Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-10-23 / nr. 196
V ANUL AL XXVIILEA NO. 196 ^edaea și IAS ! PIAȚA UNIREI 25 Bani Htkm al partidului Sinshrtator Inserții și Reclame pagina 2-a 1 lea rândul Un număr vechia 50 ban? Partidul democrat la politica internă a Țarei a intervenit un eveniment de cea mai mare insemnătate. Vechiul partid conservator, pătruns de nucile curente ce domnesc actualmente in toata statele civilizate, a adoptat un program larg democratic și odată cu aceasta și-a schimbat titulatura in acea de partid democrat. Primul efect al acestei modificări e că se va lua din mâna liberalilor o armă veche, dar foarte predilectă, pe ca i o exercitau împotriva noastră in jurul numelui „conservator“. Se crease o legendă de către adversarii noștri după care cuvântul de „conservator“ ar fi sinonim cu ,,reacționar“, ,,ciocoi»“, „strigoi»“, etc. Ori de câte ori se prezintă prilejul, liberalii agitau spectrul reactoriei, voind să dovedească misselor populare că ei formează unicul partid de inovație din această țară. Dar mai aveau o armă domnii aceștia. Exploatau politicște disensiunile din partidul conservator, făcând carteluri cu o fracția conservatoare împotriva celeilalte. Și această armă li s’a luat acum din mână. In sânul partidului nostru domnește cea mai deplină armonie. Sunt absolut inexacte afirmațiile ziarelor colectiviste, intre cari și Mișcarea, „că schimbarea titulaturei ar fi dat loc la dizidente și nemulțumiri. Toți vechii conservatori sunt strânși uniți in jurul șefului nostru, d. Take Ionescu. D. Dimitrie A, prezidentul organizației Grecia au, eșene, e cunoscut pentru sentimentele și ideele sale profund democratice și Mișcarea își perde vremea in zâ f dar, făurind intrigi, pe cât de mas bine, pe atât de idioate, in jurul așa zișilor nemulțumiți dintre vachii conservatori de la Iași. In toată Țara, adoptarea noului titlu a produs cea mai bună impresie in rândurile partidului și in opinia publică. Programul cel nou e elaborat | șî a și fost adus la Țărei. Din el se vede cunoștința | că foștii f conservatori sunt adine pătrunși | de necesitatea curentelor de idei ! din stînga. Acest curent e uni f versal in Europa. Cel d’iatăi, d. I Take Ionescu l’a recunoscut și a * preconizat in politica externă a I Ilomâniei alianța cu marile de 1mocrații din Apus. In viața politică internă lupta pe care o va da partidul democrat va avea o înrâurire covîrși-1toare. Vom avea grija să demas-căm falsul democratizm al liberralilor, partid de oameni de afaceri, care, prin structura sa, nu poate fi decât reacționar, or cât ar protesta liberalii. De altfel atitudinea colectiviștilor ia actualeler alegeri, cînd prin manoperite lor t ticăloase, îndepărtează de la vot 1 miliome de cetățeni, o dovedește. Bacă am adoptat program nou, noi înțelegem să’l aplicăm, nu să’l iamoranatăm la cartoane, cum obișnuesc copiștii d-lui C. Stere, | d-nii Georgel Mîrzescu și I. G. Duca. Salutând cu bucurie evenimentul fericit petrecut in finul partidului nostru, strigăm odată cu toți foștii conservatori . Trăiască paridul democrat , oameni, cari ia îndemnat la revolsta luție, tot ei să dea porunca să iimt puște pentru a restabili ordinea ca după aceia sa domnească in pace. De aceia ne și vin știri că țărănimea căreia i se adresează îi iea pe goană. Ea nu i mai crede. Dacă se vor găsi câțiva naivi insă cari să cadă in cursa ce li se întinde, vor avea ocaziunea să se convingă din nou de ticăloșia acelora cari nu au drept toată politica decat puterea spre folosul lor și al partizanilor. Aceștia sânt revoluționarii noștri pașoptiști. Ei nu pot fi altfel. Dar, fiind oameni și împrejurările nu pot fi de cat cum sânt. On