Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-18 / nr. 172
TT e — AIs in An A A VIII-LEA No. 172 IA Stiftk UNIREI 50 Bani Sifat ai puftieiul Democrat Mișcări factice Azistara de la o vrastie, la fixeste Duminică, ba și iu zile de lucru, la manifestat» d« strade, puse la cale de organizația socialistă. Muncitorii părăsesc atelierele, se toșiie in rînduri militorești și pornesc pe strade, purtînd diferite steaguri și embleme, mai mult sau mai puțin sedițioase și intonând imnuri internaționaliste. Munca a început să fie foarte puțn prețuită de către muncitori. ficși, relativ bine plătiți,,lucrătorii sunt mereu nemulțumiți și cer spor de salarii. S’au deprins să ducă un trai înlesnit, cu treabă putină. Se pare că in România s-a realizat doctrina socialistului francez Paul Laforgue, autorul faimoasei broșuri „La droit à la paresse”. Prin teroare, muncitorii sindicaliști internaționaliști au izbutit, se asigură, la Iași și la Pitești să atragă de partea lor pe tovarășii lor din Sindicatele naționale. Ceea ce e mai grav, e că prin aceste necontenite manifestate se romantează greve, cari aduc mari pagube și Statului și economiei nationale. Este adevărat că viata e grea, că traiul s’a scumpit, dar mai toate categoriile sociale sunt lovite, in deosebi intelectualii. Gin lucrător manual e mai bine plătit astăzi decât un profesor universitar. Sunt mecanici la C. F. R. salariați cu mi și mii de lei. In site tari, traiul e și mai apevajos, mai ales in statele invinse in război, și totuși chestia muncitorească nu e atât de artificial acută ca la noi. In Germania, lucrătorii, de buna voia lor, muncesc 3—4 ore mai mult pe zi in folosul statului. Foametea domnește pretutindeni. Se spune că populația Berlinului a scăzut la jumătate din ceea ce era înainte de măcel. Ce să sosi vorbim de Rusia ? Nimeni nu contestă dreptul iaexistentăl socializmului. Totuși, in România, prea se face socializm „sui generis”. Ideia ei patrie au avut-o și socialiștii germani, cari au luptat in război alături de burghezi, deși știau că împăratul Wilhelm e unicul vinovat de dezlănțuirea cataclismului mondial. In feln cum se manifestă socializmul la noi, vila o poartă niște conducători nepregătiți și nesinceri. La directa partidului nu sunt intelectuali, ci foști lucrători manuali ca G. Tansse și G. Cristescu. Aceștia și-au făcut din situația lor politică o meserie lucrativă. Traesc in belșug, fără să mai muncească, da cotizațiile nef cotilor lor. Naivitatea n’a disparut in straturile populare, bnine exploatate de acest nou soi dar „apostoli“. Tina dezorganizărei mancei o mai are doctorul N. Lupu, care, ca ministru de interne, făcea socializm „sui gineris“, incursjind tot felul de manifestații și parăzi sindicaliste și făcând făgădueli irealizible muncitorilor. Muncitorii trebue să se convingă că salariile nu pot crește la infinit. Ereziile lui Pițurcă, socialistul bucureștean de co mică amintire, iur se pot înfăptui. Banca juluiorala nu poate tipări atitea butn ăști, in căt fiecare cetâțean , să aibă căte vrta, cum cerea pe vremuri P'țurcă in discursurile lui de la Clubul Socialist. Ghesta ,socia ä e ceva mai complicată ; ? a I ou poate fi rezolvată de „ tovară ! I ști* Tănase și Cristescu. -CIRM—TOSfat MVS. i<Mzrrr. utut asigura Germania Ziarele franceze publică interesante amănunte asupra distrugerei armamentului german de către Aliați Deși, in Noembrie viitor, se împlinesc doi ani de la armistițiul cu Germania, deși zilnic se distrug 1000 de tunuri, mai multe mii de mitraliere, etc. totuși operația nu e incă terminală. Germania avea material pentru mobilizarea a 300 de divizii ! Așa se explică de ce ea a târât in rasboiu pe aliatele sale și in deosebi Bulgaria și Turcia. Până Veniselos și Grecia ar fi avut trista soartă a Germaniei învinse. Cât