Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-10-23 / nr. 196

V ANUL AL XXVIILEA NO. 196 ^edae­­a și I­A­S ! PIAȚA UNIREI 25 Bani Htkm al partidului Sin­shrtator Inserții și Reclame pagina 2-a 1 lea rândul Un număr vechia 50 ban? Partidul democrat la politica internă a Țarei a in­tervenit un eveniment de cea mai mare insemnătate. Vechiul par­tid conservator, pătruns de nucile curente ce domnesc actualmente in toata statele civilizate, a adop­­­tat un program larg democratic și odată cu aceasta și-a schim­bat titulatura in acea de partid democrat. Primul efect al acestei modifi­cări e că se va lua din mâna li­beralilor o armă veche, dar foarte predilectă, pe ca i o exercitau îm­potriva noastră in jurul numelui „conservator“. Se crease o legen­dă de către adversarii noștri după care cuvântul de „conservator“ ar fi sinonim cu ,,reacționar“, ,,ciocoi»“, „strigoi»“, etc. Ori de câte ori se prezintă prilejul, libe­ralii agitau spectrul reactoriei, vo­ind să dovedească misselor popu­lare că ei formează unicul partid de ino­vație din această țară. Dar mai aveau o armă domnii aceștia. Exploatau politic­ște di­sensiunile din partidul conservator, făcând carteluri cu o fracția con­servatoare împotriva celeilalte. Și această armă li s’a luat acum din mână. In sânul partidului nostru domnește cea mai deplină armo­nie. Sunt absolut inexacte afir­mațiile ziarelor colectiviste, intre cari și Mișcarea, „că schimbarea titulaturei ar fi dat loc la dizi­dente și nemulțumiri. Toți vechii conservatori sunt strânși uniți in jurul șefului nostru, d. Take Io­nescu. D. Dimitrie A, prezidentul organizației Grecia au, eșene, e cunoscut pentru sentimentele și­­ ideele sale profund democratice și­­ Mișcarea își perde vremea in zâ­ f dar, făurind intrigi, pe cât de mas­­­ b­ine, pe atât de idioate, in jurul­­ așa­ zișilor nemulțumiți dintre va­­­chii conservatori de la Iași. In­­ toată Țara­, adoptarea noului titlu­­ a produs cea mai bună impresie­­ in rândurile partidului și in opi­­­­ni­a publică.­­ Programul cel nou e elaborat | șî a și fost adus la Țărei. Din el se vede cunoștința | că foștii f conservatori sunt adine pătrunși | de necesitatea curentelor de idei ! din stînga. Acest curent e uni­ f versal in Europa. Cel d’iatăi, d. I Take Ionescu l’a recunoscut și a * preconizat in politica externă a I Ilomâniei alianța cu marile de­ 1­mocrații din Apus. In viața politică internă lupta­­ pe care o va da partidul demo­­­­crat va avea o înrâurire covîrși-1­toare. Vom avea grija să demas-­­­căm falsul democratizm al libe­r­ralilor, partid de oameni de afa­­­­ceri, care, prin structura sa, nu­­ poate fi de­cât reacționar, or cât­­ ar protesta liberalii. De altfel ati­­­tudinea colectiviștilor ia actualele­r alegeri, cînd prin manoperite lor t ticăloase, îndepărtează de la vot 1 miliome de cetățeni, o dovedește.­­ Bacă am adoptat program nou,­­ noi înțelegem să’l aplicăm, nu­­ să’l iamoranatăm la cartoane, cum­­ obișnuesc copiștii d-lui C. Stere, | d-nii Georgel Mîrzescu și I. G. Duca.­­ Salutând cu bucurie evenimen­­­­tul fericit petrecut in finul par­­­tidulu­i nostru, strigăm odată cu toți foștii conservatori . Trăiască paridul democrat­ , oameni, cari i­a îndemnat la revo­­l­s­­­t­a luție, tot ei să dea porunca să i­im­­t puște pentru a restabili ordinea ca după aceia sa domnească in pace. De aceia ne și vin știri că țără­nimea căreia i se adresează îi iea pe goană. Ea nu i mai crede. Dacă se vor găsi câți­va naivi insă cari să cadă in cursa ce li se întinde, vor avea ocaziunea să se convingă din nou de ticăloșia acelora cari nu au drept toată politica de­cat puterea spre fol­osul lor și al partizanilor. Aceștia sânt revoluționarii noștri pașoptiști. Ei nu pot­ fi altfel. Dar, fiind oa­meni și împrejurările nu pot