Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-18 / nr. 172

TT e — AIs in An A A VIII-LEA No. 172 I­A S­­­tiftk UNIREI 50 Bani Sifat ai puftieiul Democrat Mișcări factice Azistara de la o vrastie, la fix­este Duminică, ba și iu zile de lucru, la manifestat» d« strade, puse la cale de organizația socia­listă. Muncitorii părăsesc ateliere­­le, se toși­ie in rînduri milito­­rești și pornesc pe strade, pur­tînd diferite steaguri și embleme, mai mult sau mai puțin sedițioa­se și intonând imnuri internațio­naliste. Munca a început să fie foarte puț­n prețuită de către muncitori. ficși, relativ bine plătiți,­­,lucrăto­­rii sunt mereu nemulțumiți și cer spor de salarii. S’au deprins să ducă un trai înlesnit, cu treabă putină. Se pare că in România s-a realizat doctrina socialistului francez Paul Laforgue, autorul faimoasei broșuri „La droit à la paresse”. Prin teroare, muncitorii sindi­caliști internaționaliști au izbutit, se asigură, la Iași și la Pitești să atragă de partea lor pe tovarășii lor din Sindicatele naționale. Ceea ce e mai grav, e că prin aceste necontenite manifestat­e se roman­tează greve, cari aduc mari pagu­be și Statului și economiei na­tionale. Este adevărat că viata e grea, că traiul s’a scumpit, dar mai toate categoriile sociale sunt lo­vite, in deosebi intelectualii. Gin lucrător manual e mai bine plătit astăzi de­cât un profesor univer­sitar. Sunt mecanici la C. F. R. salariați cu m­i și mii de lei. In site tari, traiul e și mai a­­­­pevajos, mai ales in statele invin­­­se in război, și totuși chestia­ muncitorească nu e atât de arti­­­ficial acută ca la noi. In Germa­nia, lucrătorii, de buna voia lor, muncesc 3—4 ore mai mult pe zi in folosul statului. Foametea domnește pretutindeni. Se spune că populația Berlinului a scăzut la jumătate din ceea ce era înainte de măcel. Ce să sosi vorbim de Rusia ? Nimeni nu contestă dreptul ia­existentă­l socializmului. Totuși, in România, prea se face socia­­lizm „sui generis”. Ideia ei pa­trie au avut-o și socialiștii germani,­­ cari au luptat in război alături de burghezi, deși știau că împăratul Wilhelm e unicul vinovat de dez­lănțuirea cataclismului mondial. In feln­ cum se manifestă so­­cializmul la noi, vila o poartă niște conducători nepregătiți și ne­sinceri. La directa partidului nu sunt intelectuali, ci foști lucrători manuali ca G. Tansse și G. Cris­tescu. Aceștia și-au făcut din si­tuația lor politică o meserie lucra­­t­­ivă. Traesc in belșug, fără să­­ mai muncească, da cotizațiile ne­f cotilor lor. Naivitatea n’a dispa­­­­rut in straturile populare, bnine­­ exploatate de acest nou soi da­r „apostoli“. Tina dezorganizărei mancei o­­ mai are doctor­ul N. Lupu, care,­­ ca ministru de interne, făcea so­­cializm „sui­ gineris“, incursjind tot felul de m­anifestații și parăzi sindicaliste și făcând făgădueli irealizib­le muncitorilor. Muncitorii trebue să se convin­gă că salariile nu pot crește la in­finit. Ereziile lui Pițurcă, socialis­tul bucureștean de co mică amin­tire, iu­r se pot înfăptui. Banca j­uluior­ala nu poate tipări atitea­­ butn ăști, in căt fie­care cetâțean , să aibă căte vrta, cum cerea pe vremuri P'țurcă in discursurile­­ lui de la Clubul Socialist. Ghest­a ,­socia­ ä e ceva mai complicată ; ? a I ou poate fi rezolvată de „ to­vară ! I ști* Tănase și Cristescu. -CIRM—TOSfat MVS. i<Mzrrr. ut­ut asigu­ra Germania Ziarele franceze publică intere­sante amănunte asupra distrugerei armamentului german de către A­­li­ați Deși, in Noembrie viitor, se împlinesc doi ani de la armistițiul cu Germania, deși zilnic se distrug 1000 de tunuri, mai multe mii de mitraliere, etc. totuși operația nu e incă terminală. Germania avea material pentru mobilizarea a 300 de­­ divizii ! Așa se explică de ce ea a târât in ras­­boiu pe aliatele sale și in deosebi Bulgaria și Turcia. Până Venisel­­os și Grecia ar fi avut trista soar­tă a Germaniei învinse. Cât