despre noi, România, știm din tratativele de pace de la Buftea ce ne aștepta. Și doar Moldova nu era cucerită; Mackensen nu putuse trece nici la Oituz, nici la Mărășești. Ce ar fi fost dacă faimosul mareșal al Kaizenului ne ar fi din tot pacea de la Iași ? Germania a încercat uri, atentat, in stil mare, împotriva libertăței vntregei omeniri. Dacă n’a izbutit, nu e vina ei De aceea e drept acum, când e învinsă, să plutească cinst. Zddarnic se dedă la rezistență pasivă ; Zădarnic mai nădăjduește Germania să tragă profit din eventuale neînțelegeri intre Aliați. Ea trebue să plătească și va plăti. informații Pentru marile serbări cari vor avea loc la Iași, in zua de 15 octombrie c. cu ocaziunea concursurilor sportive, va sosi in orașul nostru și d. general Rășcanu ministru de răsboi și după toate probabilitățile și d. Haneș simpaticul secretar general al Ministerului de instrucțiune publică. La Cluj se va rădica o statua bardului nsutei Andrei Muregasa. Păcă bîiubi s’f* adunat in acest caop suma de 2 ®. 000 lei. In Bilele de 18 și 21 o. sau un pas de ploaie la 26 și 26 o, vor avaa loa in grădini. Copou mari serbări in folosi dispsnaariilor pentru o*pi* miei. Vor fi diferite distracții, o loterie cu diferite obiece intre cari și un ceas de valoare; țigări §■ florina vor vinde femeia chioșc, na și prin grădină. Intrarea un leu pentru copii și trei lei pentru persoane mari. începutul la ora 3 sîusf s — nii Vinde plinea Eri s’a tranșat chestia cu pâinea in modul următor: de Se face o ioxerosie pentru o lună zile și se va fabrica o franzelă albă cu 3.50 lei kgr. și o pâine neagră an 175 Aceasta insă va fi muș inferioară pânei actuale. Această incerșire va incepe de Joi 25 Septembria o. j W LA CONSERVATOR. La Coimr Ivatasrul da muzică și declamații încep da mărie examenele celor amânați la 5 Iunie și admiși pentru anul intăi. Iată cum se vor țină aceste examene. Sâmbătă 18 Septembrie da io 9 12 amânații din Iunie la plesile da druia și declamație. Da a 3 -6 aniăneții din Iunie și examen da admitere pentru elevii noi ia teorie ș sofigiu. Duminică de la 9 12 grasienul da admtere la alase’a da viol nni a dlor profesori Teodorini și Barbu. Luni 20 Saptembrie, examen de adnitera pentru Arsonie, Contrapunt, Violoncel, Contrabas și Violnă bass Teodorini. Asemenea se va ține extmanul de armonie, pentru elevii amânați in Iunie, Marți 20 Septembrie da la 9- 12, amânați din laaia la clasa da piano a d lui Misetti. De la 36 examenul de admitere de elevi noi ia clasele de piano a d-nei Burada și a d lor Mezetti și Mihai, Dl. Căpitan in retragere Buznea Andrei este rugat să bine-voiască, a trece pe la Comandamentul Garnizoanei Iași, pentru a i se pana in vedere un ordin al Ministerului de Război. D. Ștefan Zamuel, institutor din Iași, a fost delegat pentru luna Septembrie a 6, să inspecteze școlile din județul și orașul Iași. D I. G. Daca fost ministru a fost numit membru In comisiunea instituită pantru studiarea disposițiilor legale, sau ce privește legislația cooperatistă in Romăni. La M-rea Varatec au încetat din viață zilele trecute , bătrâne la maici Epraxa Gheorghiu și Străinism. Brigada de Siguranță, a luat măsuri ca toate femeile ce practică prostituția clandestină, să fie trimise cu Autela legale, înaintea comisiunei de inscriere intre prostituate. Asemenea a luat măsuri ca toate artistele de Varieteu, să urmeze in mod regulat vizitele medicale. D. Botes Șaful Siguranței a luat severa măsuri de controlul camerelor mobilate, autorizate de Prof. Poliței locale. Se vor da judecății și se vor retrage Eutorissiion ls, acelor care închiriază camere cu ziua 3, nu respectând ordonanța Prefecturei Poliției locale, care a permis nisivi cu luna și cu semnalare prin buletine. Brigada de Siguranță, in noaptea de 15 Sept. ac. a făcut o raxie in