dictaturii militaro-fasciste şi ale prezenţei trupelor hitleriste în ţară nu a reprezentat numai o problemă de tactică, o măsură de însemnătate excepţională pentru înfăptuirea întregului plan de răsturnare a dictaturii militaro-fasciste. Ea a asigurat şi a constituit o garanţie a dezvoltării ulterioare a luptei antifasciste ca o mişcare de eliberare socială, a fost un pas important pe drumul realizării unităţii depline a mişcării muncitoreşti. După 23 August 1944, unitatea de acţiune a clasei muncitoare s-a consolidat şi s-a dezvoltat în lupta pentru instaurarea şi consolidarea regimului democratpopular. Trecerea la revoluţia socialistă a impus însă ca o necesitate imediată ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii de acţiune a clasei muncitoare, crearea unui partid unic al clasei muncitoare. Unificarea politică şi organizatorică a celor două partide — ale clasei muncitoare — P.C.R., şi P.S.D., realizată la Congresul de unificare din februarie 1948, pe baza principiilor organizatorice, tactice, ideologice şi politice ale marxism-leninismului, a pus capăt sciziunii de aproape trei decenii din mişcarea muncitorească din România. Crearea partidului unic al clasei muncitoare a dat posibilitate acesteia să-și îndeplinească misiunea sa istorică de construire a societăţii socialiste în România. MEMENTO MUZICĂ Astăzi la ora 19,30, are loc în sala Teatrului dramatic spectacolul ,,Secretul lui Marco Polo" CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18) „Clanul Sicilienilor - orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21.30. COSMOS (telefon 1.11.52) „Renegata" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. ARTA (telefon: 1.23.63) „Subiect pentru o schiţă“ - orele 11; 17,30; 20. POPULAR (telefon: 1.40.22) „Tripla verificare1* — orele 9, 14 iar de la orele 11,30; 16,30; 19; 21 „Aşteaptă pînă se întunecă". TINERETULUI (telefon: 1.48.27) „Acţiunea Vulturul" - orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. TELEVIZIUNE MARTI, 20 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu - misiune de actualitate muzicală. 18.30 Toate pînzele sus ! 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de searâ. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisdir. 20.30 Seară de teatru: „Febre" de Horia Lovinescu. In distribuţie: Irina Petrescu, Doina Tuţescu, Virgil Ogaşanu, Fory Etterle, Toma Dimitriu, Vasile Niţulescu, Mihai Mereuţă, Victoria Mierlescu, Mircea Constantinescu şi alţii 21,50 Muzică uşoară cu Anda Călugâreanu şi formaţia Horia Moculescu. 22,10 Prim plan: Teodor Tom — inginer proiectant-şef la uzinele „1 Mai" Ploieşti. 22,40 Telejurnalul de noapte. TIMPUL PROBABIL - Pentru zilele de 21 și 22 aprilie 1971. Vremea uşor instabilă, mai ales în cursul dupâ-amiezelor, cînd local vor cădea averse de ploaie, insolite uneori de descărcări electrice. Vînt potrivit din vest și nord-vest; temperatura minimă: 0-4 grade, iar cea maximă: 13-17 grade. DRUM NOU PROFILAXIA... 1 TERAPEUTICA RUTELOR CALITATIVE (Urmare din pag. 1) se spune în diverse unități. Aexistat o tendință de reducere a personalului C.T.C., fără a se crea condiții optime de aplicare a metodelor citate. Compartimentele C.T.C. ,,s-au retras" în punctele finale, lăsînd descoperite liniile de fabricaţie, adică exact locurile unde se produce, de fapt, calitatea. Trebuie accentuat faptul că este mai bine, mai uşor şi mai ieftin de a preveni, decît de „a vindeca". Un controlor volant se formează în timp îndelungat şi de aceea trebuie ca prin experienţa sa, prin soluţiile pe care le dă, prin deciziile pe care le ia, să ştie să se facă ascultat şi respectat, să fie un adevărat „inginer şef" al liniei pe care o supraveghează. Aceasta cu atît mai mult