Evenimentul, iulie-septembrie 1919 (Anul 27, nr. 105-176)
1919-09-11 / nr. 162
- ACWK M XXVII-U* Nâl 162 *T tuli--'--JIAmmisuA^u IAȘI PIAȚA UNICEI Astăzi Guvernul d-lui Ion Bâtianu își face bagajele. Miercuri 10 Septembrie, pe când in castelul de la Saint Germain, Austria va semna tratatul de pace, la Palatul din București, d nul Io Brătianu va semna demisia guvernului. Istoria exige ca la aceiași dată să înceteze două tiranii : litania imperialul care a ținut o mie de ani sub călcâi pe frații noștri din Ardeal și tirania omului care pusese călcâiul pe grumazii României, Un musafir neplăcut Pentru a-și prelungi cu baloane de oxigen o lamentabilă existență, guvernul d-lui Ionel Brătianu, căzut moralmente de 4 luni, se dedă la trucuri demne de August de la Circ. Conferința de pace, față de care d, Brătianu face, se vede, tot pe sfinxul, vrind să lămurească atitudinea Promîniei, a trimis guvernului din București mai multe note diplomatice, invitându-l să’și precizeze punctul lui de vedere. D. Ionel Brătianu, atât de abil in stori, de astă dată n’a găsit ceva mai bun de făcut decât să se ascundă... după degt. . Deși toată lumea a citit in presa franceză textul notelor trimise guvernului român, acesta declară că nu le-a primit, așa pare că d. Brătianu ar locui la Iași, care e lipsit de orice legătură cu restul sumei. Dar trucul nu folosește la nimic. Conferința a trimes George Clerk la București, pe Sir cu o nouă notă—a cincea — și cu instrucțiuni de a duce răspunsul guvernului român. Cum vedem, sfinxul va fi silit să vorbească, iar dacă totuși nu se hotărăște nici acum, atunci trimisul Conferinței va sta de vorbă cu un alt guvern. La rezolvarea crizei române intervenit un element de ordin internațional, cu care D. Brătianu n’a contat. Intră, ,,Fiul Statuei“ e atotputernic, e un al doilea Suveran și poate deci, după pofta mimei, să plece sau să remână la putere. Mai mult , poate să hotărească cine si-i urmeze la cârmă, generalul Coandă, d. Buzdugan de la Casaț’e, Mutul de la Manutanță, etc. Acum iasă, d. Brătianu trebee să stea de vorbă prea e—cu Sir George Clerk, căreia sâ i dea și răspunsul Pisaniei. Neplăcut musafir acest domn care vine tocmaiade la Conferință, unde d. Brătianu a lăsat așa de frumoase suveniruri ! Neplăcut musafir care amintește d-lui Brătianu atâtea faimoase succese diplomatice! Ei, d-le Brătianu, pe unde scoți cămașa ? Ce se face cu politica de rezistență ? Cine să reziste ? D. General Coandă, un fel de coandă de topor, sau vreo altă păpușă ? Pe de altă parte, telegramele de elnie au adus știrea că Adunarea Națională a Austriei a hotărât sa semneze pacea, incât și ultima scadență a guvernului liberal a sosit. Iscălește ori nu iscălește d. Brătianu ? Refuză d-sa semnarea, sau pune pe d. Coandă? Ori cât de interesante ar fi toate aceste chestiuni, sătuim pe cititori să aibă nițică răbdare a fi el izolat lașul , ne lipsește tirul telegrafic și cel telefonic, dar la urma turmei tot o să aflăm și noi cine guvernează la București și ce fel de politică preconizează. Liberalii și Iașii Sunt adorabili cei de la „Mișcarea“, căci ei pretind că „Evenimentul“ a dus campanie împotriva guvernului pe chestiunea celor 4 milioane „acordate“ pentru reparațiunea străzilor din Iași. Ori, n’a fost vorba decât că Iașul se va alege numai cu făgădueli. Din cele 4 milioane făgăduite de aproape un an de zile Iașului, de alea s’a rădicat dăunăei suma de un milion. Restul de 3 milioane pe când ? Dacă întrebăm, de ce e cu supărare ? Și această se numește campanie contra guvernului, după cum, pretinde „Mișcarea"? Am fi, foarte fericiți cănd am putea anunța—și făgăduim că o, vom face cu multă plăcere—că guvernul actual, care a făgăduit, a dat întreaga sumă de 4 milioane pentru reparația străzilor Iașului, și că acele 4 milioane s’au dus toate numai pentru străzi. Până atunci, cănd nu s’a dat de căt un sfert din ceia ce s'a făgăduit, in timp de 9 luni, putem pune la îndoială sinceritatea făgăduitorilor, mai cu samă dacă restul de 3 milioane va fi să se dea...după alegeri, Remiterea întâiului cu Bulgaria Paris 10 Septembrie.