str. Păcureri șî în str. Zegravi, pantru a prinde niște hoți de cai și a reușit a se aresta pe deteriorat Constantin Unguranu care a fost trimis la Comend. Pieței Duminică in 19 a lunsi, erele „ după plăns are lcc adunarea generală a tuturor setiilor Societății „VULTURUL“. D. Luchian peșidintele Societăței va face o dare de sissină de mersei societăței, după care va mma alegerea noului comitet și modificarea unor articole din statuie La 21 atunci,societatea VULTURUL își va serba patrouul după rm programa, de care vrm da mă ace amănunte. * Din spitalul din Gihul a evadat vestitul criminal și recidivist Ivan Ivanovici. 4 S’au luat toate măsurile pentru prinderea lui. Epitropii ce sei Sf. Spiridon, in m m» cererei copitetului școlar al Liceului Național, a donat 12 paturi pentru nevoile Câminulei elevilor, care s’a inființat cu inceperea noului an șchi, ia j Liceul Național Comitelui școlar al Liceului National a destinst suma de 80 000 lei pentru nevoile Câminirii elevilor acestui liceu. SAMBATA 18 SEPTEMBRIE 1920 RoschMmann Până acum un an, erau piedici și diferite greutăți pentru ca lașul să fie înzestrat cu ceia ce merită și avea dreptul să aibă. In primul rând lașului ii lipseau, din punct de vedere ostășesc, regimentele și batalioanele cari ii aparțineau. * Corpurile =r,au improșt ats pretutindeni, căci Prutul ca frontieră era o piedecă ca lașul să cuprindă trupele de care avea nevoe. Astăzi lașului, după toate probabiitățile i se vor da : un regiment de artilerie, regimentul 24 artilerie, ongriss iiff§.icisc ! De către comitetsl organizator s’a I lansat, așî următoarea invitație efitot I I onoratul Olar din România Mare, Comitelui local din Iași instituit I pentru ținerea calai de al li-lea congris general preoțăsc din România ! Mare ca deosebită dragoste invită pe I confrații preoți din ținuturile alipite ! căt și pa cei din regatul vechi Ba ia parte la acest congres preoți.Se oare t va avea loc snsilele de 5, 6 și 7 Octombrie e. n. fiind absolută navoios ca cu toții la un loc să diaoîstimaaarde probleme ce privesc viața bisaricească, in deosebi smificarea gi ori Iganitarea bisericei ortodoxe, Comitetul Iși dă toată silința a răspunda cerințelor unei bune priviirii găzduiri. Acei dintre colegi, carii doresc a rdica vre’a chestia și a discerna in congres, afară de chestile stabilite, sunt rugați a comunica aceasta comitatului prin protopopii da țagi. in masile Comitatului Protopop Ecol. Gh Niculea De Si Regie La Regie cu urmat eri tratative intre dircesorii fabrice si reprezentanții socialiști, in frunte cu d. Tanasa. Lucrătoria a cerut ca personala superior e! fabricei să se poarte... cuvincios au lucrătorii și să se admită un delegat al sindicatului socialist să se amestece in afacerile lucrătorilor. Apoi au mai cerut ca amăta să nu fie vie la fabrică. Duminică are loc o nouă crnefătnire a naționaliștior democrați", in vederea congresului ca va avea loc in Cspitală. Senatul Universitar, va fi convocat in cursul acestei săpWmfi, la ordinea silei fiind beescute chestiuni importante. La faaa cunosant de iar studenți din seriile 1914—15 și 1917—18, care urmează că treacă exstaennî de drept civil, cu d. profesor Gh. Tabscovici, că aceste examene sunt fixate in zilele de 21, 22 și 23 Octombrie, Acordul Frirol-Killin ich alx’el-Bita. Prezidenții consiliilor itelian și franc’s. s’au întreținut in spiritul crimal, inoresitor și prietenesc atât asupra, sitacției din Europa cât și asupra relaținilor politice dintre Franța și Italia. Ei au constant cu deplină mulțumire conmapitata generală de interese a celor două țâri, cari din toate punctele de vedere sunt de socid. Cei doi premieri au hotărât de a studia să urmărească, in deplină intriegere, rolsitorir a gravelor probleme puse de râzboi și nerezolvate incă definitiv de