cu cît eficienţa adevărată a controlorului constă in acest rol de prevenire a rebuturilor, a pieselor cu abateri calitative. Compartimentul C.T.C. trebuie să-şi stabilească un sistem informaţional complet şi eficace, care să se adreseze tuturor factorilor, să găsească formele cele mai adecvate specificului locului de muncă, lucrării efectuate, uzinei sau nivelului la care se adresează. în acest sens în uzina noastră există, la fiecare loc de muncă, documente tehnice informative ca de exemplu : game afişate cu condiţiile importante de calitate, planurile de operaţii, instrucţiuni etc. De o extremă eficienţă sunt la fiecare linie de fabricaţie panourile vizibile cu grafice, care arată zilnic situaţia produselor încercate, admise, respinse, procente pe cauze, defecţiuni, măsuri de luat, precum şi diagrame cu evoluţia defecţiunilor importante ; aceste grafice şi diagrame trebuie să poată fi comparate cu situaţiile anterioare înscrise sugestiv, precum şi cu obiectivele propuse de realizat. La bancurile de control final sunt afişate tabele cu codificarea numerotată a defecţiunilor posibile ; controlorul înscrie aici operativ defecţiunile prin numere, iar muncitorul, avînd şi el un tabel identic, le remediază pe toate, lăsînd în continuare numerele înscrise pentru ca controlorul să verifice în special aceste puncte. Este lesne de înţeles că dacă un produs prezintă mai multe defecţiuni şi controlorul l-ar respinge la prima defecţiune constatată, acest produs ar trece de mai multe ori prin control-remediere şi deci pierderile de capacitate şi chiar de calitate sunt evidente. Prezintă, de asemenea, interes ca în unele locuri importante de producţie să existe becuri roşii semnalizatoare. Acţionate în cazul unor defecţiuni deosebite, ar putea fi chemaţi imediat factorii interesaţi pentru constatare, analizare şi luare de măsuri. La locurile de muncă importante — spre exemplu la reglaje — şi unde se constată neuniformităţi pe schimburi, se pot ţine grafice nominale comparative afişate, care stimulează fără îndoială lucrul de cea mai bună calitate. Apreciez că în etapa actuală, diferenţa mare între compartimentele C.T.C. din diversele unităţi, este aceea că unele reuşesc să constate şi să evidenţieze majoritatea deficienţelor, raportînd numeroase respingeri din bancurile proprii de control, derogări, abateri de la disciplina tehnologică, iar altele, chiar dacă în parte cunosc situaţia, printr-o interpretare greşită sau probabil sub anumite influenţe, evită să facă acest lucru. Acestea din urmă acţionează deci în dauna ameliorării ulterioare a calităţii. Rezultă că un compartiment C.T.C. fără un sistem informaţional complet, eficace şi corect nu este bine organizat şi lucrează la întîmplare, pentru eliminarea sau rezolvarea de moment a problemelor. Părerea mea este că compartimentul C.T.C. trebuie să fie considerat intermediarul prin care compartimentele de concepţie şi pregătirea fabricaţiei predau pregătirea unui produs nou secţiilor de fabricaţie. Aici şeful compartimentului C.T.C. trebuie să-şi ia serios în primire rolul de secretar al comisiei de omologare, neputîndu-1 obliga nimeni să avizeze omologarea şi intrarea în fabricaţie a unui produs nou pînă cînd nu sînt îndeplinite integral toate condiţiile materiale, tehnice şi tehnologice pentru omologarea produsului. In uzina noastră am adoptat metoda ca intrarea în fabricaţie a unui produs să se facă după verificarea documentaţiei şi dotării, a realizării corespunzătoare a fiecărei faze şi operaţii, urmînd ca după încercarea produselor din seria zero şi retuşuri, să semnez personal toate planurile de operaţii la rubrica omologat. In încheiere trebuie să spun că în momentul de faţă trebuie schimbat