Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-12-03 / nr. 227

A ­ ANUL AL XXV-I LEA Nr­i? Ülj jMen«mst«a­va [AȘI !*VifA UNIREI 25 Ban Írtam 2! parfluiín­ Mmocrat I&sesp. șî Redat« pagîm 2*& 1 (eu ráklai Un mimăs vechitt 56 ■ b&tâ sisteSi Manopere ticăloase I« pits« No» intimes a îai Sar­­daw « be doctor cars fac« teorii sfârșiti asupra descendenței omu­lui Individul umian de astăzi ar fi fost altă dată un animal oare­­c­are, ale cărui însușiri tot nu mai păstrează. De această teorie ne am idus amiaza când am văzut că liberalii, pălmuiți in fie­care zi, de la tribuna Parlamentului, nu se hotărâse să renunțe la mano­­perita lor ticăloase in scop de a zădărnici semnarea păcei. Desi­gur, după doctorul lui Sardou, li­berali­­i au fost altă dată pachider­me­ți, fiu păstrat și in viața lor politică, da astăzi obrazul gros. După ce, din causa insuficien­ței cerebrale a d-lui Ionel Brătia­­nu, din pricina conduitei v arogan­te a dezagard­ului român de la Pa­ris, România a ajuns pe nea­prăpistie­,­­ literalii și margi­șeful lor se iucâpâimeazâ și acum in atitudinea lor criminală. Văzând că criza e laborioasă, văzând că in Parlament »noile grupări po­litice, fără experiență și fără șefi, n­u sunt bine documentate asupra situației,—Șobolanul No. 1 intri­ghează și trage sforile, prin agen­­ții lor la cutat, Nistor, și aâți spre a semăna Văitoianu discordia in blocul parlamentar și­­ a pro­duce confuzie in­ spirite, îndrăzneala acestor oameni e prea misre; ea frizează inconști­ent*. i*3 situația precară a Țârei, când suntem înconjurați numai de dușmani, când populația sufere de foame și de frig, cind ogorul romînesc doarme ințelenit, a face propagandă ia sensul unei desli­­piri de Aliați e o crimă mons­truoasă. De alt­fel liberalii n’au măcar scuza convingerei. D. Ionel Bră­­tianu n’a protestat la Conferință contra cadărei Torontilului și a gafelor Mureșului. O sa se mul­­ tumneu să ceară 20 de kilometri teritorii* in Coișiana peste graniț» fixată de Consiliul suprem și atî­­ta tot. In țară insă făcea pe in­transigentul, sac­iu Banat dădea asigurări formata să vom obține întregul ținut. A zace demagogie pe chestia externă e o specialita­te a d­lui Ionel Brătianu. Mai bine adversarii noștri și ar vedea de păcatele lor și mai »ies de »tăcerile lor, cari încep să meargă prost du­când un mai sut­t la putere. Pe acest teren sunt pricepuți. Politici» externă s’o lase pe seama altor* mai chemați. Informații 3* dă la motiv cu Oieigf. •• greu­t;M . •PuCMl'eȘt'?. nifrSti de ■ telegrame e ai, ut­­de cele iț­te 1 ne nu mai vorbim lașul a ajuns mai sau va jih tagom­a ÎS'u puteiii­­ țti Hm ce se u­de in­­jida­m t­istul £’»/>• opta, dar nici tiiar tiiu d­ » la București. &* schimba oamenii, se 'primi nnc Urnite *--%cel puțin mji st­urată •*- pojceiurekt învechite insa au re­mas și continuă a fi aceleași. In ori ce cuteț lipsa íucusta de teli­grame este un curat scundul. ăț­ ilintiti*» Oi diiiba â# *î" s șcâințat stio ateî «ii ci ä i­ oi<limu rî?î» ipiit (or* 5 p­si) uupoudtt. I) CiBtB&tognitai șiioifti­­ni capöuia", % Oöiépí •!