Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-07-01 / nr. 109

pissia, feluri­­ i' AOiat bugetar. După sagna di­­ jurg C altura judacătoreaană XVII­­ 1891, pubticată dî romănești in colecția legilor 1891, sierabri| par*­chetelor au suat socotiți propriu zis la fsi cu eailalți m­agistreți, deși ii ae care aceleași condiț­i la auiaiie. Ei ÎQceț OTîesita in baza unei automo­țiuni a Ministerului ds Justiții, care se o poate ori cănd rstragi. In caz de jsmtare sau înlocuire, sseaslerii parohialul nu și pird Salariul și tre­­bue să li dea loc ca jude ofiter în aceiași plană de salarizare ce au avut-o pa ItingS instanța judecătorească la care a funcționat parchetul Procurorii nu suplimentează sin­guri la cabinete, ci prin auxiliarii poliției și jandarmi. Au ca singură îndatorire sa deschidă acuză publică in cabinetele de instrucție și să suab­țină anuzarea înaintea instanțelor repetitive Grefa parchetului este condusă de un director da bluron, uasnipu­lanți și diuruiști ; închisorile preventive sunt alipite­­­ pe lângă judecâtoriiie de capale și pe lăngă tribunale Curții­ de apel (Tsb«i« judecătorești Re.­»ip) sunt in număr de 4 pentru int.rig A« UcHia . A<> * h a ••<.»<• j • sd cț « tr b«n«ieic j id â' ;«*<i *­ f>e­t­in nonă­ d pă •** rt».ie»să uiți»« 1> 1­7 mbunale și 81 ju­­­de­ătorii ; C­nea T*rgul M raș 4 trib­nale gi 20 j­­d­eăto­ii ; Curtea Ora­dea Mare 4 tribunale și 24 judecătorii; Canea Timișoara 4 tribunale și 26 judecătorii (Va­arase) Vasile Dumitriu Consiliu­r la Curtea de Apel din Cluj ___________ sasaa cercurile de gospodine In ziua de 27 Iunie 1920 s’au con­stituit com tetele : regional și jude­țean al „Cercurilor de gospodi­ne“. S’a luat cunoștință de statute. S’au făcut dări de seamă asupra cercuri­lor înființate și asupra „D’spensaru­­lui“ de la Socola. S’a discutat asupra m’jloacelor pentru intreținerea d­e­pensariilor, căci se intenționează de a se înființa căt mai multe? Se deci­de asupra s’grilor ambelor comitete Sa hotărăște ca acele­ birou să lucreze pentru ambele comitete și se const­ruie după cum urmează : Pre­ședintă D­na Laura Zaharis, tată D ra Semirarius Dimitriu, Secre­na­sieră D-ra A. Vărlănî Secu. Comitetul regional compus din doamnele : Olga Popovici, Paula Fe­­trea, Euf. Vănătoru, Maria I­viei, A. Vărlănescu, L. Zaharia Petro dele­gate ale Asociației Femeniste, Maria Zaharescu delegata Soc Or­todoxa, D na A Haralasob, D-na E. Lohan reprezentanta școalei Norma­le. Domnii : Vălcovici reprezentantul Minister­ului Instrucției Agricola Car­daș representantul Domeniilor, P. Po­­gonati reprezentantul Internelor. A­­poi reprezentanții ministerului asun­­cei, Casei Centrale da cooperație ser­viciului sanitar, Casei­­ naționale. Comitetul județian compus din doamnele: Elena E. Petit, Simiranius Dimitriu, Laura Zaharia, A. Vărlă­nescu, Z. Popescu, delegate ale Aso­ciației Femeniste. Dn delegat el Prefecture­. Medicul primar al jud. Dr. Grigoriu Medicul veterinar Dr. Iliescu Protoereul ju­dețului. Consilierul agricol. D-na A­­lex. Gavrilescu directoara școale­, profesionale. D na L. Costin, Mitru profesoare de pedagogie. D na D ra Severin directoara școalei normale. D-na Todicescu directorul școalei nor­male. Nord­ liceu rommânesc „Regele Frioltad I“ din Storojineț Pentru a putea arăta publicum ro­mânesc menirea fo­stei inst’tuțiuni de cultură naționala vom da că­­teva momente din statistica școalelor secundare din Bucovina In total avem in Bucovina V8 școi­­le secundare dintre care 12 școale susținute de stat, 3 din fondul bise­­ricesc ortodox, iar restul