fi de cat cum sânt. On Wilson român 0 nsnorocita boală țintus și a­pa m­credi­ttele Wilson li pat. Nu se știe până acum dacă marele om politic al Americei va redeveni ceea ce-a fost. Noi, ro­mânii, ii­ să putem fi fără grijă. In locul lui Wilson,ț se riitică d. Ionel Brătianu. Citiți discursul Cancelarului dela Brăila. Nu știi ce să îrimiri mult, graistc mari», mireiuriile, mai ori obrăznicia ? A«ziț<, norosdelor , d. Ionel Bu­îlaiîu a împins pe Rege și Țars in răsboi spre a se in­­făptui idealul astfCal! Cine cu­n­oiște cei doi ani de nestraiiiste rentabilă a liberalilor, va uimit de redementadele d-lui române Bră­­tisru! Cel mai mare dintre „Șobolani“ inct areă o intervetire de roluri. Ni­­colae Filipescu, Tike Jcmoi, Bar­bu Detevransea și ceilalți hurte și ai noștri n’au avut nici un rol ist declararea râsboiului, pe mie l’a făcut d. Brâtiaru, ii kiul in care i’a făcut. Că Țara aceasta e opera , aici du'uî libera!, trebue să se spună și la Brăila. Că celelalte par­tid­e nu contează in politica nu și trebuia sä spună d. Țărei, la­Brătianu. Ne aștept!m insă ca d. lenei Bră­­tianu să aibă curajul fe­­telor sale. Ei bine, nu. D. Brăifru si dă de paternitatea dictatmei de apă­mili­tare, descoperind astfel cu totul Coroana, iată cum a vorbit Wilsoiul ro­mân la Brăila! Jrevoluționarii I­I . Revoluționarii sunt la putere, n’are cine să facă revoluțieri, ar spune acum Caragiale, d­ar ar trăi. Așa răspundem și noi acelora cari ne spun că vechii noștri revoluțio­­­­­nari ior au început să și amintească­­ de a lor îndeletnicire, ațâțând popu­­­­lația prin fel de fel de zvonuri și­­ minciuni. Am crede cu siguranță că­­ lucrul poate fi adevărat, dacă i am­­ ști pe liberali departe de putere,­­ sau aproape să o piardă. Numai a­­­­tunci își amintesc că au origină re­d­isoluționară . Altfel sânt reacționarii­­ cei mai de marcă.. Aceasta am mai constatat-o. E­­ una din caracteristicile lor. Un ziar I de dimineață insă, ne­ aduce știrea­­ că unii din ei, ațâță populația la­­ răzvrătire și dezordine. Dacă lucrul e adevărat, atunci au­­­ început să-și deie seamă că vor perde f­in curând­ puterea și seamănă anar­­­ Mea. Au redevenit peste noapte,re­­­voluționari, după cum tot așa devin despoți și tirani când sânt in preaj­ma ei. Sistemul acesta al lor e vechiu, dar le a slujit întotdeauna. Acum il pun in practică din nou­ 1 mm ca a prins de veste insă. In toate părțile pe unde încearcă, cu­­ minciuni și ticăloșii să introducă­­ vrajba și dușmănia intre oameni,­­ nu li se mai trece. Țăranii, cărora i se adresează ei pricep. Ei iși dau­­ seamă că se slujesc de ei, numai­­ pentru a pune mâna pe puterei fitin­d că se mai poate întâmpla minciuna,­­ pe care au mai văzut-o ca aceiași ! 8­3 ^ ^ in­ Dl. Take IonescU la Craiova Luni, la ore 3 d. a., a sosit la Craiova cu Simplonul, d Take Ionescu, șeful partidului democrat. La gard, unde aștepta o lume i­­mensă, a fost întâmpinat de d. Oro­­molu, șeful partidului democrat din Craiova și de membrii marcanți ai partidului. De la gară s’au dus cu toții la casele d­lui Oromólu, unde s'a ținut o consfătuire intimă. La ora 5 a fost o întrunire la clubul democrat, unde in mijlocul unei numeroase asistențe, d. Take Ionescu a citit programul partidului democrat, in aplauzele frenetice ale celor prezenți. In discursul ținut, șeful partidu­lui democrat a arătat greutățile în­tâmpinate din cauza­­­ lui Brătianu, pentru formarea unui guvern de coaliție. D. Iake Ionescu a somat pe d. Brătianu să se explice dacă va sem­na in chestia minorităților și a Ba­natului. D. Oronoiu a spu­s că d. Iake Ionescu pornește lupta contra ile­­galităților, de aci din capitala Ol­teniei. Credem că există el tarif pentru birje și că birjarii nu-gi pot face da arăt și să pretindă mai mult, peste tariful fixat. La Iași a­pa dos. Nu ia pasă birjarilor de tarif, de prefectură, de nimeni. Ca un codru , fiindcă nu s­’au găsit stăpânul D. dr D. Manoleanu a fost numit 1 profesor la clinica oftalmologică la­r facultatea de medicină din Iași.