despre noi, România, știm din tratativele de pace de la Buftea ce ne aștepta. Și doar Moldova nu era cucerită; Mackensen nu putuse trece nici la Oituz, nici la Mără­șești. Ce ar fi fost dacă faimosul mareșal al Kaize­nului ne ar fi din tot pacea de la Iași ? Germania a încercat uri, atentat, in stil mare, împotriva libertăței vn­tregei omeniri. Dacă n’a izbutit, nu e vina ei De aceea e drept acum, când e învinsă, să plutească cins­t. Zddarnic se dedă la rezistență pa­­sivă ; Zădarnic mai nădăjduește Ger­mania să tragă profit din eventu­ale neînțelegeri intre Aliați. Ea trebue să plătească și va plăti. informații Pentru marile serbări cari vor a­­vea loc la Iași, in zua de 15 oc­tombrie c. cu ocaziunea concursu­­­rilor sportive, va sosi in orașul nostru și d. general Rășcanu mi­nistru de răsboi și după toate pro­babilitățile și d. Haneș simpaticul secretar general al Ministerului de instrucțiune publică. La Cluj se va rădica o statua bar­dului nsu­t­ei Andrei Muregasa. Păcă bîiubi s’f* adunat in acest caop suma de 2 ®. 000 lei. In Bilele de 18 și 21 o. sau un pas de ploaie la 26 și 26 o, vor avaa loa in grădini. Copou m­ari serbări in fo­losi dispsnaariilor pen­tru o*pi* miei. Vor fi diferite distracții, o loterie cu diferite obiece intre cari și un ceas de valoare; țigări §■ flori­na vor vinde femei­­a chioșc, na și prin grădină. Intrarea un leu pentru copii și trei lei pentru persoane mari. începutul la ora 3 sîusf s — ­­n­ii Vinde plinea Eri s’a tranșat chestia cu pâinea in modul următor: de Se face o ioxerosie pentru o lună zile și se va fabrica o franzelă albă cu 3.50 lei kgr. și o pâine nea­gră an 175 Aceasta insă va fi mu­ș inferioară pân­ei actuale. Această in­cerșire va incepe de Joi 25 Septem­­­­bria o. j W LA CONSERVATOR.­­ La Coimr­­­ I­vatasrul da muzi­că și declamații încep­­ da mărie examenele celor amânați la 5 Iunie și admiși pentru anul intăi. Iată cum se vor țină aceste exa­me­ne. Sâmbătă 18 Septembrie da io 9 12 amânații din Iunie la plesile da druia și declamație. Da­­ a 3 -6 aniăneții din Iunie și examen da admitere pentru elevii noi ia teorie ș so­figiu. Duminică de la 9 12 grasienul da adm­tere la alase’a da viol nni a d­lor profesori Teodorini și Barbu. Luni 20 Saptem­brie, examen de ad­­­nitera pentru Ars­onie, Contrapunt, Violoncel, Contrabas și Viol­nă bass Teodorini. Asemenea se va ține extmanul­ de armonie, pentru elevii amânați in Iu­nie, Marți 20 Septembrie da la 9- 12, amânați­ din laaia la clasa da piano a d lui Misetti. De la 3­6 examenul de admitere de elevi noi ia clasele de piano a d-nei Burada și a d lor Mezetti și Mihai, Dl. Căpitan in retragere Buznea Andrei este rugat să bine-voiască, a trece pe la Comandamentul Garni­zoanei Iași, pentru a i se pana in vedere un ordin al Ministerului de Război. D. Ștefan Zamuel, institutor din Iași, a fost delegat pentru luna Sep­tembrie a 6, să inspecteze școlile din județul și orașul Iași. D I. G. Daca fost ministru a fost numit membru In comisiunea insti­tuită pantru studiarea disposițiilor legale, sa­u ce privește legislația coo­­peratistă in Romăni. La M-rea Varatec au încetat din viață zilele trecute , bătrâne la maici Eprax­a Gheorghiu și Străinism. Brigada de Siguranță, a luat mă­suri ca toate femeile ce practică prostituția clandestină, să fie trimise­­ cu Autela legale, înaintea comisiunei­­ de inscriere intre prostituate. Asemenea a luat măsuri ca toate artistele de Varieteu, să urmeze in mod regulat vizitele medicale. D. Botes Șaful Siguranței a luat severa măsuri de controlul camere­lor mobilate, autorizate de Prof. Po­­liț­ei lo­cale. Se vor­ da judecății și se vor retrage Eutorissiion ls, acelor care închiriază camere cu ziua 3, nu respectând ordonanța Prefecturei Po­liției locale, care a permis nisivi cu luna și cu semnalare prin buletine. Brigada de Siguranță, in noaptea de 15 Sept. a­c. a făcut o raxie in str. Păcureri