sunt parti­­culare, in majoritate cu dreptul de pubicitate. Dintre aceste 28 școale au numai 7 începând din 1918 19 limba de predera română, pe când restul se repartizează pe di­feritele naționali­­­tați. In aceste școale iși urmau să stu* dele aproxmativ 7000 elevi și eleve dintre cari abia peste 1000 sunt ro. Eponi Stapănirea trecută fustr­neft a favor­­­at in toate chipurile propăși ș re cu turei germane mai ales pr-n aîe, șa că noi Româ­ni­ am­­­ămas cu -ut im po‘. Având in vedere că pentru viitor v m lipsă de un mare num­ăr de in­telectuali r­mâni nu numai pentru Bucovina, ci și pentru Basarabia, un­de școalele de toate gradele sunt a­­bia la inciputul desvoltării lor, ideea inființării acestui liceu nu poate să producă in roîssele poporului toată nem decăt o vie mulțumire Județul Storoj­neț care pănă acum. Si fost lipsit de o astfel de școală, are o populație de 62.288 locuitori, E al tre­iea după Cernăuți rural (104 000) și Rădăuți (41 000) Acest județ are 7 comune cu peste 3,000 locuitori, intre cere Storojinețul cu 10 009, Ba­­nila Moldovenească cu:,6000 și oră­­șelul­ Ciudea cu 3 000. Majoritatea covârșitoare a populației e­ra re­gie ortodoxă și naționalitate română Populație spre deosebire de alte județe e foarte doritoare de învăță­tură , dovadă ca in clasa I-a a liceu­lui „Aron Pumnul“ din Cernăuți sunt in ace­st an 33 elevi originari din ju­dețul St­o­coji­neț Depărtarea Jet sau Rădăuți mare de Cernăuț.". Și­unde se află școale secundare românești și l­asă unei ast­fel de școale in Storojineț au făcut că Bnrna" puțini copii talentați din acest județ și-au putut urma studii­le la vreo școală secundară și aceasta fără îndoială in paguba națiunii și a statului Cred?® acuma că popula țiu«ea a­­cestui județ vă?ăndu gi dorița deși d pe «n lang timp, împlinit va ști să de- importe la cuveaită aces­tui focar de cultură și va alimenta acest iice cu cele mai bune elemente ce părăs­sc băncile școalei primare. Mai ales învățătorii satelor vor stârni cu toate puterile lor sa pregătească in decursul vacanțelor un număr căt de ma­r de elevi pentru clasa I a a nou­lui liceu oare se va deschide cu in­ceputul anului școlar viitor. Epitropia Parohiei Bărboi Adeos la cunoștință că ia­r­ua de Duminică 18 Iulie a o­perale 2p.m va ține la sodul Parohiei Curtea Bi­sericii Bărboi limitat­e pub­ică prin oferte închise, pentru vânzarea gri­­­­jelor da fer și pietrelor uzate afla­ta la aasa Parohie. Garanție proviso de 300 lei, 72 L­ou­si­a se va ținea conform art 83 din legea comptabilitatiei pu­blice Orn 08 informațiuni se pot lua la cmpelaria Parohiei Publicație S­­educe la cunoștința amatorilor că in ziua de 3 Iulie s­ c ora 10 a. m. se va fice licitar­e publică in­­ o­­oalul Societăței Invalizii din Ră­­coi, Impasul 40 de Sfinți, pentru vinde­rea barăcilor din curtea bisericei Golia, proprietatea societăței, DIRECȚIUNEA SPECTACOLE LA CINEMA LIDOLL—Astăzi 1« sa a­tinsurile de la 3 si 5 se reprezintăt s­tatia sa „DOMINUL NEGRU“, mare dramă de aventuri senzaționale, sosi tare ca „„Masactul“. O interesantă Vedere și hazlie Co­medie com­pleotează programul. Ia amănd, Eroina celor m­ai teri­bele Avnnturi d­e MARIE WALCAMP sau fata fără frică. In lupta disperată cu­­ cele mai înfiorătoare animale săl­batica apare in „COPILUL LUNEI“ LA CINEMA. MODERN -- „JACK INIMA DE LEU“ ca Celebra Maisarță inteligentă și dragată. Mare dramă senzațională in & acta. Peripeții i Maisnuța Jack detectiv.- Căutarea u­­nui copil furat. Jack voiajează la balon.