­­ Se aduce la cunoștință părinților I că asfantetul secțiunei da gimnastică I a hotărât să deschidă 1a Sociotatea I de G­imn­istică, Sp­ort și Muzică, str. I Școalței de Ane, cursuri da gimnastică j pentru elevii, care sa prepară in par­­­ticular de școlile secundare, precum­­ și exerciții raționale de gimnastică j pentru copii pănă la­­ vrăsta de 12­­ ani Părinții, care doresc ași înscrie­­ copiii la aceste cursuri, care se vor r îsne sub supraveghearea unui maes­tru al Societăți­i, se vor adresa cu cerere ia cancelaria societăței in fie­care zi intre orele 10 și 11 a­ni. »wwimaFrmHmnmnmy mfumrwfi towbmwbmi tin­^iwwmrffh­wwmimmwinasantaff JOI 23 OCTOMBRIE 1919 Din succesele d-lui Gh­ Marzescu Cetim in „Bucovina“ d'n Cernăuți: 91 si fost ministru pa goană. Oameni buni, după cum știți, d-nul la nou Flondor­ii dintr’o bucată. Pa dânsul nu-1 poate învârti nimeni cu sa ii plice și mai cu samă cănd ii vor­ba da biiaia Bucovinei, luptă ca un zmeu. Dar acei de la București, „Doamaii mari“­nari au fost la putere, (libaraîi­, așa ea numesc) pa­semne nu-i cunosc bine firea sau dacă i o cunosc au gândit că prin făgăduiaji pot în­dupleca inima d­lui Flondor. Ce s’au gândit ei," ca­ au dres, că le-a venit la minte să trimaită unu! da al lor fost «sinistru» d Mărcescu, de la Iași, ca să învârtească mintea d-lui Flondor, și prin vorba dulea doar­ doar î­ or mai îmblânzi, căci pen­­­tru liberalii d. Flondor e moartea " lor. Dar d. Mârzascu nici bine n’a a­­juns la Fiondoreni, căci d Flondor a închis ușile ,și e pățit fostul mi­nistru Mârzeanu, ca Și uu căn a păru­ a legi o tinichea de coadă. Coadeie de topor, nu au ca căuta in Bucovina. Din ședința ținută la 13 Octom­brie 1919, Senatul ad-hoc al Uni­versității din Cluj a trimis Maiestății Sale Regelui, următoarea telegramă omagială : Senatul Universități din Cluj, luând cunoștință de înaltul Decret Regal No. 409 L, care dăruiește Ardealului liberal intăia Universitate româneas­că, exprimă Maiestății Voastre pro­funda sa recunoștință și făgăduiește solemn să nu cruțe nici o jertfă pen­tru a răspunde cu vrednicie nobilei ei men­ ri naționale. Dr. Nicolas Drăgan, Prorectorul Universității din Cluj. Buntem in ajunul alegerilor și până­­ astă­zi schimbare nu s’a făcut absolut nici o­­­in aparatul administra­­­tiv liberal. Toate autoritățile orășenești și ru­rale sunt la dispoziția partidului liberal care uzează și abuzează de dănsele, întocmai ca și când erau la putere,. ȘTIR' UNIVERSITARE Universitatea „Orago” din orașul Dunadin din Noua Irlandă, a invitat­ Universitatea legănă la serbările ju­biliare de 50 ani, cari vor avea loc in ziua de 7 Februarie 1920.­­ Senatul universitar a aprobat cererea Centrului studențesc de a se trimite o delegația sa de studenți la Strasburg, pentru a participa la Con­­­gresul Inter-Ali­at al asociațiunilor studenților Cong­resul va avea loc in zilele de 20—26 Noam­brie. — Senatul universitar a decis a se inter­vani la minister, pentru Înființa­rea de seminare, de Drept roman, Economia politică, Drept civil și Is­toria dreptului, necesare bunului mers al facultății juridice. Tot odată va interveni pentru misa­părarea imobilului d noi Ghica, si mai in strada Carol. — Universtatea a accept­a donația făcută de P S. S. Arh­ereul Chesarie Stefano, care consistă in o mia vo­lume, majoritatea cărți de teologie, JEFTENIREA TRAIULUI Un burete pentru șters placa, in uzul școlilor primare, costă numai.. rece iei bucata A apărut No. 36 al revistei săptă­mânale „însemnări Literare“ : Ospă­țul de M­­. Beldiceanu, Unei violo­niste de Mihai Codrean?