Wilson român 0 nsnorocita boală țintus și apa mcredittele Wilson li pat. Nu se știe până acum dacă marele om politic al Americei va redeveni ceea ce-a fost. Noi, românii, ii să putem fi fără grijă. In locul lui Wilson,ț se riitică d. Ionel Brătianu. Citiți discursul Cancelarului dela Brăila. Nu știi ce să îrimiri mult, graistc mari», mireiuriile, mai ori obrăznicia ? A«ziț<, norosdelor , d. Ionel Buîlaiîu a împins pe Rege și Țars in răsboi spre a se infăptui idealul astfCal! Cine cunoiște cei doi ani de nestraiiiste rentabilă a liberalilor, va uimit de redementadele d-lui române Brătisru! Cel mai mare dintre „Șobolani“ inct areă o intervetire de roluri. Nicolae Filipescu, Tike Jcmoi, Barbu Detevransea și ceilalți hurte și ai noștri n’au avut nici un rol ist declararea râsboiului, pe mie l’a făcut d. Brâtiaru, ii kiul in care i’a făcut. Că Țara aceasta e opera , aici du'uî libera!, trebue să se spună și la Brăila. Că celelalte partide nu contează in politica nu și trebuia sä spună d. Țărei, laBrătianu. Ne aștept!m insă ca d. lenei Brătianu să aibă curajul fetelor sale. Ei bine, nu. D. Brăifru si dă de paternitatea dictatmei de apămilitare, descoperind astfel cu totul Coroana, iată cum a vorbit Wilsoiul român la Brăila! Jrevoluționarii II . Revoluționarii sunt la putere, n’are cine să facă revoluțieri, ar spune acum Caragiale, dar ar trăi. Așa răspundem și noi acelora cari ne spun că vechii noștri revoluționari ior au început să și amintească de a lor îndeletnicire, ațâțând populația prin fel de fel de zvonuri și minciuni. Am crede cu siguranță că lucrul poate fi adevărat, dacă i am ști pe liberali departe de putere, sau aproape să o piardă. Numai atunci își amintesc că au origină redisoluționară . Altfel sânt reacționarii cei mai de marcă.. Aceasta am mai constatat-o. E una din caracteristicile lor. Un ziar I de dimineață insă, ne aduce știrea că unii din ei, ațâță populația la răzvrătire și dezordine. Dacă lucrul e adevărat, atunci au început să-și deie seamă că vor perde fin curând puterea și seamănă anar Mea. Au redevenit peste noapte,revoluționari, după cum tot așa devin despoți și tirani când sânt in preajma ei. Sistemul acesta al lor e vechiu, dar le a slujit întotdeauna. Acum il pun in practică din nou 1 mm ca a prins de veste insă. In toate părțile pe unde încearcă, cu minciuni și ticăloșii să introducă vrajba și dușmănia intre oameni, nu li se mai trece. Țăranii, cărora i se adresează ei pricep. Ei iși dau seamă că se slujesc de ei, numai pentru a pune mâna pe puterei fitind că se mai poate întâmpla minciuna, pe care au mai văzut-o ca aceiași ! 83 ^ ^ in Dl. Take IonescU la Craiova Luni, la ore 3 d. a., a sosit la Craiova cu Simplonul, d Take Ionescu, șeful partidului democrat. La gard, unde aștepta o lume imensă, a fost întâmpinat de d. Oromolu, șeful partidului democrat din Craiova și de membrii marcanți ai partidului. De la gară s’au dus cu toții la casele dlui Oromólu, unde s'a ținut o consfătuire intimă. La ora 5 a fost o întrunire la clubul democrat, unde in mijlocul unei numeroase asistențe, d. Take Ionescu a citit programul partidului democrat, in aplauzele frenetice ale celor prezenți. In discursul ținut, șeful partidului democrat a arătat greutățile întâmpinate din cauza lui Brătianu, pentru formarea unui guvern de coaliție. D. Iake Ionescu a somat pe d. Brătianu să se explice dacă va semna in chestia minorităților și a Banatului. D. Oronoiu a spus că d. Iake Ionescu pornește lupta contra ilegalităților, de aci din capitala Olteniei. Credem că există el tarif pentru birje și că birjarii nu-gi pot face da arăt și să pretindă mai mult, peste tariful fixat. La Iași apa dos. Nu ia pasă