- Urmărirea Model in Butonao­­bil. pilului Silința lui Jack in căutarea cu Jack redă copilul părinților. Bucuria părinților 1« găsirea copilu­lui gi­ntnica săurede »duse lui Jack ora CRUCEA ROȘIE FI­LALA IAȘI . Publicațiune Se publică spre cunoștința gene­rală că în ziua de 15 lube a. c ota 3 p. m se iis vinde prin lic­tiția publică difer­te obsesia vechi de lem­­nă ie și forărit, care sa află deposi­tata in curtea Lips-ulu­i Internst Iași. Amatorii pot vedea scasta obiecta 5 in f's-esre Mare m­­. și Sâmbătă la ora 7 p­m. scisBă adu­se la cancela 1 a filialei in Str. Tom­a Cozma No. 6 COMITETUL Mult îndurerata și iemângăiata Zinca Hociusigessu soția. Costică Ho­­ci­ngescu frate cu soția N­ea Minea­nu soția și copil, fsnidiile Cârlea», Herțeg, Obreja și Casieria au ne­mărginita durere a anunța tuturor moartea prea iubitului lor soț frate, cumnat, văr și nepot Petru hoeinngescu fost Arhivar la Curtea de Apel ș­i înmormântarea va avea loc în ziua de Marcuri 30 Iunie ora 5 p. m la Cimitirul Eternitatea unde se află depus corpul. Aceasta ține loc de invitație. Ds vînzare mobila și perdele de dantelă noi Strada Lascar Catarg. 44 Ultima Oră Prin fir telegrafic ■— țKoth­­eîsgeri in Ardeal * ^ •În­­ W­u. tm. Candidaturile din vechil regat București 30 iunie D. A. C. Cuza va candida la alegerile suplimentare de Cameră in circuitlscripț £ Tescs din Adeal. Vor Emsi candida d-nii C. Davilla actua­l proiect. Al Marghiloman și Vintila Brstianu. D. Marghiloman a cerut­ guvernului ca să i se pus cladicistu­l și la Botoșani, astfel nu candidează in Ard­ai. C. Grigorev­ei și socialiștii din vechiul regat București 30 iunie D. C Grigorovici, senator de Bucovina, a făcut in Senat declarația că nu aceptă principiile lui Lenin­ și Teoretii ci pe acelea ale lui Ctros Max. D. Grigorovici nu este de acord nici ca socialiștii din vechiul regat. Inf­alliiit» *I*g**ttor­iSiț CtvtosM raportu i comisiu­ru­i București 30 Iunie Comisienea pentru anchetarea carului lui Bujor, a depus raportul prin c&se cere invalidări a alegerilor dela Covurlui. D Hie Moscovici a făcut opinie separată Ștoință E­mi­a Camera București 30 Iunie la ședința de est a camerei s'a continuat d­scuția a supra invali­dărilor, cu care ocaziune, membrii opoz­ției s’au dedat la scandaluri. D­­. lorg* dă semnalele. D.). Maciu a cerut trei ședințe pe zi, pentru ca scandalurile să fie mai numeroase. i­ »stăți a Cartil! București 30 Iunie la ședi­ul de astăzi a Camerei se va produce invalidarea lui Bujor. Tot astăzi are loc și alegerea președintelui Camerei, in persoana d lui Duiliu Zarafirescu. Hat! In Mijgtti *te?țiști Salonic 80 Iunie Trupele grecești au distrus un curp vitreg de arm­ată turcă, capturând un oraș, lângă Sask­ia Turcii au pierdut 10 mari oameni, lăsând Ia prada grecilor un numeros material da­ război. Bulgarii mobilizează contra Greciei Lyon 30 Iunie. Bulgaria mobilizează împotriva Greciei. Trupele sale sunt aglomerate la frontiera greacă, in vederea apropiatelor operațiuni Grecia ia contra, măsuri (Sf. T.) Regina noastră la Paris M. S. Regina Maria a sosit Ia Paris. "''Paris 30 Iunie i&rm3 p. iw. 6’migririie m Palestina București 30 Iimia Organizațiile sioniste din țară au hotărât ca trai delegați și antitua d'nii M. Stern, dr. Nimeraver și Ponchas, să preia la Londra ,pentru a aranja e­­m­igrări­e ce sa vor face in Palestina, Sfinții fii lui ■ 9 CSBIttu­­­«din 29 ?an­«e -București 30 Iunie D, Moldovanu protestează contra d-lui Antonesa«. In acest timp intervine și d. N. lopga care danlară că la Galați, du­pă alegeri, s’a m­anifestat pa atrăzi, ca mumia militară in frunte. D gBnerat