substanţial stilul de muncă al conducătorilor de unităţi cu compartimentul C.T.C., atît în privinţa raporturilor cît şi ca organizare şi funcţionare a acestui compartiment cu dependenţă imediată şi directă de conducătorul unităţii. El trebuie să cunoască îndeaproape toate necesităţile, precum şi lipsurile acestui compartiment, să analizeze cu discernământ tehnic şi organizatoric problemele de dotare, de încadrare cu personal precum şi sesizările făcute. Miica publicitate VANZARI Vînd apartament central, etajul I, compus din 3 camere, dependințe, încălzire centrală. Informaţii: telefon 1.39.92, între orele 17-21. 517 Vînd „Volkswagen 1300" tip 1966. Telefon 2.16.44 între orele 7—15. 569 Vînd maşină nouă „Skoda 1000" cu zero km, Braşov, str. Timişului nr. 11 (lingă cinematograful „Patria"). 570 Vînd în Bucureşti casă modestă, liberă, singur în curte. Informaţii telefon 2.42.50. 573 Vînd două apartamente libere. Str. Horia nr. 60, Braşov. 572 Vînd „Trabant 601", stare excepţională. Telefon 2.23.59, după orele 17, 57. ANUNŢURI FAMILIALE Ioan Rothenbächer soţ, împreună cu familiile Strazzaboschi, Purdilă, Margheri, Dongoroz, Streifert, Munteanu, frate, surori, cumnată, cumnaţi, nepofi şi nepoate, anunţă cu mare durere încetarea din viaţă în ziua de 12 aprilie a scumpei lor Beatrice Rothenbacher născută Strazzaboschi. Inmormîntarea a avut loc la Roma - Italia. Comemorarea de 9 zile va avea loc la Biserica Sfînta Treime Schei, în ziua de 21 aprilie, orele 11. 56, îndurerata familie mulţumeşte tuturor celor care au luat parte la marea lor durere pricinuită de moartea scumpului lor soţ şi tata Augustin Andrei, din Braşov. DECES 565 Colegi de serviciu şi prieteni anunţă încetarea din viaţă a celui care a fost CRISTU IOAN, din str. Toamnei nr. 3. înmormîntarea va avea loc marţi, 20 cipriote 1971, orele 15,30, cimitirul Criste. TRANSPORT ILEGAL Era ora 20,30, se întunecase bine. Autotractorul 21-BV.541, proprietatea Autobazei marca Braşov, condus de Alexandru Matei, era gata de plecare în faţa unui bloc din apropierea uzinei ,,Colorom’ Codlea. Unui miliţian inspirat i-a venit ideea să facă un control. Neavînd încotro, şoferul a scos documentele. Conform scrisorii de transport seria 0488950 şi a facturii nr. 4986, autotractorul trebuia să transporte la Iaşi un tractor şi 300 potcoave. „Acum jos prelata să vedem dacă corespunde marfa cu scriptele!" Şi ce să-i vadă ochii?! în remorcă erau ticsite mobilier şi bagaje pentru şase familii, iar printre şi peste ele nu mai puţin de 15 persoane, între care 6 copii sub 11 ani! Erau şase familii de muncitori necalificaţi de la „Colorom", care plecau în concediu într-o localitate din judeţul Iaşi. Căutînd atent printre bagaje, au fost găsite cantităţi însemnate de vopsele şi coloranţi, sustrase din uzină. Pentru acestea, persoanele vinovate vor fi trase la răspundere penal. De asemenea, şoferului „binevoitor", Alexandru Matei, î se vor întocmi acte de trimitere în judecată, pentru transport ilegal de persoane şi mărfuri. RECIDIVIST în seara de 12 aprilie,Gh. Băilă, din Săcele, str. Subobrej, nr. 48, şofer la I.T.A. Braşov. Autobaza 1 marfă, coloana 8 Săcelei cobora cu maşina 31-BV-114 spre oraş. Normal, autovehiculul trebuie parcat în încinta şantierului. Dar el avea chef să se întoarcă acasă cu... mașina! De la punctul alimentar forestier s-a aprovizionat serios cu băutură (1 kg. vin, 300 g rachiu alb, 500 g vermut), consumată la volan. Aproape de intrarea în oraș, a ajuns-o pe minora Ana B., pe care a urcat-o cu forța în cabină și a făcut cale-ntoarsă. Cu prada alături, s-a abătut pe drumul forestier denumit Valea Dracului şi în mijlocul pădurii întunecoase, sub ameninţarea cuţitului şi a pumnilor, a necinstit-o pe