Evenimentul, iulie-septembrie 1919 (Anul 27, nr. 105-176)

1919-09-11 / nr. 162

- ACWK M XXVII-U* Nâl 162 *T tuli--'--­JIAmmisuA^u IAȘI PIAȚA UNICEI Astăzi Guvernul d-lui Ion B­âtianu își face bagajele. Miercuri 10 Septembrie, pe când in castelul de l­a Saint Germain, Austria va semna tratatul de pace, la Palatul din București, d nul Io B­răti­an­u va sem­na demisia guvernului. Istoria exige ca la aceiași dată să înceteze două tiranii : litania im­­perialul care a ținut o mie de ani sub călcâi pe frații noștri din Ar­deal și tirania omului care pusese călcâiul pe grumazii României, Un musafir neplăcut Pentru a-și prelungi cu baloa­ne de oxigen o lamentabilă exis­tență, guvernul d-lui Ionel Bră­tianu, căzut moralmente de 4 luni, se dedă la trucuri demne de Au­gust de la Circ. Conferința de pace, față de care d, Brătianu face, se vede, tot pe sfinxul, vrind să lămurească ati­tudinea Promîniei, a trimis guver­nului din București mai multe note diplomatice, invitându-l să’și precizeze punctul lui de vedere. D. Ionel Brătianu, atât de abil in stori, de astă dată n’a găsit ceva mai bun de făcut decât să se as­cundă... după deg­t. . Deși toată lumea a citit in pre­sa franceză textul notelor trimise guvernului român, acesta declară că nu le-a primit, așa pare că d. Brătianu ar locui la Iași, care e lipsit de ori­ce legătură cu restul sumei. Dar trucul nu folosește la nimic. Conferința a trimes George Clerk la București, pe Sir cu o nouă notă—a cincea­­ — și cu in­strucțiuni de a duce răspunsul guvernului român. Cum vedem, sfinxul va fi silit să vorbească, iar dacă totuși nu se hotărăște nici acum, atunci tri­misul Conferinței va sta de vorbă cu un alt guvern. La rezolvarea crizei române intervenit un element de ordin in­­­ternațional, cu care D. Brătianu n’a contat. In­tr­ă, ,,Fiul Statuei“ e atotputernic, e un al doilea Su­­veran și poate deci, după pofta m­imei, să plece sau să remână la putere. Mai mult , poate să hotă­­rească cine si-i urmeze la cârmă, generalul Coandă, d. Buzdugan de la Casaț’e, Mutul de la Manutan­ță, etc. Acum iasă, d. Brătianu trebee să stea de vorbă­­ prea e—cu Sir George Clerk, căreia sâ i dea și răspunsul Pisa­­niei. Neplăcut mu­safir acest domn care vine toc­­maiade la Conferință, unde d. Brătianu a lăsat așa de frumoase suveniruri ! Neplăcut musafir care amintește d-lui Brătianu atâtea faimoase succese diplomatice! Ei, d-le Brătianu, pe unde scoți cămașa ? Ce se face cu politica de rezistență ? Cine să reziste ? D. General Coandă, un fel de coandă de topor, sau vre­o altă păpușă ? Pe de altă parte, telegramele de eln­ie au adus știrea că Aduna­rea Națională a Austriei a hotă­rât sa semneze pacea, incât și ul­tima scadență a guvernului libe­ral a sosit. Iscălește ori nu iscă­lește d. Brătianu ? Refuză d-sa semnarea, sau pune pe d. Coandă? Ori cât de interesante ar fi toa­te aceste chestiuni, s­ătuim pe ci­titori să aibă nițică răbdare a fi el izolat lașul , ne lipsește tirul telegrafic și cel telefonic, dar la urma turmei tot o să aflăm și noi cine guvernează la București și ce fel de politică preconizează. Liberalii și Iașii Sunt adorabili cei de la „Mișca­rea“, căci ei pretind că „Evenimen­tul“ a dus campanie împotriva gu­vernului pe chestiunea celor 4 mili­oane „acordate“ pentru reparațiunea străzilor din Iași. Ori, n’a fost vor­ba­­ de­cât­ că Iașul se va alege nu­mai cu făgădueli. Din cele 4 mili­oane făgăduite de aproape un an de zile Iașului, de alea s’a rădicat dăunăei suma de un milion. Restul de 3 milioane pe când ? Dacă­ întrebăm, de ce e cu supăra­re ? Și această se numește campanie contra guvernului, după cum, pre­tinde „Mișcarea"? Am fi, foarte fericiți cănd am pu­tea anunța—și făgăduim că o, vom face cu multă plăcere—că guvernul actual, care a făgăduit, a dat în­treaga sumă de 4 milioane pentru reparația străzilor Iașului, și că a­­cele 4 milioane s’au dus toate nu­mai pentru străzi. Până atunci, cănd nu s’a dat de căt un sfert din ceia ce s'a făgă­duit, in timp de 9 luni, putem pu­ne la îndoială sinceritatea făgădui­­torilor, mai cu samă dacă restul de 3 milioane va fi să se dea...după alegeri, Remiterea întâiului cu Bulgaria Paris 10 Septembrie.—Tratatul cu Bulgarii va fi remis delegați­lor bulgari astăzi, Mercur!, m^wmmmămâ Informații Vestea morței episcopului Antim Petrescu, al eparhiei Râmnicului și Severinului, fost vicar al Mitropoli­ei ieșene și egumen al bisericei Sf. Spiridon, a provocat o adâncă mâh­nire la Iași. Înaltul Prelat a fost foarte iubit in orașul nostru și moartea sa lasă unanime regrete. Ceremonia semnărei tratatului cu Austria a avut loc astăzi di­mineața 1* orele 10, in castelul St. Germain. Chestiunea Dobrogei de Sud nu va fi examinată și rezolvită in tra­tatul cu Bulgaria, consiliul suprem găsind cu cale că nu e jost să sta­bilească restituirea unui teritoriu de către un aliat unui adversar. Dacă Romania dorește să intre mai târziu in tratative cu Bulgaria, aceasta se va face din inițiativa ei, (Radio Lyon). Se vorbește că Ministerul Justiți­ei va retrage delegația de judecător de instrucție d-lui E. Aslan, care instruește gestiunea fostului prefect de județ.­­ Cu retragerea acestei delegațiuni, afacerea intră in o nouă fază. Delegația va fi încredințată d­lui Trandafirescu ori d-lui Giurescu, 'txemá 25 Bani JOI 11 SEPT.EMB.HÜE 1919 -tummmmjm-mmmmx M&rmauru»xx&smu&i > A iâsetp fi Racteis p#na 2*s 1 tea iMsm 0ü mamát vechia 59 @r­an al partidului Conservator Un document contimporan D-l căpitan A. Vienne fost ofițer de legătură francez lângă armata română din Nordul transilvaniei, aghiotantul ge­neralului Berthelot, a binevoit a adresa a-­lui dr. Amos Franeu următoarea scri­soare: Budapesta 13 ianuarie 1919, Iubitul meu Doftor! In sensul cel mai strict al vorbei am fost rupt din Cluj unde cu tot dragul ași fi voit să prind rădăcini. Regret sin­cer că nu pot nici spera­m­ o întâmpla­re norocoasă, care să mă aducă in cu­rând acolo. Ași fi voit să vă mulțumesc Înaintea plecării mele pentru cordialita­tea de tot franceză, cu care ma’fi pri­mit. E sigur că noi doi am­ fi devenit repede doi amici buni. Din timpul cel scurt, ce am petrecut intre românii din Cluj, a căror frunte ești D-ta, eu voi păstra suvenirul cel mai delicat. Prea bine se simte, când cineva e de al D-voastră că impulsiu­­nea spontană, care apropie francez de român, consacră definitiv o prietin­ie, care trebuie să fie eternă. Timpul trece și vă apropie de ținta spre care o­menii timpului D voastră au tins cu toată energia lor Și D ta, iubi­tul meu Doctor vei avea atunci justa recompensă pentru sforțările D tale. Ni­meni nu va gusta prin toate fibrele ini­mei sale mai deplin de­căt D la frumu­­seța victoriei din care se va naște Ro­mânie Mare, care intru cătva va fi și copilul­­ tale. Fii încredințat iubitul meu Doctor, de sincera mea prietenie. A. Vierne, Str. Andrassy 114. * In schimbul întunericului sare dom­nește prin­ majoritatea străzilor din Iași. .}. C. Toma s’a dus să lumineze populația de la țară. D. Toma a candidat și e directo­rul Uzinei de electric­tate. Oare 00 n se mai postă făgărul alegătorilor de la uzina de electricitate ? 