Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-20 / nr. 8173

i Un nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8173 Marţi, 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vi! PENTRU PRIMA DATĂ IN ŢARĂ Pompe pentru vehicularea metalelor fluide Braşovul, centru al confluen­ţei rodnice dintre învăţămâ­­tul universitar şi practica in­dustrială, generează, an de an, tot mai valoroase contri­buţii ale specialiştilor de la catedre la perfecţionarea şi modernizarea tehnologiei de fabricaţie din diferite ramuri de producţie. O confirmare a acestui fapt este invenţia, re­cent brevetată, a prof. dr. ing. Andrei Nicolaide, şeful cate­drei de electrotehnică de la Institutul politehnic, ing. Aurel Gogioiu, şef de lucrări, şi ing. Marian Ţaţa, asistent univer­sitar : „Procedeu magnetohi­­drodinamic de vehiculare a mercurului în instalaţiile de electroliză". După studii şi cercetări în­cepute încă în anul 1965, au­torii au realizat, prin perfec­ţionarea procedeului amintit, pentru prima oară în ţara noastră, pompe magnetohidro­­dinamice de curent alternativ în cîmp magnetic progresiv. Faţă de realizările existente pe plan mondial invenţia a­­duce însemnare perfecţionări. Ele se referă, în principal, la construcţia circuitului mag­netic şi al înfăşurării şi, în mod esenţial, la realizarea unui nou tip de canal al pom­pei, care asigură o mare re­zistenţă în exploatare, pre­cum şi pierderi minime de e­­nergie. Domeniul de aplicabilitate al invenţiei este foar­te larg: întreprinderi din industriile metalurgică, chimică şi con­structoare de maşini. Este vorba de transportul magne­­tohidrodinamic al metalelor lichide sau în stare topită, unde folosirea noilor tipuri de pompe aduce o moderni­zare de înaltă tehnicitate. La uzina „Tractorul", de pildă, este în curs de experimentare o instalaţie pentru transpor­tul magnetohidrodinamic al a­­luminiului. Invenţia este în curs de adoptare şi în unele întreprinderi din industria chi­mică. Rezultatele de pînă a­­cum sînt de o remarcabilă e­­ficienţă, astfel că extinderea aplicării ei este o certitudine a realizării unor însemnate sporuri de productivitate şi calitate în transportul fluide­lor metalice. GH. NOVAC „Decada cârţii­­ româneşti“ Ieri, a început în întreaga ţară „Decada cărţii româneşti". Actuala ediţie este con­sacrată semicentenarului partidului. Cu acest prilej, se vor desfăşura, între 19 şi 28 aprilie, în principalele localităţi din ţară, numeroase manifestări, expozi­ţii, întîlniri ale cititorilor cu persona­lităţi de frunte ale culturii şi ştiinţei ro­mâneşti contemporane, „zile ale cărţii" etc. „Decada" ilustrează pe deplin remarca­bilele realizări obţinute de ţara noastră pe tărîm editorial. Numai în ultimii cinci ani, au văzut lumina tiparului 45.084 tit­luri, într-un tiraj de 453.400.000 exempla­re,­­dintre care aproape 3.000 de titluri, însumînd 15 milioane de exemplare, în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Suc­cese însemnate s-au înregistrat şi pe linia difuzării cărţii. Valoarea lucrărilor cumpă­rate de cititorii de la oraşe şi sate, în perioada 1966—1970, se ridică la mai mult de un miliard de lei. Evident, se cuvine subliniat şi prestigiul de care se bucură, astăzi, în străinătate, cartea românească. Mărturie stau, în acest sens, cele aproape 1.800 de titluri, apărute in 50 de ţari. (Agerpres) Accelerînd ritmul lucrărilor agricole să nu scăpăm din vedere calitatea! PENTRU TERMI- Au terminat plantatul cartofilor NAREA PLANTĂRII CARTOFILOR PINA