Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-07-01 / nr. 109

Redacția »i IAȘI miA UNIRE! @f­isi al partidului Democrat aaggg^naBa | fi mxSmmî țmsfrm 1 hsa. AmM Oh «Nspfai m $m# Protectorul Ocnașului Ședințele Camerei se urmează i se aseamăna. Mereu incidente, iereu scandaluri. Opoziția fede­­ilistâ nu renunță În ceva ce a trăist la dizolvatul Parlament, numai vorbărie goală, numai cer­­b­ de mahala. Cu drept cuvânt, a contrate din localitate face­­ relatarea că opoziția parlamen­­tă de astăzi imprimă întregului elament un caracter de vădită seriozitate față de Corpurile Le­­uitoare din trecut. Nici­odată tr­ecut discuțiile nu s’au coborât­ât de jos. Adversarii păstrau banitatea cuvenită, in ^fără că esti mult, mult talent­­ată de Ider­ii de astăzi ai opoziției, la ședința Camerei in care a si invalidat ocnașul M. G. Bujor, undáiul a atins culmea. Cer nn­­dse votai pe față, au votat con­­pe lângă majoritate și liberalii. Federația. D rul Lupu insă a­tat pentru, in mijlocul indignă­­generale. Sa făcut ast­fel dor da­că d-rul Lupu­, ca interne, a fost acela ministru care a­rs in țară pe revoluționarul jui, spre a-i înlesni propagaț­­i anarhică printre muncitori, timp doctorul de la Huși , titularul de la interne, Boj r a­­ făcut in ragaz meseria de a­­z provocator. Imediat asa ce eroul din care făcea parte vo­­tul de la Paris și Londra & lt, comisarul Hoeiurg a indă­­pe misionarul lui Racowsky a băgat la închisoare. Apare lent acum că pot fia știa de Ii de prezența lui Bujor in Ci»­i­a, dar că tiu-i era îngăduit ,se atingă de ei. lemn, prin votul său de la Ca­meră, doctorul Lupu se demască. Ia zidar sunt protestările sale zgomotoase că nu e bolșevic. Fap­tele îl desmint. *. j Dar faptul nu se termină aci. D. N. Iorga e acele care a s,dus la guvernul Vaida-Voivod pe doc­torul Zmp» și încă la departa­­­­mentul însărcinat cu paza ordinei­­ publice. Csm păzea ordinea mi­­­­nistrul de interne de atunci, se­­ vede din procedeele întrebuințate I­­a doctorul Lupu, la vizitele ce­­ făcea pe la greviști, unde era pri­ j­mit cu steagul roș. ] Mai târziu, in campania electo­­­­rala, fostul ministru de interne se ] purta ca și cel mai calificat anar­­­­hist. La Arsura, satul său natal,­­ făgăduia sătenilor că le va da cite­­ doi „ciocoi“, ca să le muncească , pănă vor implini 60 de m­, după­­ care vor fi dați de rîpă. Și ast­fel de oameni, se deau chemiți să prezideze la ere-­­ re­­­facerea Țarei­ .A fost o fericire pentru Țara noastră că guvernul Vaida s’a prăbușit la timp și a venit un guvern al ordinei publi­ce și al armoniei sociale, Ipozitiv din toem­ Hete condusă de d. N. lorga ; d.­­a este acel care conduce trupa I vrea și când vrea. Trebuește zgo­­și scanda­, d. lorga dă semna­­trebuește Unește, d. lorga.. cere >«* liniște ■ și liniște se face. Vt­e clovnul care poate să pun­­ă la Cameră ori amuzament, ori 0 tragice după el, Tanase, celebrul Tanase Iași, in culmea disperărei, dar­­ să știe de ce, strigă că i îi țipă­m : Jos asasinii. Cine sunt asa !, și de ce sunt asasini, nici la­­s nu știe. De altminteri e la loc ! Tar­ase la Camer­ă, iși are b­­a­zat printre socialiști, feder­a ■ și iorgiști. Omul iși păzește bi­­pielea. lănc primește dânsul ordin ca și ceilalți să țipe țipă mereu, iar 1 d. lorga Ie cere liniște și a­­l celor ce vrea sa spue, cu to­tac. Iată „opoziția“ din Cameră. 1—■—wm——— informații * % "*»*» tw» -Vi a sosit decretul cu No. 2704­24 Iunie, prin care excelentul, l­­c. dr. Tănăsescu, este un­­medic șef al orașului Iași, in­­ vacant, inginer Emil Nițegau, director 1 Migoărel din C. F. R Iași, s îf­eri dimineață la Stanislas, un­­*pe parte intr’o comiciune. La Huși un uragan puternic, a pră­bușit dealul aș­i numit Coțo<, de la o­­ înălțime de 100 metri, in vale, pe o­­ întindere de 2000 m, distrugând com­­§ proat 15 case.