birjarilor de tarif, de prefectură, de nimeni. Ca un codru , fiindcă nu s’au găsit stăpânul D. dr D. Manoleanu a fost numit 1 profesor la clinica oftalmologică lar facultatea de medicină din Iași. Se aduce la cunoștință părinților I că asfantetul secțiunei da gimnastică I a hotărât să deschidă 1a Sociotatea I de Gimnistică, Sport și Muzică, str. I Școalței de Ane, cursuri da gimnastică j pentru elevii, care sa prepară in particular de școlile secundare, precum și exerciții raționale de gimnastică j pentru copii pănă la vrăsta de 12 ani Părinții, care doresc ași înscrie copiii la aceste cursuri, care se vor r îsne sub supraveghearea unui maestru al Societății, se vor adresa cu cerere ia cancelaria societăței in fiecare zi intre orele 10 și 11 ani. »wwimaFrmHmnmnmy mfumrwfi towbmwbmi tin^iwwmrffhwwmimmwinasantaff JOI 23 OCTOMBRIE 1919 Din succesele d-lui Gh Marzescu Cetim in „Bucovina“ d'n Cernăuți: 91 si fost ministru pa goană. Oameni buni, după cum știți, d-nul la nou Flondorii dintr’o bucată. Pa dânsul nu-1 poate învârti nimeni cu sa ii plice și mai cu samă cănd ii vorba da biiaia Bucovinei, luptă ca un zmeu. Dar acei de la București, „Doamaii mari“nari au fost la putere, (libaraîi, așa ea numesc) pasemne nu-i cunosc bine firea sau dacă i o cunosc au gândit că prin făgăduiaji pot îndupleca inima dlui Flondor. Ce s’au gândit ei," ca au dres, că le-a venit la minte să trimaită unu! da al lor fost «sinistru» d Mărcescu, de la Iași, ca să învârtească mintea d-lui Flondor, și prin vorba dulea doar doar î or mai îmblânzi, căci pentru liberalii d. Flondor e moartea " lor. Dar d. Mârzascu nici bine n’a ajuns la Fiondoreni, căci d Flondor a închis ușile ,și e pățit fostul ministru Mârzeanu, ca Și uu căn a păru a legi o tinichea de coadă. Coadeie de topor, nu au ca căuta in Bucovina. Din ședința ținută la 13 Octombrie 1919, Senatul ad-hoc al Universității din Cluj a trimis Maiestății Sale Regelui, următoarea telegramă omagială : Senatul Universități din Cluj, luând cunoștință de înaltul Decret Regal No. 409 L, care dăruiește Ardealului liberal intăia Universitate românească, exprimă Maiestății Voastre profunda sa recunoștință și făgăduiește solemn să nu cruțe nici o jertfă pentru a răspunde cu vrednicie nobilei ei men ri naționale. Dr. Nicolas Drăgan, Prorectorul Universității din Cluj. Buntem in ajunul alegerilor și până astăzi schimbare nu s’a făcut absolut nici oin aparatul administrativ liberal. Toate autoritățile orășenești și rurale sunt la dispoziția partidului liberal care uzează și abuzează de dănsele, întocmai ca și când erau la putere,. ȘTIR' UNIVERSITARE Universitatea „Orago” din orașul Dunadin din Noua Irlandă, a invitat Universitatea legănă la serbările jubiliare de 50 ani, cari vor avea loc in ziua de 7 Februarie 1920. Senatul universitar a aprobat cererea Centrului studențesc de a se trimite o delegația sa de studenți la Strasburg, pentru a participa la Congresul Inter-Aliat al asociațiunilor studenților Congresul va avea loc in zilele de 20—26 Noambrie. — Senatul universitar a decis a se intervani la minister, pentru Înființarea de seminare, de Drept roman, Economia politică, Drept civil și Istoria dreptului, necesare bunului mers al facultății juridice. Tot odată va interveni pentru misapărarea imobilului d noi Ghica, si mai in strada Carol. — Universtatea a accepta donația făcută de P S. S. Arhereul Chesarie Stefano, care consistă in o mia volume, majoritatea cărți de teologie, JEFTENIREA TRAIULUI Un burete pentru șters placa, in uzul școlilor primare, costă numai.. rece iei bucata A apărut No. 36 al revistei săptămânale „însemnări Literare“ : Ospățul de M. Beldiceanu, Unei violoniste de Mihai