­, Toamnă ’n tranșee de Valeria Arsenescu, Ca ’n basm­, de Alice Soare, Sfetnicul îm­păratului da Em Stefănescu, Prohod de AL Ai Philippi­da și diferite re­­cenzii și dări de seamă la vânzare pretutindeni Prețul 1 leu, abonamen­tul 40 lei, strada Gh. Mărzescu No. 23, Iași. Aflăm că in curând va sosirn­ Iași o divizie din Basarabia, in vederea viitoarelor alegeri. TRIBUNA PUBLICA O obrăznicie Nu sa poate califica altfel, artico­lul aparut in ziarul „Lum­ea“ alia 17 Oct. 1919 și întitulat: „D. Iorga și Hafter“. O „obrăznicia“, pentru că sa apropie acesta două nume incom­­patibile; „Obrăznicie“, oara iesă la iveală di­n tonul articolului, din jos­nicia faptelor aparate și din murdă­ria ce caută s’o arunce, — ca și al­tădată — asupra omului, căruia nu cai de la „Arena“ de odinioară, as­­tăsi „Lumea“ — ii vor statornici sau știrbi valoarea. De pe scriitorul acelor rânduri, a­­junga la obrăznicia caracteristică ce­lui care bălăcindu se în specularea celor mai odioase patimi, nu-i învă­țat să respecte, nici să înțeleagă jert­fa, »unsa, principiile înalte sau ge­nial recunoscut astăzi departe peste hotare? De ea în întregul articol prisosește expresii triviale? Iată da­te: „Dl. Iorga, spune scriitorul din „Lusnoa“ — „nu crede ofi Hefter s condamnat, fiindcă nu e vinovat, „în­să caută să facă atmosferă în jurul lui (lui Hefter și hoă). De­sigur, iată motivul. Instanța de fond, — înaintea căreia s’au p­liindat apărătorii și martor­i mai ales, —• persoane cu greutate în politica nenorocită a acestei țări — s’a pronunțat, condamnându-l pe Hef­ter la cinci ani recluziune, — și to­tuși Hefter mai poate fi crezut ne­vinovat Recursul, care nu privește de Qât forma legală a judecății, — va con­stata această nevinovăție, cum cred „cei interesaț­i. Iorga a simțit că ultima instanță s’ar putea pronunța favorabil poate, și atunci caută să facă atmosferă în jurul nevinovatu­lui Hester, — Atmosferă dușmănoasă. Până acum în jurul inculpatului, a fost atmosferă favorabilă, — numai vesi că nici curtea și nici opinia pu­blică, — care nu e reprezintată prin obișnuiț­i cititori si „Lamei“ sau ce­­lorlalta foi eiusdem farinae — n’au voit a’o bage în seamă. Articolul „Hefter“ din, Neamul C­o­­mănesc“ No. 227, tindea ca In jurul omului cinstit, care e Hefter, in ju­rul omului de muncă, de jertfă, lup­tătorului pentru idealurile sfinte ale patriei, îndrumătorului prin articole­le sale din ,,Arena1, confratelui ce și-a pus condeiul — și nu numai al lui — în slujba prietenilor Nemți, să arunce o atmosferă defavorabilă, a­­rătându­l ca ca un produs isteț al unui sascin de perversitate sau indi­­ferență­­ orală, ca pa un arivist, as­­proc trădător, lipsind de la datorie în ceasul înțarcărei, rătăcind opinia publică prin cea mai murdară foaie, prin , Arena“ patimelor servita cu o­­trava nerușinatei sfidătoare a dure­ri­lor și muncei cinstite. Și da ce face acest atentat Di. Iorga ? Pentru că nu u­tă pagubele mate­riale pricinuite de concurența ziaria­­tului­ Hefter și s»ai ales, acuzările pe care spre norocul nostru „Arena“ le a scos la ivoila, ca să știm în sbârșit­ea ce farror avem afape...^ Zădarnică încercare, să mai arunci un vă), peste goliciunea ticăloșeniei, atât de bine ascunsă atâta timp, dar însfârșit dată la iveală prin sfâșierea acoperișului, țesut din firele cele mai odioase și reprobabile din ultimii ani prin condamnarea aplicată lui Hef­­ter. E obrasnică afirmația, cum că pe­­deapsa aplicată lui Hefter e o mon­­struositate juridică Monstruozitate, însă calificată în legătură cu deli­quentul: „E o palmă adusă justiției“? Deși Domnii membri ai clubului conservator local sunt rugați a se Întruni in ziua de Joi 23 Oc­tombrie c­ j crelc 5 p­ m., in localul clubului nostru? din Piața Unirea.

Next