—Tratatul cu Bulgarii va fi remis delegaților bulgari astăzi, Mercur!, m^wmmmămâ Informații Vestea morței episcopului Antim Petrescu, al eparhiei Râmnicului și Severinului, fost vicar al Mitropoliei ieșene și egumen al bisericei Sf. Spiridon, a provocat o adâncă mâhnire la Iași. Înaltul Prelat a fost foarte iubit in orașul nostru și moartea sa lasă unanime regrete. Ceremonia semnărei tratatului cu Austria a avut loc astăzi dimineața 1* orele 10, in castelul St. Germain. Chestiunea Dobrogei de Sud nu va fi examinată și rezolvită in tratatul cu Bulgaria, consiliul suprem găsind cu cale că nu e jost să stabilească restituirea unui teritoriu de către un aliat unui adversar. Dacă Romania dorește să intre mai târziu in tratative cu Bulgaria, aceasta se va face din inițiativa ei, (Radio Lyon). Se vorbește că Ministerul Justiției va retrage delegația de judecător de instrucție d-lui E. Aslan, care instruește gestiunea fostului prefect de județ. Cu retragerea acestei delegațiuni, afacerea intră in o nouă fază. Delegația va fi încredințată dlui Trandafirescu ori d-lui Giurescu, 'txemá 25 Bani JOI 11 SEPT.EMB.HÜE 1919 -tummmmjm-mmmmx M&rmauru»xx&smu&i > A iâsetp fi Racteis p#na 2*s 1 tea iMsm 0ü mamát vechia 59 @ran al partidului Conservator Un document contimporan D-l căpitan A. Vienne fost ofițer de legătură francez lângă armata română din Nordul transilvaniei, aghiotantul generalului Berthelot, a binevoit a adresa a-lui dr. Amos Franeu următoarea scrisoare: Budapesta 13 ianuarie 1919, Iubitul meu Doftor! In sensul cel mai strict al vorbei am fost rupt din Cluj unde cu tot dragul ași fi voit să prind rădăcini. Regret sincer că nu pot nici speram o întâmplare norocoasă, care să mă aducă in curând acolo. Ași fi voit să vă mulțumesc Înaintea plecării mele pentru cordialitatea de tot franceză, cu care ma’fi primit. E sigur că noi doi am fi devenit repede doi amici buni. Din timpul cel scurt, ce am petrecut intre românii din Cluj, a căror frunte ești D-ta, eu voi păstra suvenirul cel mai delicat. Prea bine se simte, când cineva e de al D-voastră că impulsiunea spontană, care apropie francez de român, consacră definitiv o prietinie, care trebuie să fie eternă. Timpul trece și vă apropie de ținta spre care omenii timpului D voastră au tins cu toată energia lor Și D ta, iubitul meu Doctor vei avea atunci justa recompensă pentru sforțările D tale. Nimeni nu va gusta prin toate fibrele inimei sale mai deplin decăt D la frumuseța victoriei din care se va naște Românie Mare, care intru cătva va fi și copilul tale. Fii încredințat iubitul meu Doctor, de sincera mea prietenie. A. Vierne, Str. Andrassy 114. * In schimbul întunericului sare domnește prin majoritatea străzilor din Iași. .}. C. Toma s’a dus să lumineze populația de la țară. D. Toma a candidat și e directorul Uzinei de electrictate. Oare 00 n se mai postă făgărul alegătorilor de la uzina de electricitate ? 