Codrean?, Toamnă ’n tranșee de Valeria Arsenescu, Ca ’n basm, de Alice Soare, Sfetnicul împăratului da Em Stefănescu, Prohod de AL Ai Philippida și diferite recenzii și dări de seamă la vânzare pretutindeni Prețul 1 leu, abonamentul 40 lei, strada Gh. Mărzescu No. 23, Iași. Aflăm că in curând va sosirn Iași o divizie din Basarabia, in vederea viitoarelor alegeri. TRIBUNA PUBLICA O obrăznicie Nu sa poate califica altfel, articolul aparut in ziarul „Lumea“ alia 17 Oct. 1919 și întitulat: „D. Iorga și Hafter“. O „obrăznicia“, pentru că sa apropie acesta două nume incompatibile; „Obrăznicie“, oara iesă la iveală din tonul articolului, din josnicia faptelor aparate și din murdăria ce caută s’o arunce, — ca și altădată — asupra omului, căruia nu cai de la „Arena“ de odinioară, astăsi „Lumea“ — ii vor statornici sau știrbi valoarea. De pe scriitorul acelor rânduri, ajunga la obrăznicia caracteristică celui care bălăcindu se în specularea celor mai odioase patimi, nu-i învățat să respecte, nici să înțeleagă jertfa, »unsa, principiile înalte sau genial recunoscut astăzi departe peste hotare? De ea în întregul articol prisosește expresii triviale? Iată date: „Dl. Iorga, spune scriitorul din „Lusnoa“ — „nu crede ofi Hefter s condamnat, fiindcă nu e vinovat, „însă caută să facă atmosferă în jurul lui (lui Hefter și hoă). Desigur, iată motivul. Instanța de fond, — înaintea căreia s’au pliindat apărătorii și martori mai ales, —• persoane cu greutate în politica nenorocită a acestei țări — s’a pronunțat, condamnându-l pe Hefter la cinci ani recluziune, — și totuși Hefter mai poate fi crezut nevinovat Recursul, care nu privește de Qât forma legală a judecății, — va constata această nevinovăție, cum cred „cei interesați. Iorga a simțit că ultima instanță s’ar putea pronunța favorabil poate, și atunci caută să facă atmosferă în jurul nevinovatului Hester, — Atmosferă dușmănoasă. Până acum în jurul inculpatului, a fost atmosferă favorabilă, — numai vesi că nici curtea și nici opinia publică, — care nu e reprezintată prin obișnuiți cititori si „Lamei“ sau celorlalta foi eiusdem farinae — n’au voit a’o bage în seamă. Articolul „Hefter“ din, Neamul Comănesc“ No. 227, tindea ca In jurul omului cinstit, care e Hefter, in jurul omului de muncă, de jertfă, luptătorului pentru idealurile sfinte ale patriei, îndrumătorului prin articolele sale din ,,Arena1, confratelui ce și-a pus condeiul — și nu numai al lui — în slujba prietenilor Nemți, să arunce o atmosferă defavorabilă, arătândul ca ca un produs isteț al unui sascin de perversitate sau indiferență orală, ca pa un arivist, asproc trădător, lipsind de la datorie în ceasul înțarcărei, rătăcind opinia publică prin cea mai murdară foaie, prin , Arena“ patimelor servita cu otrava nerușinatei sfidătoare a durerilor și muncei cinstite. Și da ce face acest atentat Di. Iorga ? Pentru că nu ută pagubele materiale pricinuite de concurența ziariatului Hefter și s»ai ales, acuzările pe care spre norocul nostru „Arena“ le a scos la ivoila, ca să știm în sbârșitea ce farror avem afape...^ Zădarnică încercare, să mai arunci un vă), peste goliciunea ticăloșeniei, atât de bine ascunsă atâta timp, dar însfârșit dată la iveală prin sfâșierea acoperișului, țesut din firele cele mai odioase și reprobabile din ultimii ani prin condamnarea aplicată lui Hefter. E obrasnică afirmația, cum că pedeapsa aplicată lui Hefter e o monstruositate juridică Monstruozitate, însă calificată în legătură cu deliquentul: „E o palmă adusă justiției“? Deși Domnii membri ai clubului conservator local sunt rugați a se Întruni in ziua de Joi 23 Octombrie c j crelc 5 p m., in localul clubului nostru? din Piața Unirea.