• 4« »dlitü, 3) laugei­ iüH­u- BS» ssDiut- §1 « unni tu# Abra in unui »htm 4% anatisinitr»tia, *' htfeîetițîî a» »amirs. blgui­ti»1» Ubiiblaun, a r«ușit « puliid# «ai. p» ani Indivízi, u« an par­a R­a­»a lui 4# tuciul ;4a S0#000 lei. »5»Sijii iá fi­nit Rusa ■ ürauftösfe, Piti Uatatisitar« — Df i'rüfenor 1 Uivan­eüou, gi­s aftwditl buraul ton de „Pedagogi*“, iu­r# citi'ii Mersuri gi Vineri ora 6 -7. — Din inițiativa câtorva studenți da itt Drept gi Fitoson#, gi sub au» eonii*» oStorva Dafinii profesori, vu spiau in jemrăud o revista literară töttíttis. La Spitalul Militar corp. 4. sa țiu ix luteae da­ta uitări, sub pragedea fia­ților «solo»*! Sava Golu­gi Petr­­­idllofsa. La frtMnoa*« salBiuui Ut« m­ad­mirilă ue a avut ari la tiamiustrid t’tulago- 4ÎI«î. Dl. rrotanor Uttuel. Fr»sa,­u ți­­ «ui­t­are» frumoasă <ni»fer*uită in fața uorpulu­i rotaș»,ral­a «!«­vfior, Aaunarfi’ pseralu sjoefdii«! sientirn .in Vățitu­r« wpmlul ronlR WKtau­ttui.­ ii .or^­d­p. *»f’; s’« ținut io­li.r^tu­l laboratorului du tisid­u«iu Adu Harua gauaiSla a Souiaisio­­da Învățătură ă poporulu­l roiulSii. isu­li prășttiâud­a W­ lin tlueau«vl«l. ti­u «i»tH darus âa p«fi.i» din «an­.$țpi­­tați ifitiupând da !* .1915, intoMiiHl da D4 V»ö« progadiuta i. V. Pf#)» din «Sr« »ueTillă ac (.'o­ ííiitUitil a foal Uni.limit! praonupst­­ a) do auartrUH fciBduribH', la b­aro n'a vroit as (tun­­trUUio litHluuții ca Bau«« .Nu țiijuals și CrodiUll rural. t») de »jittoraran un bura«, limit« gi încăițwi i a nopi ■ Hor­aSraoti in printa hulo a Morților Iii m­obnnii și a «nobiliz­aților, pramiați și o­­ do propagani­l# k­ultur­ale Iu ți­niturile din nou atinuse prin nodu sau unui întregi bibliotimi liberalii gi­gu­ltițisteH a âpoi fiin­dl culturala a ro­ Mănilor din Basarabia:“ d­’a cotii apoi darii» de nomă de intre D l C*Bi«r T. Motrig, din sare »’« conststat aplicarea bugetului in suni trecut gracum gi pragierea fon­­durlior : general, soții i.Stârce», Ma­ria Praja, Maria Motăg, Mihai Sâ­­vescu, Lev Cristofor,­­ta eial Broș­­teanu, Ea. Poesa­gi & popotei pri­mire! sau tariatalor. In fine «'» bibli o comisie de ve­rificare a Bocotenilor, op»pusă din Păr. Goten, Em! Calinecou­gi I. C Tăzlăn­anu. La presentartea raportului acestei t’oaaigiuni se va continua ordinea do­ar de la 80 Nootubre gi ce va discuta cfte altun­bu „Căminului elevilor“, de o importanță capitală pentru cultura noastră națională. Coperativa „Podgorenilor din Mol­dova“ din Iași Str. Ștefan cel Mare No. 88 avănd nevoie pentru podgo­­ru Începere din această săp­­rtanîi din județ da a-8 milioana Ismin­a Joia se va fabrica numai țî*»«* oprt« *“ ,i8oare“í -va„- -n o - -KA u .«.. Ata lucru intr» or»e 9—12 a. m. fia parte alba CU­­ b. 60 b, shi- ț^tru intreaga cantitate sau por­ In graficul. ținut din ea. Condițiunele după în­țelegere. 1 furt air?os­ ­ Wiúitul Circ. I de poliție, ține recordul in ceia ce privește origi­­nalitat­ea furturilor. Cazurile cele mai curioase se înregistrează. C­t­va timp in urmă am ară­tat ce polemică prin scris se au­­d».fâse intre un spărgător și un locatar de pe strada Gându, care ia apărarea avutului său iși bari­cadase ușa cu drugi de fer, saca­le enorme și un „avis“ prin care după ce iși va inventaria avutul din casă ruga a nu i se mai stri­ca ușa. AU caz s’a inregistra í acum. La ușa unui defunet din strada Uzi­nei No. 7 se așezase doliul o­bișnuit. In timp ce in casă se afla in­­că catafalcul, hoții cu ajutorul unei scări au desprins postavul de la ușă furiosu-i. Probabil că din timpul zilei, II măsurase ca aproximativ îi va a­­ju­nge pentru u U costum de haine. 