1 Direcțiunea școalei primare de feta „Patru Răgea»«“ din str. Mitropoliei invită părinț­i elevelor și ratățeuii din stradele Lăpușneanu, tinulescu, Arca, Lozonschi, Negrutz, Uzinei, Ștefan cel Mare etc, să bine­voiască a ne întruni In localul școalei Joi 11 Sept 1919 ora fi p. m. spre a lua parte la adunarea generală care va alege comitatul școlar definitiv. La școala superioară de Meserii din Iași sunt „vacante posturile de maiștri d­­e lăcătuș, cazangiu și sculp­tor in lemn, po­turi retribuite cu sa­lar budgetar de 554 lei lunar plus indemnizațiile de scumpete și oh'rie. Doritorii vor înainta actele lor direcțiunei școalei pănâ la 22 Șep­tem­­bre a. c. Concursul se va ținea la școala din Iași la 25 Septembrie a. 0. Candidații pe lăngă celelalte acte vor trebui să fie absolvenți ai unei școale superioare de meserii din țară sau străinătate și să aibă o practică de cel puț­n 6 ani in meseria lor. Joi seara, se va juca la Terasa „Principele Mircea" PORUMBIȚA, o nouă revistă consacrată in mare par­te tipurilor bine cunoscute ieșeni­lor. D. Ut (Vătăianu) [autorul revistei e și autorul multor versuri spiritua­le, ce au fost bine apreciate de ieșeni fost Colaborator la „Furnica“ și „Dug­mavuiu ce apărea la Iași in timpul războiului, are in noua sa lucrare o bogăție de cuplete de actualitate, cu foarte reușit spirit Dacă și interpretarea va fi la infil­­țime, prevedem „Porumbiței“ cel mai desăvârșit succes/ „Gazeta Poporului“ ..din Suceava bucovineană scrie : Săptămăna aceasta au sosit la <?a­­zarma din Suceava 500 de recruți, cari au și început instrucția sub conducerea ceior 10 ofițeri, tot bu­­covineni și aceștia, afară de unul, Ți i mai mare dragul să-i vezi fâcănd în­tâia oară pe pământul Bucovinei des­robite, instrucția in limba romăneas­că. Feciorii învață cu drag și sunt plini de însul­ețire, D-nii membri al Clubului conservator lo­cal, simt rugiți a Be intruni Joi 11 Septem­brie, orele 5 p. mai in localul clubului nostru, din Pi­ața Unirea {junele Papa­no)* pi­n­­d«­8 6mii telsui­rsiâfiă lată ne scrie »țarul oficiaa din A­tena „Heatia“ despre victoria noas­tră din Ungaria : „Victoria română contra bulfaris­­mului unguresc a fost salutată in Grecia ca o victorie a legei suprema a libertăților și a pripei omenirii con­­tra anarhiei. Prin acest mare fapt da arme, ar­matele române n’au făcut numai pro­ba, incă odată mai mult, a vitejiei și n’au protejat numai­­ teritoriul lor, contra pericolului bolșevic, ele au făcut mai mult, ele au dat o lovitură de grație, tentativei nebune, a unei bande de anarhist, can au vrut sa dacă umanitatea, abia ieșită din răz­boia, la noni lupte săngeroase. „România poate sa fie măndră de această mare și mondia­l victoria ce a repurtat Din partea noastră a Gre­cilor, noi ne grăbim de a felicita cu plăcere viteaza noastră amică și a­­flată“. Femeia Sofia Ițic oăzănd jos din Tramvaiul cu No. 4 și-a fracturat un picior In stare gravă a fost transportată la spitalul Sf Spiridon. Din cauza serbatoarii de mâni noi „Tăierea Capului Sf­tului Ioan“, ziarul nostru nu va apărea în a­ceastă zi. Un câștig de 2 jm milioane pesti no­pti Fenomenul acesta s’a Întâmplat unui acționar, in Bursa Capitalei, in noaptea de 29 pe 30 August 1919, fără ca să tres uite măcar din reverie» somnului. Bietul om avea in ziua de 29 August 1800 de acțiuni ale Soc. Com. de Tramvaie care cotau in acea zi 4500 lei bucata deci in total 8.100.000 fei. A doart zi pe la orele 12 a. ma. aceleași acțiuni grația unei insercț uni miraculoase, reprodusă de unele ziare, s’au urcat vertiginos la fIOO0 lei bucata și chiar 0.100 fi­i, astel­ că averea capitalistului ia chestiune s­i urcă la frumoasa su­mă de 10.800.000 lei plasate nu­mai in fericitele acțiuni câștigătoare ale Sop. Com. de Tramvaie. De