LA SFÎRŞI­­TUL ACESTEI SĂPTĂM1I, în cooperativele agricole din judeţ se poate şi tre­buie să se reali­zeze o viteză zilnică de cel puţin 500 hectare La redacţie ne-au sosit veşti care arată că în ultimele zile în tot mai multe unităţi agricole din judeţ se execută cu forţe sporite pregătirea solului şi însămînţatul porumbului. Pînă acum la C.A.P. Dăişoara s-au semănat mai bine de 80 ha, din cele 100 prevăzute, la Crizbav şi Grihalma cîte 60 ha., la Buneşti şi Caţa cîte 40 ha., la Criţ 32 ha. etc. Pînă duminică, în toate coope­rativele agricole din judeţ au fost însămînţate cu porumb peste 600 ha. Pentru însămînţarea în timpul optim a acestei valoroase plante, este necesar ca paralel cu înche­ierea celorlalte lucrări să se lu­creze tot mai intens la pregătirea solului, astfel ca pe măsură ce se creează condiţiile necesare să se poată trece din plin la semănat. Pînă la sfîrşitul săptămânii trecute, in 24 de cooperative agri­cole, printre care : Harman, Codlea, Vulcan, Cristian, Ghimbav, Zărneşti, Homorod, Caţa, Măeruş, ca să amintim doar cîteva din unităţile cu suprafeţe mai mari, s-a terminat plantatul cartofilor. Acest succes se datoreşte bunei organizări a muncii, utilizării din plin a fiecărei zile şi ore bune de lucru, hotărîrii cu care au muncit ţăranii cooperatori şi mecanizatorii pentru încheierea în timpul optim a acestei importante lucrări. O menţiune specială se cuvine colectivului I.A.S. Prejmer care a reuşit să execute înainte de termenul prevăzut plantatul carto­filor pe 1210 ha., depăşind cu aproape 100 ha. suprafaţa planifi­cată. Duminică, au lucrat toate tractoarele Duminică la Racoş, Hoghiz, Ormeniş ca şi în alte localităţi din judeţ, mecanizatorii şi cooperatorii au desfăşurat o muncă rodnică in timp pentru îndeplinirea la timp şi in condiţiile unei calităţi superioa­re­ a planului de insăminţări,d­intr-o discuţie purtată cu Nicolae Arma­neu, şeful secţiei de meca­nizare din Ormeniş, am aflat că semănatul, în afară de cele 150 hectare destinate culturii porumbului, s-a încheiat. Acum au fost con­centrate forţele la pregătirea terenului şi în maximum o săptămînă aici se termină şi semănatul porumbului. Duminică, de exemplu, 3 tractorişti au pregătit peste 40 hectare, iar ceilalţi au lucrat cu grapa şi sapa rotativă pe cele 210 hectare de grîu. La Hoghiz, ne-a informat Cornel Roşca, preşedintele C.A.P., du­minică s-a lucrat intens tot la pregătirea terenului pentru porumb. S-a început semănatul porumbului Prima praşilă Paralel cu urgentarea semăna­tului, cooperatorii din Ghimbav, Stupini, Sînpetru, Hălchiu şi din alte localităţi acordă o atenţie deosebită întreţinerii culturilor răsărite, inginera Sabina Bila, şefa fermei legumicole de la C.A.P. Sînpetru, ne-a informat ca pina acum, la ferma pe care o conduce, au şi fost prăşite întîia oară 14 hectare cultivate cu spa­nac, salată şi ceapă verde. Tot la această cooperativă agricolă s-au prăşit mecanic şi 20 hectare cul­tivate cu ierburi pentru samînţă. Şi la Stupini, praşila l-a s-a exe­cutat pe suprafeţe apreciabile cultivate cu legume. II SI BIBIHI I ll BIBIBII Gimnastica zilnică a elevilor­ Începînd de azi, programul şco­lilor generale se prelungeşte cu... 10 minute, timp afectat — printr-un recent ordin al Ministerului învă­­ţămîntului — gimnasticii zilnice cu regim obligatoriu. (Coman). Sesiune ştiinţifică Ieri a avut loc cea de-a doua sesiune pedagogica de comunicări ştiinţifice ale cadrelor didactice de la Şcoala generală nr. 19, Bra­şov. Subsumate temei „Elemente şi preocupări noi în procesul in­structiv-educativ", comunicările prezentate au insistat cu deosebi­re asupra aspectelor concrete, sur­prinse în procesul de învăţămînt al şcolii în cauză, sugerînd şi so­luţii pentru sporirea eficienţei di­feritelor verigi din complexul in­strucţiei şi educaţiei şcolare. (Co­­drin). Nou complex meşteşugăresc Mîine se dă în folosinţă noul complex meşteşugăresc al coope­rativei „Igiena", de pe str. Ar­mata Roşie, din Braşov. 