pace. Scopul esențial de urmărit rămâne pacificarea generală, in condițiuni echitabile, prin respectarea independenței popoarelor și restabilirea relațiunilor la scop fl ftKftmi pgfa» ft« Ihm rinM UNHESTRAR8A lASEbUl regimentul 8 caiarași de la Roman, care va veni la reședință la Iași, atelierele de reparație ale corpului 4 de armată de la Roman, batalionul 4 pioneri al corpului ■ 4. Apoi, comandamentul diviziei 14 tot la Iași va fi. Iașului i se vor da trupele care-i aparțin, cum e și la Craiova, care are 3 regimente de artilerie, ceia ce -i lipsește îășului. Cu aceste compectări, lașul va câștigă mult, lașul se va întregi și va fi la înălțimea lui economice normale, in afară de orice idee de dominare excesivă, politică sau economică. Singură aplicarea tratatelor posta asigura pacea. D-nii Giolitti și Millerand au recunoscut că baza de căpetenie a acestei păci, care trebue să fie dreaptă pentru a fi durabilă, rămâne strânsa legătură a aliaților din lumea intreagă și mai cu seamă a celor din Europa: Anglia, Italia și Franța. Restaurarea politică și morală este fondată pe aplicarea echitabilă și sinoară a marilor tratate, cari au pus capăt războiului, precum și a celor cari se vor mai încheia incă, pentru definitiva asigurare a păcii europene. Ascete tratate anat solidare unele cu altele și ele trebue să rămână piatra de încercare a nouilor raporturi internaționale. Irvingstoffii trabui să arate un spirit de moderație binevoitoare iar invașii o loialitate fără restricție. Pacificarea generală și restabilirea raporturilor normala și cât mai strânse prin cari figature intereselor trebue să apropia cât mai mult popoarele, sunt condiționate de aceasta. Execut árul tratatului din Versailles este pentru Franța o necesitate vitală și respectul scrupulos al angajamentelor prevăzute intr angul, este titlul esențial al popoarelor cari vor să facă parte din concertul națiunilor. Inde pe solista Poloniei va f garantată. Pentru a atinge acest scop este necesar in primul rând, de a pune capăt războiului. Atât patinitățile dintre ruși și polonezi, cât și acelea dintre naționaliștii turci și guvernul din Constantinopol cari intârzie aplicarea tratatului semnat cu Turcia, trebuesc să ia sfârșit. Asupra acestor două puncte, premierii francez și italian, au ramas in deplin acord. Independența și libertatea Poloniei garantate împotriva oricăror agresiuni in front erel si etnografice formează ținta urmărită deopotrivă de elte două guverne. Ele vor rămâne convinse că nobila acțiune poloneză, prin condițiunile de pace pa cara le va pune sovietelor, va dovedi in victoria sa, moderația și respectul popoarelor și că se va arăta hotărâtă de a gi apăra libertatea sa. Polonia va justifiea altfel atențiunea puterilor cari au salutat cu bucurie reînvierea ei. Defi Giolitti și Millerand au fost fericiți de a coneteta că vederile lor poltice privitoare la Turcia și integritatea ei, cât și asupra mijloacelor de a asigura aplicarea tratatului de la 6Vree, ei au tericiși Ei mimiiid cut dt at X (III. . Ej tr! NIt :it I ). șt fr ft ti st :r At it t. Li : itre difeiițerre í'kin’' ti a bertre, in sed !er tit 1 tie' um brie țări lâ to te ecrivrei ța injiștilor lor, potrivit acordurilor stabilite. Următoarea telegramă a fost adresată lui Lloyd Giorge: D-nii Giolitti și Millerand, întruniți la A x Ies Bans, nu vor să se despartă fără a adrese, in comun, excelenței sale d lui Lloyd George, salutul lor cel mai cot dial și prietenesc. Prezidenții Consiliilor, italian și francez, au avut, odată mai mult ocesiunea de a recunoaște acordul deplin al vederilor lor generale și al isecisității primordiala de o cât mai strânsă legătură intre Augua, Italia și Franța pentru a asigura aranjarea problemelor europene și restabilirea păcii și ficțiunilor normale intre popoare.