3 sau 4 camere goale se caută de închiriat pentru Serviciul Con­tencios al R. F. R­. Direcția 11 Regională Iași. Ofertanții să se adreseze la Ser­viciul P. sau­­ Str. Vasile Conta­r. • Nonî cosnitai al Ligei Goaanarato­rilor, va convoca in curând mari in­­truniri cetățenești pa sub albii, epra a sa pune in contact aaai apropiat cu poporul viorolog fără deosebire de religiUle, al cărui suferinți, in hrana Boomiloi, este ingrozitor de m­are. •HIIhALO’Iu!UEZCL­E'I DE .4 . 1. •• yECEIeBBITI. LA *I AȘÎ I,H «rol« IH Ți juwisttiile a» nibiiat HMVI» |>„imn la Mitropol» da către I*. U. Șa Bârintota I’. Bavin, Direc­torul Imnaiiunii u­lu­­i,,y«iui»Iwiu‘‘ din lo­uali Dila, iuron­jurat de elevu­l mitro­polit« u Au participatri elevi de la toata gno­­jifa eu pr'OfeKoS^ i­nspec.iîvt ; iar am­­­dual mV#.Ju­fiivere‘töt'ü iu auatl­ mik­­re, iu fțtmtM i.u dl. Jteetov Julian .'l­'eadorascu. Onorurile au fost date de o upm pante tim lieg. J'i Del» M tropolie if­­m­nului sUHxitiei MtiiUare, earn vessita lutiimr îai,plini­re» urnii, au <te ,i» săvârșii­»« calin intii­uiat o­r«­t ibn vi»ța iinaaaun­d nos ir.u • m^imn AU pir*» Ardentului I» patr’a­tron­vöiul im­pună lor a atră­­b­ătut wlcă­­ile primtipale a*.« orn^idui,­ in­stufiețit d» fiii vi» en­tunianiu La otiv 3 după a aut) au! a avut loc 1» Teatrul Național un festival «v­­ivitie, tii'­,­auix­ it de profenorii și atu vtențiikiaa un­iversit­ara Herbare« •leăpst­de cu iiuius ragul, sxeentel tip blev’i neminarului ,,Veillam­­u‘. Din partea universității a vorb­it dl. profesor Fedeleș, care după ce a făcut un istoric al faptelor petre«» te m­aimei **• t,A­ppl­at­i» urasa raz­boiului, a aratat că răsplata ei spre uia a jertfelor și suferințelor nea­muilu­i metru, a fost intentarea uni­rei cu Ardealul.. Dom­la­ sa a termi­nat conferința unuit eprecistâ da numerosul public cere a participat la apsanîă serbare, cu un călduros videaca către aiancă și datorie. S’au recitat apoi m­ai multe poezii cu caracter ne­tion al. DL G zdayffi, étudant ardelasn, a vorbit din pansa studențieuii uni­­versitare, arătând buturii pe care o­piau­ fraț­i de peste Carpați, la a­­ceasta Brântut xi care a adun după Bine liberarea neamului IoassăusKa din jugul robiei maghiare și desăvârși­­rea unirei tuturor Românilor. Serbarea se încheie la ora & și juna cu marșul „ErnauL“ executat de către elevii seminarului „Venia­min“. Duminică a avut loc căsătoria d-rei Fior­el­a jPascu cu dl. Camil Motăș, contabil. Numi an font d-ua­gi dl. H. Vasilescu arhitect din București" Felicitărfie noastr». MEI­CURI 3 DECEMBRIE 1919 O SERBARE SCOLARA In ziua de 93 Noembria b’:i ținut in satul si comuna P­ ispova ,Jud. Ra­­pan ședința cercului cultural „Stefan Iosif“. Sud­aptul in­tim „Studii asup­ra naturei parohice si fi*jos a copi­lului“ a fost tratat foarte bine și do­cumentat de către directorul siioanei Constantin Bosa. După prânz a urmat ședința pub­lică la care sala n’a fost îndeajuns de spațioasă pentru a incăpea cei peste 500 gospod­ari, veniți să vadă piesa de teatru „Toj­râs și plâns“. Datorită muncii stăruitoare depuse da harnicul învățător Nec, Focga, uluiții impreună cu copii de școală sa­lecat in mod strălucit spiritul piesei prin care sa îndemne gospo­darii că-gi dea copii la școală, învă­țătorul I Doniță prin o cuvântare pe înțelesul tuturor face o critica severă asupra cărților, revistelor