70 de lu­crătoare se vor afla la dispoziţia publicului, îrn saloanele de coa­fură, manichiură, pedichiură, cos­metică şi vibro-masaj, ale noului complex. (Popa). Un întrerupător înţepenit Ieri, secretarul Consiliului popu­lar din Bran, Ioan Folea, ne-a în­­cunoştințat că, de regulă, pe uli­­ţele Branului ard luminile zi şi noapte. Se presupune fie că în­trerupătorul de la întreprinderea de electricitate, sectorul Rîşnov, e înţepenit, că cel care trebuie să-l desţepenească se dă peste zi somnului. Cine trebuie să intre pe fir, tovarăşi de la întreprinde­rea de electricitate ? . (Vaida). Argument bizar Cetăţeanul A. Ivanescu, curtea Bisericii Negre nr. 2 Braşov, ne-a adus ieri la redacţie o pereche de pantofi, proaspăt pingeliţi, cu 47 lei, la Unitatea nr. 13 din stra­da Ciucaş, Pingelele, la prima plimbare pe vreme ploioasă, s-au umflat, ca aluatul bine dospit. Clientul s-a dus cu pantofii la meşterii de pe Ciucaş, care l-au servit prompt cu următorul sfat : „Să nu-i porţi pe vreme de ploa­ie. „Sîrguinţa" are numai talpă pentru vreme uscată". Şi omul a plecat să caute cizmari mai... sirguincioşi, care cu alţi 47 de lei , să-i bată pingele ca lumea, (Io­­nescu). E !l«RIBIRIBIBIfllBIBIIS!Bj@fR!BIS!BIBI*MMWIMWaWM«IW«««i PLECAREA LA SOFIA A DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Gheor­­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările ce­lui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovară­şii Vasile Vîlcu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui judeţean­ Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului­ Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul construcţiilor şi arhitecturii, An­gi­el Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasado­rul F. P. Bulgaria la Bucureşti. Au fost prezenţi Nicolae Ble­jan, ambasadorul României la So­fia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Partidului Comunist Român, con­dusă de tovarăşul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) ­BBB M BBBBBBB BBBBBBBBBBBB FILE DIN GLORIOASA ISTORIE A P. C. R. Făurirea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta pentru eliberarea naţională şi socială 3«-filetei istoriei semicentenare a P.C.R. se înscrie şi activitatea permanentă desfăşurată de parti­dul comunist, încă de la crearea sa, pentru unitatea de acţiune şi politică a clasei muncitoare din România, în condiţiile grele ale ilegali­tăţii, ale luptei împotriva exploa­tării şi asupririi burghezo-moşie­­reşti, a terorii fasciste, partidul comunist s-a adresat în nenumă­rate rînduri organizaţiilor social­­democrate, sindicatelor, precum şi altor grupări muncitoreşti pentru înfăptuirea Frontului Unic pe baza revendicărilor imediate ale proletariatului şi ale maselor populare. în decursul anilor, pe măsura dezvoltării înfruntărilor de clasă, ideea de front unic şi-a găsit tot mai mult loc in rîndu­­rile muncitorimii. Marile bătălii de clasă desfă­şurate în România în anii 1929—- 1933, acţiunile organizate de pro­letariat în tot cursul deceniului al