­­ Opoziția împiedecă guvernul să­­ retragă din circulație coroanele și­­ rublele. Adunarea Deputaților, din­­ cauză scandalurilor zilnice, nu poa­­­­te vota convenția cu Banca Națo­­­­nală, pentru retragerea valutei stră­­­­ine, I La Roman.s’a deschis primul son­­ f­gres județean, sub președenția d-lui I C. Jam­eson, prefectul județului. Î F em­ienții distrugători se pun acum­ la calea guvernului Ave­­r­sen și vor să-i zădărnicească o­­pera. In acest scop aveau nevoe­­­și de concursul ocnașului Bujor.­­ Și de aceea, fără pic de rușine,­­ doctorul Lupu și acoliții săi ce­­­res­u zgomotos la Cameră valida­­­­rea ocnașului. Masca a căzut de pe fața peri­­­culosului demagog. Acum știm­­ bine cu cine avem a face și vom­­ lua măsurile necesare ca bolșe­­­vicul fost ministru să fie redus la­­ neput­iță. Astăzi are loc priderea ur ^ilor de tramvai și de electricitate din lo­­calitate, care, după tum se știe an trecut sub conducerea Co^cnei Iași Astăzi a avut loc producția de sfârșit de an­ia­lc, Sf fc­av­. Au avut loc directoarei, cor­uri darsuti, cuvântarea sub conduceri a drei Maria Grigorescu și a d lui Mi­­hailescu, darea de sancă și clasi­fica­ta Aseară la Teatrul Național a avut loc pr­­­diccț­a elevilor și elevelor Con­­servator nici c’e ajost că. Urmarea pro­­du'ției va s­vea loc &ăni știre tot la Tea­ru­l Național. DeBtine că, 4 Iulie p. o. ora 4 p. m­. va avea loc, in sala Atheneului PopuUr, din â’atareș5, a patra șeză­­toare art­eti­ă Cnstirsîă. Conferința va fi ținută de dl. pro­fesor l. S­m­oneser, având ca subiect: „La ce este bună cartea“. Per­tea artistică va avea concursul prețios r­ reputatului nostru compo­sitor mnizicii dl. Eduard Denders, care va executa da­toria, strâinci­­­­ta sa operă ,„Marea fantezie“ și cân­tece populare, cu ficosa p E numenu­ d-lul director al Conservatorului, An­­tonin Ciolan. Au binevoit să mai a­­corde sprijin șezătorei : cunoacutul bariton D. Onofrei, corul de copii al bisericei Nicoriță, sub conducerea preotului C. Dinescu, d-șorin Ma­­nesia Ținoopa (voce) și d­níi N. Șubă și M. Stassate elevi ai Conservato­rului de declaran­ții. Funcționarii telegrafe poștali div­erși au fost ingtit­țați ca d. general Văleanu, ministrul comunicațiilor ia| hotărât să acorda cota de 63 la sută și funcționari­ or poștali na și tuturor acelor ca depind de noul minister al comunicațiilor. ! K« furt sistematic ! D. Nestorică, depositarul da ziare ! din Piața Unire! a fost găoltă vreme­­ victima unui furt sistematic pe care ! ! abia eri Va descoprr ! Persând cheia de la aasa de bani ! ! depozitarul a făcut altă chee. Da fapt cheia era găsită de servi-­­­toare cara opera in fiacare zi ia oa­ I I sa d­­a bani. Cum d, istorică I spune fără a le număra, panea in papă lipsa sa es­i producea prin acest furt sistematic o I : resimțea dar nu § ’o putea explica. In ultimele z­le insă băgă in pană aa»a da 50,000 lei A dona zi observă lipsa a 6 mii iei. Avizând poliția asa dintăi bănu­ială estie pe sservitoa­re Anasgta a mărturisește fapta restitu­ind sasia da 6 mii lei. Servitoarea a fost arestată. Inspecțiile noului Procuror general Cicero D. Gr­gore Kessim noul Procuror genaral al Grilei de Apel din Iași,­­ odată cu luarea postului d sale in pri­­­­mire, a ținut să se convingă personal de felul cum iși indeplinesc datoria magistrații de a căror activitate răs- o­puunda d-sa. In primul rând a inspectat Gabi­­­­matele de Instrucție și Parohinul de Iași, precum și Penitenciarul Central. EH d-sa a fost la Vaslui, unde de asemenea a inspectat Penitenciarul ocupându-se in speciel de modat cum ne aplică decretele de ami­i­g și dând obrective in această privință. In astă seacă d. Procuror generici Gr. Essim va pleca la Bacău și P. Neamț, unde va provsdagi la facerea unei sushete. N­. urmă d sa va inspecta Peniten­ciarul din Tg. Ocna. Programul serbărei câmpenești de la Copou, dată da Sindicatul Herigii­­lor din Iași in seara zilei da 10 Iulie c.. va fi nn totul nou și origine. Toți ieșenii vor petrece Nu se va arata nici un mijloc de atracție pen­tru ca fostă m­esei să fie mulțumită. Balul costumat și mascat se va face iitî’un mare și frumos pavilion,­­ care se va construi in mod special.