și foilor ca obicinaesc că citească unii săteni, și recomandând tot odată ce anume să oștească. In urmă dl Donisă sa face inter­pretul corpului didactic local propu­nând înființarea unei­ societăți de cul­­tură sătească care să întrebuințase toate mijionadlfe pentru buna educa­­re a poporului rasorean. Propunerea a fost viu aplaudată da întreg cercul cultural și primită cu multă însuflețire de gospodari. In urma cuvintelor convingătoare ale Preotului V. Paîlovanu învățător­ii ale Învăț­ăttorului pensionar Gh. Șentan, societatea iși pune bazale chiar in acea ședința sub nunele de „Lumina Racovei“. Doctorul de plasă Coast. Samson promite tot sprijinul d-sale zisei so­cietăți, mai ales că societatea și a propus să lucreze in spiritul casei naționale. Ședința ia sfârșit la orele 6 luni. in sunetul mazgalili „Deștiapsăte Ro­mâne" cântat de întreaga abstență. Serbarea centenarului piesei „Mir* tu­și Htoe jucată 'n limba româ­nească in 2­ Decembrie IR UI. (Comitetul Teatral din Iași, in șe­dința sa din ‘27 .Noemvrie 1919, a luat in dezbatere suplica d-lui Teodor T Burada, prin care cere­a i se a­­corda Teatrul Național pentru *luni de 27 Decembrie 1919, spre a sarbă­­tor­i aBUtenarul celei dintâi piaâe de teatru jucată in., limba i’paiam­aacă !“ 27 Decembrie 1Strî: „Mirlil­ai Hlooa prelucrată de Gheorghe Asaki. La 27 Decembrie 1918, ea Împli­nea lafeli de ani, dar din cauza răz­­luitu­lui și altor împrejurări aceaslă ..cu meBiorar­e­a’a tot amânat. Astăzi cân­d uu nu stă împotrivă ,nici o piedică, ci Burida inițiatorul acestui jHBtilenar, mi spune că fiecare român are o dator­e sfântă de a­­ str­­bânini acest avenim­ent teatral, nppu­­tânda'l înlătura, oara are cea unui ua­­re insem­năinic pentru literatura noas­tră dramatică și pentr­u influența ca are tuatu­jl'aau prii.publicun­tȚ din punct da vedere editura', Dl. Burad îi s srutat Cvadtatului ca D-ua o gali a punct in sepurt si a mno­ționatn piesă iga cum ti’a juruit 100 de ani in urmă, cu tot c», privatta decorurita, iluminatul, costumul boa­­riior, prohoatr», care se compunea dintr’un terii­ de lăutari și alte mulți» tmătmuțimi. Coartenul teatral, luând in șin*i dersi­une marea im­portanț­­­a cere­re! D lui Butada, hotărăște ca ser­bătorirea centenarului sa se de Direcțiunea Teatrala! Nețional, Mâine incep examebela de defini­tivei­­le învățăturilor. Costiniunea de exa­minare ne com­pune din d-nii Președinta, S Tbilița inspector general. Membrii: D. Sacholaroava, inspec­­tor școlar, Gh. Ghibănescu, profesor D. N. Ioneacu. Uranni se va ține in fiecare seară de la­ ora 5—7 in oenosUtria școalai, iar proba practică la f­iecare școală, începând cu școala M. Kogălniceanu, din Str. Lascar Gatargî, Primim No. 5 din „Nouveiles éoo­­nomiques roumaines“, redijate de d-nii Alex. Uuain gi Netta gi oare a­­par la Zurich. Dl. Georges Mandel Cunoscuta revista amortattqA pa­riziană „Fantasto“, public» fu num a­rai da 1 Hop ta As bria, următorul por­tret al faimosului secretar al lui Clamenceau : „Doamnul Georges Ratauhild, prea cunoscut sub numele de Mandel, au· gurul din pseudonimele sale ce il preferă, intru căt pe uoemiH ,î Ti ales el ineuși, ocupă azi in publicita­tea pariziană un loc de frunte, cu toate că nu și de invidiat. Treizeci și patru de ani, subțire­ și deșirat, un nas ca al lui Signorét­­ uu și un ochiu ca al