Râșcanu, ministru de răsboi, roagă să nu se ataca armata, pentru că sa co ®­te pr a areasta o mare greșală. D . Iorga răspunzând arată dragostea pe care a dovedit’o că o are față da țară și neam și că n’a deviat o singură clipă da la a­­censtă dragoste, D. Take Ionescu confirind cele declarate de d. N. Iorga. D . Iorga răspunzând d­lui Take Lonescu, declara următoarele : Onoare­a­lui Take­ Ionescu, pentru loialismul sau. D. Take. Ionescu n'a șovăit un singur moment in chestia națională. * Demisia depu­tatului Sturza D. Costă­chel Sturza Își anunță damiaianaa din­ Cameră, pentru a pro­testa contra at­tudinei nepatriot­ie a unora dintre deputați, oari au aprobat politica dușmană germanofilă. Adunarea Deputaților respinge in unanimitate a­­oemită demisie.m Camera ovaționează pe ziaristul englez­­?Iator Președint­ele Camerei salută prezența la ședință a ziaristului Scetua Victor, sprijinitorul cauzei romănești. Carne­a li face o călduroasă manifestația de simp­ tia la care se aso­­ciază banca Ministe­rală, prin catava cuvinte pronunțate de d ministru O. Goga. S JEJWA­T - Ședința de la 29 i­unie -Vorbesc d-nii A. C. Cuza și P .Bujor. Se fac comunicări relative la prizonierii de răsb­oi. D. Argetoianu dă lămuriri in amaastă privință. * Discuția la Mesaj Din Eustațiu vorbește de războiul și victorie noastră și spune Q& genereisl Avereacu este singurul oss care poate conduce astăzi țara. In soset timp d­l. Bujor este chemat la ordine, din cauza întreru­perilor pe cara le face Vorbește și dl A. C. Cuza despre politica guvernului, in vara timp este întrerupt de d Bujor. Rezultatul invalidării lui Bujor Cine au fost pentru Bu­jor București 30 Iunie Iată lista celor cari au votat pentru Bujor : D­nii N. D Cocac, Caravia, Cristescu, Pascal Iulie, Al. Al. Dobrogeanu, Toma Dragu, Alex. Dunăreană, Ioan, Dr. N. Lupe, M. Iosef, I. Moscovici, Luca Nesaț­ sns?, Să­bu I., Ștefanov Boris, Gherman Eft, in total 22 deputați. S’eu abținut 6 deputați si au fost 182 deputați contrar „in­driptatea“ și atitudinea d-iului Lupu București 30 Iunie ,,îndreptarea11 de ori publică următoarele: Vi>­rul Lupu, fostul ministru de Interne a votat pentru Bujor, pen­­tru aducerea in Cameră a acestui condamnat de Curtea marțială. D rul Lupu s'a demascat prin urmare. Pănă la trecerea la Internaționala a ll-a, nu mai este mult. Schimb de telegrame între d-nîi Venizelos și Take Ionescu București 30 Iun­e . Take Ionescu minist­u de Externe a primit d da d. Venizelos pre­­ședinti la consiliu­­i de miniștri următoarea telegramă: „N’am nevoe să-ț­i spun, iubite prietene, cât sunt de fericit sai aflu intrarea d ta‘e in guvern. Ai dinaintea d- ta­­ e o sarcină imensă de îndeplinit. Ai făcut din România Alare unul din­­ actorii cei mai soim ai poporului și ai ideei in Europa centrală și orientală. Știu că colaborarea d tale cu soldatul și patriotul care prezidează guvernul, este in deplină garanție de succes. Nimeni mai mult ca mine dintre amicii României nu face urări mai sincere pentru reușita acestei opere". La telegramă d. Take Ionescu a răspuns: „Iți mulțumesc din toată inima pentru bune­ e d‘t­a7e, cuvinte. Știu că sarcina care se rădică dinaintea noastră a tuturora este sdrobitoare. Voi face tot ce va fi in mijloacele mele și contez pe­ acea amic­ție neclintită care ne unește de 7 ani de zile spre marele folos al țârilor noastre. Bă-mi voe să te felicit pentru ultimile d­tale inițiative in care gă­sesc incă odată acelaș curaj și sinceritate și înțelepciune, care ți au atras stima universală Boom­iști B0 lansa ■ J I ’

Next