șî în str. Zegravi, pan­­tru a prinde niște hoți de cai și a reușit a se aresta pe deteriorat Con­stantin Ungur­anu care a fost trimis la Comend. Pieței Duminică in 19 a lunsi, erele „ după plăns are lcc adunarea gene­­­r­ală a tuturor se­tiilor Societății „VULTURUL“. D. Luchian p­eșidintele Societăței va face o dare de sissină de mersei societăței, după care va mma aleg­e­rea nou­lui comitet și modificarea unor articole din statuie La 21 a­tunci,societatea VULTURUL își va serba patrouul după rm pro­grama, de care vr­m da mă ace amă­nunte. * Din spitalul din Gihul a evadat vestitul criminal și recidivist Ivan Ivanovici. 4 S’au luat toate măsurile pentru prinderea lui. Epitropii ce sei Sf. Spiridon, in m m» cererei copite­tu­lui școlar al Liceului Național, a donat 12 paturi pentru nevoile Câminulei elevilo­r, care s’a in­ființat cu inceperea nou­lui an șc­hi, ia j Liceul Național Comitelui școlar al Liceului Na­tional a destinst suma de 80 000 lei pentru nevoile Câminirii ele­­vilor acestui liceu. SA­MB­ATA 18 SEPTEMBRIE 1920 RoschMmann Până acum un an, erau piedici și diferite greutăți pentru ca lașul să fie înzestrat cu ceia ce merită și ave­a dreptul să aibă. In primul rând lașului ii lipseau, din punct de vedere ostășesc, regimentele și batalioanele cari ii aparțineau. * Corpurile =r,au improșt ats pre­­­tuti­ndeni, căci Prutul ca frontieră era o piedecă ca lașul să cuprindă trupele de care avea nevoe. Astăzi lașului, după toate pro­babi­itățile i se vor da : un regiment de artilerie, regimentul 24 artilerie, ­ongriss­ iiff§.icisc ! De către comitetsl organizator s’a I lansat, așî următoarea invitație efitot I I onoratul Olar di­n România Mare, Comitelui local din Iași instituit I pentru ținerea calai de al li-lea con­­­­gris general preoțăsc din România ! Mare ca deosebită dragoste invită pe I confrații preoți din ținuturile alipite ! căt și pa cei din regatul vechi Ba­ ia­­ parte la acest congres preoți.Se oare t va avea loc sn­silele de 5, 6 și 7 Oc­­­tombrie e. n. fiind absolută navoios ca cu toții la un loc să diaoîstim­aaa­­­­rde probleme ce privesc viața bisa­­­ricească, in deosebi smificarea gi ori I­­­ganitarea bisericei ortodoxe, Comitetul Iși dă toată silința a răs­­­punda cerințelor unei bune priviiri­­­­i găzduiri. Acei dintre colegi, cari­i doresc a r­dica v­re’a chestia și a dis­­cerna in congres, afară de chesti­le stabilite, sunt rugați a comunica a­­ceasta comitatului prin protopopii da țagi. in m­asile Comitatului­ Protopop Eco­l. Gh Niculea De Si Regie La Regie cu urmat eri tratative intre dircesorii fabrice­ si reprezen­tanții socialiști, in frunte cu d. Ta­­nasa. Lucrători­­a a cerut ca personala­ superior e! fabricei să se poarte... cuv­incios au lucrătorii și să se ad­­mită un delegat al sindicatului so­­cialist să se amestece in afacerile lucrătorilor. Apoi au mai cerut ca amăta să nu fie vie la fabrică. Duminică are lo­c o nouă c­rnefătni­re a naționaliștior democrați", in ve­derea congresului ca va avea loc in Cspitală. Senatul Uni­versitar, va fi convocat in cursul acestei săpWmfi­, la or­dinea silei fiind bees­cu­te chestiuni importante. La faaa cunosant de iar studenți din seriile 1914—15 și 1917—18, care urmează că treacă exstaennî de drept civil, cu d. profesor Gh. Tabscovici, că aceste examene sunt fixate in zilele de 21, 22 și 23 Octombrie, Acordul Fri­rol-K­illin ich alx­’el-Bita. Prezidenții consiliilor itelian și fran­­c’s. s’au întreținut in spiritul cri­mal, inoresitor și prietenesc atât asupra, sitacției din Europa cât și asupra re­­laț­inilor politi­ce dintre Franța și I­­talia. Ei au constan­t cu deplină mul­țumire conmapitata­ generală de in­terese a celor două țâri, cari din toa­te punctele de vedere sunt de socid. Cei doi p­remieri au hotărât de a stu­dia să urmărească, in deplină intrie­gere, rolsitorir a gravelor probleme puse de râz­boi și nerezolvate incă