minoră. Aflat în arestul miliţiei, Gh. Bâila, în vîrstă de 31 de ani, îşi aşteaptă cea de-a patra condamnare pentru a patra faptă de acelaşi gen. DINTR-UN DERAPAJ Uneori un simplu derapaj, rezultat al unei manevre nedibace sau al unei neatenţii, poate naşte un accident deosebit de grav. O asemenea cauză a generat un accident recent, întîmplat în dreptul cantonului C.F.R. nr. 218, de pe raza comunei Ormeniş. Tractorul 41-BV.622, proprietatea Şantierului 51 Construcţii C.F.R. lotul Augustin, condus de Octavian Ghiţă, a derapat, răsturnîndu-se la marginea drumului, In urma accidentului, Constantin Popovici din Augustin, aflat în cabină a fost accidentat mortal, tractoristul a fost grav rănit, iar autovehiculul a suferit avarii importante. Rag. 3 Regionala de căi ferate Braşov anunţa In ziua de 22 aprilie 1971 va avea loc la Grupul şcolar C.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32 EXAMENUL DE ADMITERE pentru şcoala gr. I mişcare (acari, frînari, manevranţi, revizori ace etc.). Se primesc candidaţi care au absolvit 4 sau 7 clase elementare şi au vîrsta între 18—43 ani. Pe timpul şcolarizării, elevii vor beneficia de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 2105/1969. Informaţii suplimentare se obţin la Grupul şcolar C.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32, telefon 2.30.30, interior 560, sau la orice staţie de cale ferată. 218 Uzina „Metrom" Braşov angajează urgent : TEHNICIAN PRINCIPAL, care să cunoască bine limbile engleză şi franceză. MAISTRU (prelucrări la cald) REGLORI (pentru strunguri universale) STRUNGARI FREZORI RECTIFICATORI LĂCĂTUŞI ELECTRICIENI ZIDARI DULGHERI MUNCITORI NECALFICAŢI (bărbați) Informații la serviciul personal al uzinei, telefon 1.11.15. 228 In ziua de 27 aprilie 1971, orele 9, la CLUBUL I.C.S.T.I. din Braşov, str. Ciucasului nr. 9, se vor pune în vînzare prin licitație publică următoarele autoturisme : B.M.V. 2002 - tamponat - lei 26.017 - prima licitație, ZI5S 110 - lei 106.344 - a treia licitație, CRYSLER NEW YORK - lei 78.741 - a treia licitaţie. Acestea pot fi văzute şi încercate în ziua de 24 şi 26 aprilie 1971, la sediul întreprinderilor posesoare. Adresele acestora sunt afişate la O.C.L. Metalochimice Braşov, str. Gh. Baritiu nr. 1, 229 Direcţia judeţeană Loto-Pronosport, Braşov angajează un planificator principal munca şi salarii. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968, vînzători volanţi cu drept de salariat , vînzâtori salariaţi tarifari, pensionari de bătrîneţe, fără să afecteze pensia, pentru oraşele : Braşov, Săcele, Rupea, Victoria. Informaţii suplimentare la sediul Direcţiei judeţene, str. Armata Roşie nr. 35, sau telefonic la 1.37.08 şi 2.32.55. 236 METALOCHIM— întreprindere industriala locală Brașov angajează strungari categoria 1 - 6 cu salarizarea în acord. 193 Uzina nr. 2 Braşov str. Zizinului nr. 119, telefon 1.34.07 angajează de urgenţă. ECONOMIST în aprovizionare 3 GESTIONARI de materiale ŞEF DE DEPOZIT pentru recepţie De asemenea muncitori calificaţi în meseriile : ELECTRICIAN RECTIFICATOR FREZOR STRUNGAR FOCHIST SUDOR ZIDAR MUNCITORI NECALFICAŢI Condiţiile de angajare şi salarizare cele prevăzute în H.C.M. 914/1968 şi Legea nr. 22/1969. 238 întreprinderea industrială locală „Mobila“ Chintbav angajează 20 MUNCITOARE CROITORESE pentru secția P.M.P. din orașul Codlea; UN EXCAVATORIST pentru cariera Teliu ; UN MECANIC BULDOZERIST la cariera Bartolomeu ; 3 ELECTRICIENI — care vor lucra la serviciul mecanic şef ; 4 MECANICI UNIVERSALI ; 10 MUNCITORI NECALFICAȚI pentru încărcări-descărcări pe mașini. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. 237 Centrul de librării Braşov angajează str. Dr. I. Raţiu nr. 17 UN VITRINIER-DECORATOR. 240