altfel mai sunt câțiva acționari mari ai unei Societăți, cari acționari mari ai unei Societăți, cari in aceiași noa­pte (cu din povești) s’au pomenit cu câștiguri variind intre 1 mili­on jumătate, un milion 000.000 etc. toate,­­fiind rezultatul... mun­cii, in anul câștigurilor fabuloase ale României Mari. (Din „Monitorul Proprietarilor“) Duminică 0’au făcut funeraliile far­­macistului sublocotenent Harm Uh, de origină macedoneană, decedat, după o lungă suferință in spitalul militar, in urma unei burse eintractata pe front. Cadavrul, pup pe cn afet de tun, a fost urmat de un num­eros public. Onorurile militare au fost date de o com­panie din reg­iu de infanterie, Camarasii și colegii au depus co­roana și o jeriba de flori. Defunctul n'avaa familie, S’a colectat o sumă de SCO ^ lei pentru facerea unui grilaj "și a unei cruci^pe mormântul regretatului far­macist. Se anunță că d. Busdugan, actualul ministru de justiție, va fi numit pre­ședinte al consiliului superior al a­­griculturii, :vm; ■ franța despre efortul român Adevărate lupte ce încing­­a Mă­­rășești, încetai cu încetul, gertu an li dădură peste trupele române și a­­tunci opriau atacurile, retrăgăndu-si mai ii­spre n­ord lărgindu le asupra noilor unități rusești. Și aceasta a continuat pănă’n momentul când a 4-a armată rusă a dispărut de pe front și fa inlocuită complect prin intâia armată­­ română 7 divizii române, opriseră și bă­tuseră complect 11 divizii inamice, provocându-le mari pierderi. In acest timp, a 2 a armată sufe­­rise paralel o presiune viguroasă ; ea n’a reușit a o opri deaăt pe prețul a mari și grele lupte. Numeroșii ofițeri francezi care luară parte la luptele de la Mărăști și Mără­­șești, in rândurile armatei române, au făcut cunoscut Europei o mărtu­risire vie a bravurei admirabililor noștri soldați și b vsloarei șefilor lor. In aceste lupte care durară mai bine di­n lună, sufietul națiune­ iși afirma credința in viitor și voința de a învinge. Acti care au fost martori, nu vor uită nici odată pe acei bătrâni, pe «cele femei și copile de 10 ani care condnosau convoiurile de vite, tră­gând spre câmpul de hâine munițiile așteptate cu nerăbdare. După bătăii» de la Mărășești, ope­rațiunii« au fost surprindate pe fron­tul r­unăn . Soldatul român a trebuit să se apere de­odată tu contra pro­pagandei germane și nn contra cerei ruse, adecă in contra dezertăr­lor și ravolul ei. Bunul simț al țăranului îl făcea rip frtuîor unor astfel de expitațiuni. El le respinsa cu­m rft și dispreț Nici­odată armata romănă n’a fost mai di­sciplinată și credincioasă da­toriei sale și acești oameni știau to­­tuși că, in acest timp soldați ruși străbateau țara, furau vitele, devas­tau recoltate și prădau pe locuitori. Armata romănă a fost nevoită să desarm­eze bandele rusești, care păt­răsu front­ul. Câștigând ast­fel prin arme și prin conrupție bătălia pe care o angajaseră contra ruș­lor, Germania sa intrrnat spre mica Românie "și o întrebă ce va face fără hrană, fără munițiuni, in război cu Rusia și fără nici un sprijin. România me­sa spre negocierile de pace Misiunile aliate părăsiră țara la 9 Martie 19­1­8 Ce a fost pacea de București, in numărul viitor. Presa străină despre armata română Budapesta 10 Sept. In legătura cu uniunea româno­­maghiara un ziarist norvegian, martor ocular al celor petrecute la Budapesta e de părere­, ca Un­garia nu va putea rezista decât umeda­te cu unul din statele ve­cine, dintre cari cel mai potrivit ar fi statul român, ai cărui sol­dați se poartă fața de populația maghiară cu atîta loialitate și uma­nitarism incăt au cîștigat simpatia deplină a acesteia.

Next