­­ Pentru bal vor fi numai invitații­­ speciale. Se va improviza ds asemenea o căr­ciumă rustică cu muziaa populară. In tot timpul va rănta muzica mi­litară, iar pentru bil va fi o orchestră specială. Pe saăina alte surprize. Școala secundară „O tea Doamna“, mu țus’sște, răi, poete mai mult, d­iui dire­ctor al Testului Național, pen­­tru largul con­sum­ și bari șs voință necondiționată in care a întâmpinat multiplele periniț­e’o producției de Dumineci 27 Iunie. Lucrătorii de la atelierile c­­u care au fost la grevă au acaparat cu sila un doc de bocanci sosit pentru toți lucră­­torii și au exclus de la distribuție pe­ucrătorii cari au continuat lucru in gupul grevei Dl. Scutaru directorul regional a tri­mes in judecată pe cei vinovați D- fl. Jorgs­tat a căsăpit Ziarul „îndreptarea11, oficiosul guvernului, ocupăndu se de grevă generală de la Regie, anunță ur­mă­toarele : Fruntașii socialiști au declarat că la­ Regie ar fi fost sute de morți și răniți, femei­i­ebunite, femei cari au avortat, drept pentru care a fost mare întrunire la Dacia, grevă ge­nerală, etc. Ori, nu fost nici un mort, nici un rănit, nici un nebun, nici un avort. D. N. Iorga bate câmpii, după ce a declarat ziarului „Adevărul“ că „ar fi constatat amestecul unor elemente politice impure, in ceia ce se ch­iama sindicatele galbene“. I wm'niniu iiiiiiiiiiâ»mi­iii' i'iijiii în­wiiiiiinji^Mu­wiwiiiiiiiiaiii Ziarul „Mișcarea remarcăm a­­titudinea „semnificativă“ a ziaru­lui nostru, in chestiunea demisiei d­lui Tuffli de la Primărie. Prietenul nostru d. R Tuffli a demisionat pur și simplu și atât, ceia ce am anunțat și noi la timp. Autoritățile locale eu primit comu­­nicări oficiale in sensul că s’a hotă­rât imobilizarea lănei lăsăndu-și pro­­prietaîdlor 30 la eută pentru trebu­ințele personale. * Poliția locală a fost sesizată, că lucrătorii de la atelierele c. f. din localitate lucrează la orele reglemen­tare de merit puțite și chei univer­sale pentru osee da fer. S’a deschis o anchetă. Aplanarea grevei lucrătorilor băr­bieri este de fapt un armistițiu. O parte din patroni sa convenit să dea lucrătorilor 50 la sută din câștig. Lucrătorii susțin ca saăwe să fie generală g­ amenință ca o grevă ge­nerală,♦ Grevele de la fabricele de pielărie continuă din cauza recalcitrarei lucră­torilor. Autoritățile și au făcut convingerea că lucrătorii sunt mulțumiți cu condițiunile obținute de la patroni dar continuă­­ greva fiind siliți de­­ sindicatul revoluționar. Astăzi la orele 5 are loc la cimiti­rul Eternitatea înmormântarea regre­tatului Procrangescu fost funcționar la curtea de apel din Iași. La comisia IV se află depusă o geantă, cu mai multe obiecte, găsită pe stradă. D. Călugăru­, un distins absolvent a facultății juridice, a cerut înscrie­rea in baroul din localitate. ♦ _ _ Direcțiunea Liceului Internat rea­minteste elevilor de curs superior ci locuesc in Iași că foi­­ Iul­e trebue să se găsească la Liceu la ora 8.30 dimineață Ministerul a acordat să­ iitoria gra­tuită în o sută studenți Basarabeni, care pleacă să viziteze nordul Mol­dovei și Mănăstiri­e istorice. Studenț­i plep­că su­b conducerea d lui profesor P. Bogdoz. Incendiul din gara Chișinău Duminică 27 Iunie 1920 la ora 4 jumătate, un mare incendiu a izbuc­nit la depozitl­e din gara Chișinău, care a cuprins și vagoanele din a­­propiere, mistere d­in flăcările sale și depozitul intît der­ței Pagube e se evalu­ază la peste 20 min­uat­e Printre vagoanele destinse sunt și ace­ea care conțineau stofă adusă de Directorul de Industrie pentru po­pulație. Poeni, cu toate ajutoarele socalelor primăriei a continuat toata noaptea și mistuc incă depozitele pa care le-a Înghițit, Comandamentul a ordonat o an­chetă spre a stabili răspunde­­re. La CINEMA ELSAJ3ETA.