patrulea, cînd independenţa şi suveranitatea ţării erau din ce în ce mai grav ameninţate de peri­colul fascist, au scos în evidenţă necesitatea obiectivă şi posiblita­­tea realizării unităţii de acţiune a proletariatului ca o condiţie e­­senţială obligatorie a îndeplinirii rolului său istoric de conducător al luptei poporului pentru liber­tate socială şi naţională, în timp ce ţara gemea sub căl­­iciul Germaniei hitleriste, puterea de stat­­se­­afla în mina dictaturii militaro-fasciste, iar armata ro­mână era minată într-un război străin intereselor poporului nos­tru, partidul comunist şi-a în­zecit eforturile pentru realizarea unităţii de acţiune a clasei mun­citoare. Comuniştii vedeau în u­­nitatea de acţiune a clasei mun­citoare condiţia primordială pen­tru realizarea unui larg front na­ţional antihitlerist, capabil să do­boare dictatura militaro-fascistă, să alăture România coaliţiei anti­hitleriste şi să asigure dezvolta­rea ţării pe un nou făgaş, pe ca­lea desăvîrşirii revoluţiei bur­­ghezo-democratice şi­ apoi a în­făptuirii revoluţiei socialiste şi a sarcinilor ei. în primăvara anului 1944 lupta antifascistă a căpătat o amploare deosebită, cuprinzînd majoritatea poporului român. în aceste îm­prejurări, sub presiunea tot mai accentuată a clasei muncitoare care se manifesta viguros pentru unitatea de acţiune în lupta con­tra fascismului, în rîndurile con­ducerii P. S. D. survin schim­bări esenţiale, elementele de stingă pronunţîndu-se hotărât pen­tru încheierea unui acord de front unic cu P.C.R. Contactele între P.C.R. şi con­ducătorii P.S.D., partizani ai uni­tăţii de acţiune cu comuniştii, s-au intensificat deosebit de mult. Tra­tativele pentru realizarea F.U.NL, începute cu conducerea P.S.D. încă în toamna anului 1943 şi continuate în primul trimestru al anului 1944, din partea P.C.R. de către Constantin Pîrvulescu şi Constantin Agiu, iar din partea P.S.D. de către Ştefan Voitec, s-au încheiat în luna aprilie prin semnarea acordului privind crea­rea Frontului Unic Muncitoresc, pe baza unei platforme antifas­ciste şi antiimperialiste, care ex­prima linia luptei pentru realiza­rea unui larg front naţional anti­hitlerist, linie promovată cu con­secvenţă de Partidul Comunist Român. La 1 mai 1944 a fost dat publi­cităţii un manifest care în fond era platforma pe baza căreia s-a realizat F.U.M. Manifestul cuprin­dea pe lîngă probleme de ordin Dr. Maria COVACI, cercetător ştiinţific principal la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) Principala noastră preocupare: H I... NU TERAPEUTICA DEFICIENTELOR CALITATIVE Trebuie înţeles de toată lumea că în primul rîind calitatea pro­duselor se ... fabrică și apoi se verifică, deci organele C.T.C. nu creează calitatea, ci veghează la respectarea ei. Un factor deosebit de important în asigurarea şi îm­bunătăţirea calităţii îl constituie, desigur, organizarea şi funcţiona­rea eficientă a compartimentului C.T.C. Acesta are stabilite struc­turi organizatorice şi sarcini bine definite în toate unităţile. De a­­ceea, mă voi referi doar la o se­rie de aspecte mai puţin înţelese şi foarte puţin sau chiar de loc aplicate, care pot conduce neîn­doielnic la o eficienţă sporită în creşterea parametrilor calitativi ai producţiei şi deci la sporirea prestigiului „mărcii fabricii".. Astfel, pentru recepţionarea materiilor prime şi materialelor, consider că trebuie aplicate teh­nologii de control-recepţie din care să rezulte toate probele ne­cesare în vederea determinării calităţii loturilor