1 Direcțiunea școalei primare de feta „Patru Răgea»«“ din str. Mitropoliei invită părinți elevelor și ratățeuii din stradele Lăpușneanu, tinulescu, Arca, Lozonschi, Negrutz, Uzinei, Ștefan cel Mare etc, să binevoiască a ne întruni In localul școalei Joi 11 Sept 1919 ora fi p. m. spre a lua parte la adunarea generală care va alege comitatul școlar definitiv. La școala superioară de Meserii din Iași sunt „vacante posturile de maiștri de lăcătuș, cazangiu și sculptor in lemn, poturi retribuite cu salar budgetar de 554 lei lunar plus indemnizațiile de scumpete și oh'rie. Doritorii vor înainta actele lor direcțiunei școalei pănâ la 22 Șeptembre a. c. Concursul se va ținea la școala din Iași la 25 Septembrie a. 0. Candidații pe lăngă celelalte acte vor trebui să fie absolvenți ai unei școale superioare de meserii din țară sau străinătate și să aibă o practică de cel puțn 6 ani in meseria lor. Joi seara, se va juca la Terasa „Principele Mircea" PORUMBIȚA, o nouă revistă consacrată in mare parte tipurilor bine cunoscute ieșenilor. D. Ut (Vătăianu) [autorul revistei e și autorul multor versuri spirituale, ce au fost bine apreciate de ieșeni fost Colaborator la „Furnica“ și „Dugmavuiu ce apărea la Iași in timpul războiului, are in noua sa lucrare o bogăție de cuplete de actualitate, cu foarte reușit spirit Dacă și interpretarea va fi la infilțime, prevedem „Porumbiței“ cel mai desăvârșit succes/ „Gazeta Poporului“ ..din Suceava bucovineană scrie : Săptămăna aceasta au sosit la <?azarma din Suceava 500 de recruți, cari au și început instrucția sub conducerea ceior 10 ofițeri, tot bucovineni și aceștia, afară de unul, Ți i mai mare dragul să-i vezi fâcănd întâia oară pe pământul Bucovinei desrobite, instrucția in limba romănească. Feciorii învață cu drag și sunt plini de însulețire, D-nii membri al Clubului conservator local, simt rugiți a Be intruni Joi 11 Septembrie, orele 5 p. mai in localul clubului nostru, din Piața Unirea {junele Papano)* pind«8 6mii telsuirsiâfiă lată ne scrie »țarul oficiaa din Atena „Heatia“ despre victoria noastră din Ungaria : „Victoria română contra bulfarismului unguresc a fost salutată in Grecia ca o victorie a legei suprema a libertăților și a pripei omenirii contra anarhiei. Prin acest mare fapt da arme, armatele române n’au făcut numai proba, incă odată mai mult, a vitejiei și n’au protejat numai teritoriul lor, contra pericolului bolșevic, ele au făcut mai mult, ele au dat o lovitură de grație, tentativei nebune, a unei bande de anarhist, can au vrut sa dacă umanitatea, abia ieșită din războia, la noni lupte săngeroase. „România poate sa fie măndră de această mare și mondial victoria ce a repurtat Din partea noastră a Grecilor, noi ne grăbim de a felicita cu plăcere viteaza noastră amică și aflată“. Femeia Sofia Ițic oăzănd jos din Tramvaiul cu No. 4 și-a fracturat un picior In stare gravă a fost transportată la spitalul Sf Spiridon. Din cauza serbatoarii de mâni noi „Tăierea Capului Sftului Ioan“, ziarul nostru nu va apărea în această zi. Un câștig de 2 jm milioane pesti nopti Fenomenul acesta s’a Întâmplat unui acționar, in Bursa Capitalei, in noaptea de 29 pe 30 August 1919, fără ca să tres uite măcar din reverie» somnului. Bietul om avea in ziua de 29 August 1800 de acțiuni ale Soc. Com. de Tramvaie care cotau in acea zi 4500 lei bucata deci in total 8.100.000 fei. A doart zi pe la orele 12 a. ma. aceleași acțiuni grația unei insercț uni miraculoase, reprodusă de unele ziare, s’au urcat vertiginos la fIOO0 lei bucata și chiar 0.100 fii, astel că averea capitalistului ia chestiune si urcă la frumoasa sumă de 10.800.000 lei plasate numai in fericitele acțiuni câștigătoare ale Sop. Com. de