—Aefă îi ia matinesm șî seers m represzintă : „INVIDFA“, dramă in 6 nota de Eng. Sua. In rolul prim apare grațiossa și celebra tragediană de la FRANCES­CA­BERTINI. Simpatica artistă i spelează in a­ceastă ultimă a ti creațiune. Justiția la Ardeal SC Sg judecătorii funcționează pro­curori delegați dintre candidații la judecător sau notar și para­ fac prac­tică. J­udecătorii de ocol pot autentifica unele actu ora» ar fi de pildă care dotale, dar numai dintre acelea oara prin lege nu sunt date spre autentifi­care notarilor publici, singurele or­gane oficiala de autentificare a actelor. Judecătorul de oodl poate face ca și la noi, investigații ca judecătorii de instrucție in materie de primă, insă in mod cu totul trecător , pot instrui cu acelaș caracter pe infrac­torii minor­i, de csre oa infracțiuni la poaisa de scestia sunt exalas’v dis­con­petința tribunalelor corecțioasle. Tribunalale de județ—jurisdicția cărora nu corespunda totdeauna cu aceea a județului—’și au reșadințele in căpitele, județului. Sunt conduse de un pregad­inte și doi președinți de psa^t (c,Boțiune), precum și da mai mulți judecători de tribunal a căror număr variază, și este fixat bugetar. Judecă in prima instanță și ca instanță de apel procesele venite da la judacătoriile grupate in jurul tri­bunalului. La începutul fiecărui an judecătoresc (1 Ianuarie) se numesc de președinte, judecătorii ea vor al­­cătui următoarea senate : Par­aivil Gomercial Senat civil Urabrial (fi discomise) Asigurări muncitorești Minier Pur criminal Senat criminal Ț Infractori minori Camera de acuzare contravenți da mono. Complectul este totdeauna de trei» cu prezidentul. Judecă in prima in­­stanță tostă afacerile in materie ci.“­vilă care exceda competința judecă­­­torilG de ocoale , iar materia penală, tot ca trece peste competința instanței proase, in p­as infracțiile toate să­vârșite de minori. Curțile cu sori fiind suspendate, infracțiunile de com­­pet­ița acestora sunt trecute ia ju­decata tribunalelor. Camera de punere sub acuzație este totdeauna alipită de tribunale, in timp normal, curț­le cu juri funcționând pe lângă tribunale Unul sau mai mulți judecători de la tribunal sunt delegați de minister ca judecători de instruc­ție. In mod excepțional gi pentru anu­mite sete Judecătorii pot iutentifica: Grefa tribunalului este condusă tot deauna de mai * ulți notari, precum și de d1*eeton de bu­reu eficieni, »c­­reditori și ciem­igii, ca funcționați de »Em­puls d­e Por»ărai nu există pe lăngă tribune­le și Curți da speci Ei fac oficiu nu­­mei In materie de «xcd­­»e silită și sunt slip­ți la judecătoriile de ocol. Sota a cres citațiilor in sivii, ta și p?targa părților in materie pmaîă, se fece da către mau­sulanții din grefă, după indicația președinților de­senate la tribunale și aceea a zonei Storiior rslererț­ la Csrțila de spel. Citațiile sunt imenănete părților prin autorităț­ia publica, de către așa nu­miții nemănuitori de citații. Tribunalele Alba lasie, Caransebeș și Satu Mare, judecă singure Sa prima instanță și acțiunile civile in materie minieră. Fiecare din aceste tribunele au fixate anumita teritorii ce țin in această materie de jurisdicția lor teritorială Parchetul, alipit de tribunal, cete condus de un prim-procuror și mai mulți procurori, al căror nume va­

Next