de­finitiv de pace. Scopul esențial de urmărit rămâne pacificarea generală, in condițiuni echi­tabile, prin respectarea independenței popoarelor și restabilirea relațiunilor la scop fl ftKftmi pgfa» ft« I­hm rinM UNHESTRAR8A lASEbUl regimentul 8 caiarași de la Roman, care va veni la reședință la Iași, atelierele de reparație a­le corpului 4 de armată de la Roman, ba­talionul 4 pioneri al corpului ■ 4. Apoi, comandamentul diviziei 14 tot la Iași va fi. Iașului i se vor da trupele care-i aparțin, cum e și la Craiova, care are 3 regimente de artilerie, ceia ce -i lipsește îășului. Cu aceste comp­ectări, lașul va câștigă mult, lașul se va întregi și va fi la înălțimea lui­ economice normale, in afară de orice idee de dominare excesivă, politică sau economică. Singură aplicarea tra­tatelor posta asigura pacea. D-nii Giolitti și Millerand au recu­­noscut că baza de căpetenie a aces­tei păci, care trebue să fie dreaptă pentru a fi durabilă, rămâne strânsa legătură a aliaților din lumea intrea­­gă și mai cu seamă a celor din Eu­ropa: Anglia, Italia și Franța. Restaurarea politică și morală este fondată pe aplicarea echitabilă și sin­­oară a marilor tratate, cari au pus capăt războiului, precum și a celor cari se vor mai încheia incă, pentru definitiva asigurare a păcii europene. Ascete tratate anat solidare unele cu altele și ele trebue să rămân­ă piatra de încercare a nouilor raporturi in­ternaționale. Irvingstoffii trabui să arate un spi­rit de moderație binevoitoare iar in­­v­așii o loialitate fără restricție. Pa­cificarea generală și restabilirea ra­porturilor normala și cât mai strânse prin cari figature intereselor trebue să apropia cât mai mult popoarele, sunt condi­ționate de aceasta. Execut árul tratatului din Versailles este pentru Franța o necesitate vitală și respectul scrupulos al angajamen­­telo­r prevăzute intr­ angul, este titlul esențial al popoarelor cari vor să fa­că parte din concertul națiunilor. Inde pe solista Poloniei va f garan­tată. Pentru a atinge acest scop este ne­­cesar in primul rând, de a pune ca­păt războiului. Atât patinitățile dintre ruși și polonezi, cât și acelea dintre naționaliștii turci și guvernul din Con­­stantinopol cari intârzie aplicarea tra­tatului semnat cu Turcia, trebuesc­ să ia sfârșit. Asupra acestor două pun­cte, premierii francez și italian, au ra­­mas­ in deplin acord. Independența și libertatea Poloniei garantate împotriva oricăror agresiuni in front erel s­i etnografice formează ținta urmărită deopotrivă de elte do­uă guverne. Ele vor rămâne convin­se că nobila acțiune poloneză, prin condițiunile de pace pa cara le va pune sovietelor, va dovedi in victoria sa, moderația și respectul popoarelor și că se va arăta hotărâtă de a gi a­păra libertatea sa. Polonia va justif­iea altfel atențiunea puterilor cari au salutat cu bucurie reînvierea ei. D­efi Giolitti și Millerand au fost fericiți de a coneteta că vederile lor pol­tice privitoare la Turcia și inte­gritatea ei, cât și asupra mijloacelor de a asigura aplicarea tratatului de la­­ 6Vree, ei au tericiși Ei m­­imiiid cut dt at X (I­I­I. . E­j t­r! N­I­t­­ :it I ). șt fr ft ti st :r At i­t t. Li : i­t­re difeiițerre í'k­in’'­ ti a bertre, in sed !­er tit 1 t­ie' u­m brie țări lâ to te ecrivrei ța injișt­­ilor lor, potrivit acordurilor stabilite. Următoarea telegramă a fost adre­sată l­ui Lloyd Giorge: D-nii Giolitti și Millerand, întruniți la A x Ies Ba­ns, nu vor să se despar­tă fără a adrese, in comun, excelen­ței sale d lui Lloyd George, salutul lor cel mai cot dial și prietenesc. Pre­zidenții Consiliilor, italian și francez, au avut, odată mai mult ocesiunea de a recunoaște­­ acordul deplin al vede­rilor lor generale și al isecisității pri­mordiala de o cât mai strânsă legă­tură intre Augu­a, Italia și Franța pentru a asigura aranjarea probleme­lor europene și restabilirea păcii și f­icțiunilor normale intre popoare.

Next