de repere, sub­­ansamble sau materiale aprovizio­nate, necesarul de mijloace pen­tru efectuarea tuturor probelor, precum şi gradul de severitate la controlul de recepţie. O evidenţă bună a rezultatelor la controlul de recepţie trebuie să conducă la o clasificare a furnizorilor în foarte buni, buni, slabi şi deci la aplicarea unor nivele de control reduse normale şi respectiv se­vere, în funcţie de rezultatele ob­servate. Aceste grade pot fi apoi modificate în funcţie de evoluţia calităţii pe fiecare furnizor. în uzina noastră se aplică asemenea tehnologii la cca. 25 la sută din volumul materiilor prime şi ma­terialelor aprovizionate. Fiind ex­trem de eficiente, în prezent pro­cedăm la extinderea acestor me­tode. Cu atât mai mult se pune problema aplicării pe scară largă a acestora în uzine şi fabrici un­de controlul şi recepţia materia­lelor se face mai mult sau mai puţin empiric. Este limpede că parametrii calitativi ai producţiei se asigură printr-o exigenţă spo­rită începînd chiar de la poarta uzinei. Pentru realizarea unor astfel de perfecţionări, în uzina noastră s-a luat măsura suplimentară ca in cadrul C.T.C.-ului să funcţio­neze o grupă de metode, care pe lîngă celelalte sarcini, elaborează şi gamele de control-recepţie. în acest context se impune ca labo­ratoarele care fac încercări de materiale să depindă de compar­timentul G.T.C. şi nu de alt com­partiment. După cîte ştiu, sunt în­să prea puţine întreprinderile în care există o astfel de grupă de metode, lucru care la nivelul ac­tual al exigenţelor pentru îmbu­nătăţirea continuă a calităţii pro­duselor nu este satisfăcător. Este necesar să se stabilească un echilibru între costurile con­trolului şi eficienţa acestuia. Un asemenea echilibru se realizează în mod optim prin aplicarea con­trolului statistic, atît la recepţie cit şi în fabricaţie, în special la repere produse în cantităţi mari şi în aceleaşi condiţii de fabrica­ţie. Noi aplicăm controlul statis­tic la recepţia materialelor, la lo­turile de produse obţinute în ate­lierul de prelucrări, precum şi la cele realizate pe 12 utilaje con­ducătoare. Eficienţa metodei este evidentă : la cele 12 utilaje, de pildă, volumul de rebuturi rezul­tat la produsele realizate aici a scăzut cu peste 50 la sută. ’ Consider că trebuie foarte bine înţeles rolul controlorului volant, mobil, inelar sau de linie, cum­­ Ing. Gh. MATEI, seful serviciului C.T.C., de la uzina „Electroprecizie" {Continuare in pag. a 3-a) Două aspecte semnifica­tive ale activităţii inten­se depuse în ultimele zile de cooperatorii şi meca­nizatorii din Sînpetru: plantarea cartofilor pe ultimele hectare şi semă­natul trifolienelor în cul­tură ascunsă. Foto : GH. BĂNUŢA Deschiderea expoziţiei „Presa braşoveană despre lupta şi victoriile partidului“ In cadrul manifestărilor dedica­te aniversării semicentenarului P.C.R.,­ ieri, la Biblioteca munici­pală din Braşov, in prezenţa to­varăşului Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid, a avut loc deschiderea expoziţiei „Presa braşoveană despre lupta şi vic­tor­iile partidului“. Exponatele, înfăţişînd ziare şi reviste legale şi semilegale ale P.C.R., editate la Braşov in anii ilegalităţii, cit şi presa comunistă de după 23 Au­gust 1944, oferă o imagine amplă a luptei maselor populare, con­duse de partid, pentru eliberarea naţională şi socială, precum şi a contribuţiei oamenilor muncii bra­şoveni la edificarea socialistă a României. Meridiane „Vocea" în căutarea unei firme imaculate In pag. a 4-a

Next