Tramvaie. De altfel mai sunt câțiva acționari mari ai unei Societăți, cari acționari mari ai unei Societăți, cari in aceiași noapte (cu din povești) s’au pomenit cu câștiguri variind intre 1 milion jumătate, un milion 000.000 etc. toate,fiind rezultatul... muncii, in anul câștigurilor fabuloase ale României Mari. (Din „Monitorul Proprietarilor“) Duminică 0’au făcut funeraliile farmacistului sublocotenent Harm Uh, de origină macedoneană, decedat, după o lungă suferință in spitalul militar, in urma unei burse eintractata pe front. Cadavrul, pup pe cn afet de tun, a fost urmat de un numeros public. Onorurile militare au fost date de o companie din regiu de infanterie, Camarasii și colegii au depus coroana și o jeriba de flori. Defunctul n'avaa familie, S’a colectat o sumă de SCO ^ lei pentru facerea unui grilaj "și a unei cruci^pe mormântul regretatului farmacist. Se anunță că d. Busdugan, actualul ministru de justiție, va fi numit președinte al consiliului superior al agriculturii, :vm; ■ franța despre efortul român Adevărate lupte ce încinga Mărășești, încetai cu încetul, gertu an li dădură peste trupele române și atunci opriau atacurile, retrăgăndu-si mai iispre nord lărgindu le asupra noilor unități rusești. Și aceasta a continuat pănă’n momentul când a 4-a armată rusă a dispărut de pe front și fa inlocuită complect prin intâia armată română 7 divizii române, opriseră și bătuseră complect 11 divizii inamice, provocându-le mari pierderi. In acest timp, a 2 a armată suferise paralel o presiune viguroasă ; ea n’a reușit a o opri deaăt pe prețul a mari și grele lupte. Numeroșii ofițeri francezi care luară parte la luptele de la Mărăști și Mărășești, in rândurile armatei române, au făcut cunoscut Europei o mărturisire vie a bravurei admirabililor noștri soldați și b vsloarei șefilor lor. In aceste lupte care durară mai bine din lună, sufietul națiune iși afirma credința in viitor și voința de a învinge. Acti care au fost martori, nu vor uită nici odată pe acei bătrâni, pe «cele femei și copile de 10 ani care condnosau convoiurile de vite, trăgând spre câmpul de hâine munițiile așteptate cu nerăbdare. După bătăii» de la Mărășești, operațiunii« au fost surprindate pe frontul runăn . Soldatul român a trebuit să se apere deodată tu contra propagandei germane și nn contra cerei ruse, adecă in contra dezertărlor și ravolul ei. Bunul simț al țăranului îl făcea rip frtuîor unor astfel de expitațiuni. El le respinsa cum rft și dispreț Niciodată armata romănă n’a fost mai disciplinată și credincioasă datoriei sale și acești oameni știau totuși că, in acest timp soldați ruși străbateau țara, furau vitele, devastau recoltate și prădau pe locuitori. Armata romănă a fost nevoită să desarmeze bandele rusești, care pătrăsu frontul. Câștigând astfel prin arme și prin conrupție bătălia pe care o angajaseră contra rușlor, Germania sa intrrnat spre mica Românie "și o întrebă ce va face fără hrană, fără munițiuni, in război cu Rusia și fără nici un sprijin. România mesa spre negocierile de pace Misiunile aliate părăsiră țara la 9 Martie 1918 Ce a fost pacea de București, in numărul viitor. Presa străină despre armata română Budapesta 10 Sept. In legătura cu uniunea românomaghiara un ziarist norvegian, martor ocular al celor petrecute la Budapesta e de părere, ca Ungaria nu va putea rezista decât umedate cu unul din statele vecine, dintre cari cel mai potrivit ar fi statul român, ai cărui soldați se poartă fața de populația maghiară cu atîta loialitate și umanitarism incăt au cîștigat simpatia deplină a acesteia.