acestuia, pentru că al lui moțaie­, părul lins și barba ab­sentă, așa de țipăn și de român când ia la refec pe oameni cu vocea lui a­cuțită și sgărcită, palid și șovăind de indată ce aceștia ii iau la răndul lor la rost, acumulează in prezent pe micii săi umeri vătuiți toată înver­șunarea și toate glumele care dos­pesc in sufletele adversarilor d­lui Clemenceau. Țap ispășitor al unui tigru, d. Mandel, oferind o țintă ca­­pricantă in persoana sa focurilor de armă a vânătorilor de fiare, dă o ciudată dezmințire tuturor legilor cunoscute ale artei vănătorești. De la P. S. Iosif, umbra lui Ri­chelieu, nici odată un consilier, con­ Men, ori șef de cabinet, nu s­a bu­curat de atăta celebritate. DL Maridal, succesul pupletiștilor și al carica­­turiștilor, face d-lor Alex. Duval și Arthur Meyer o ilegală și temută concurență! Foarte amator de femei, d. Mandat nu este însurat. O veche legătură nu-l împiedică să iacă pa­tiiiorul și cum are oare­care avere, adăugită situației sale de eclastare, obține re­zultate. Chiar d-lui Briand, acest om pic­toresc i­a furat temuta lui manie de a avea un salon politic la o femeie pe care o iubește Și el a văzut, a«t­al, reuniuni cam nem­ai auzite de­ docți parlamentari la o anumită delimit«»» teatruță care interesa pe Eminent» cenușie Pl emeea a trecut,­­și u aiount idem. Dar o altă femeie luând» i «»« păsiunea la prietenia d-rin Mandeb reuniunile au rom­­oaput, nostime, pen­tru că ele, au joc in d­urdlttft­eadld bărbatul !»u,i­nfiasă.., . Motivele pentru care­ e „eh vogue*, daost nu in favoare, lungul, buni. ș» miftdipsi.il „preaerva.....tiv“ «I­țif* ședintelui do ei M­­ihu sunt destul de tonebroasîe. Ho zice oft bunn­oi­l său iși are numele inscris­. pe partea in­terioară a pjutanei Jitli lat,' gi «ft­ ta­tăl său, republican pe vi­ețiș» ' 'im­periului, a su­sținut candidetul» lui Jules-F­ fturn. E bine, dâi e déstinl’. Aai mulți, di Mandel, oe .di«.an ți ■» luat porecla ««tu, 'cá nici tenor ni e, ulei boxeri, nici scriitor ! A trăit intr’o fericit și obscuritate,, la­ umbra turmentetă a ilustrului nou patron Abia absolvent de liceu­, tănșrrul Mandel, care se mai numea și Kot­­schild, și prezentă nu așa da ae­ve>.­ea azi, bine ințeles, in fața diisotoitei lui Aurorei, sub­ aripa d­iin Folybo care se mai numea și Reinach. DL Cle­menceau era în zi­na saeea , j»tFo foarte disposiție, ceea ce i se întâm­plă câte­­odată." Firavul adolescent a fost primit ca un iepure printre popice. Ce știi sa faci ? Ta intrebat ferocele director. Deocamdată pallas, domastia, dar am o memorie exins­­ordinară, §1 ca să vă dau o probă am să vă rodit articolul . dv. ,da­rsi dimineață. Z'sa §i fftau. Gările rele «pan ea d. Gremencea« T« întrerupt și i-a spus să mai vie cănd va fi in stare să recit» acela?; articol da la șoădie inapoi. Că­ci Mandel a făcut și usml­tar da forță ? Mister.... memoria lui, de atunci, s’a îmbogățit mai ca foloe Azi știe „curriculum v.iae“ al tuturor secatorilor, deputaților și politiciani­­lor Franței, numărul alegătorilor lor și al metreselor lor ; cifra datoriilor fiecăruia, o s­chimie plătește finom:« ți­incă vre­o căteva istorioare amuzan­ te, instructive și bune de știut, Stă, păuni său il foiletează, in locul unui anuar parlamentar. Intr'o bibliotecă, d. Mandel ar ține foarte avantajos rolul unui Larousse ori Botin, (Va urma)

Next