Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-26 / nr. 178
Y — ANUL AL XXVIII-LEA NO. 178 ■Un *s IAȘI m$Aut«in f|ai si partiól!ai Democrat Internaționalismul al treilea ■KBREC MERH Sama Se știe care este programul condițuiilor impuse partidelor socialiste, cari vroesc sa adereze la Internaționala a treia. Nu vom examina acum teoriile social conorate in documentul care a fost reprodus in extenso, după Freibeit din Berlin, in Sociasmul. Oricit de înaintare ar fi pare rile in materie de socialism, dacă nu vreai să fii in contraziere cu bunul simț elementar și cu sentimentele cele mai naturale și cele mai vii sufletului omenesc, trebuie să observi că utopiile și speculațiunile teoretice, chiar generoase, au limitele lor. Aceste limite au fost indicate și puse net de socialiștii militanți din Franța, in numeroase reprise. In Belgia, de pildă, gând ava loc marele congres și când masele socialiste, in unanimitate, au recunoscut necesitatea apărarei naționale, aclamând convanțiunea militară franco-belgiană. In Italia, actualmente, după un timile știri, ,partidul așa zis al dreptăței“ a făcut ca vocea sa să sa audă in marele conflict al lucrătorilor metalurgiști. Nu este așa că momentul este bine sosit ca Internaționala a treia se dă la două lucruri: la Patrie și la muncă. Prin diplomația sa improvizată și îndrăzneață, prin parlamentarismul și obstrucționismul său, face imposibilă orice administrație internă, inervând și distrugind orice relațiuni intre guverne,— acestta in scopul himeric de stabili pe ruinele oligarhiei tiraniani, ideologi comuniști. Acest scop a fost in mod public și S5S mărturisit. Int« rational» III urmărește ca cea de pe urmă energie demoralizarea muncii. Astăzi nici literatura uzinelor care s’a încercat sub Kerenschi și Lenin in Rusia, nu mai găsește nici scriitori nici cetitori. Internaționalismul nu e decât o speculație, ca aceea a oamenilor cari cumpără și revănd acțiuni îndustrile, in loc să încă ceva din mânihi lor, in aceste industrii însăși. Spectacolul acestei leri profitabile pătrunde Înotul cu incetul masele și te întrebi cât va trebui, câți ani vor trece pănă ce va restabili normalul. Iată ceia ce nu prea știi să spui acelora că nu nu sunt decit niște rătăciți in proletariatul anarhic. Nu există Patrie fără muncă și că tot ce tinde sâ slăbească sau si distrugă pe unul, tinda in mod egal să slăbească sau să distrugă, pa altul. Trebue denunțat nu numai doctrinele extreme, dar mai cu samă pe acei instatmtori ai teoriilor antinaționale, pe acei tentatori ai speculațiunelor minunate, u:da egoismul sau orbirea urelor politice a făcut ca să se piardă orice prudență, orice noțiune a pericolului pe care-l pregătesc, colaborând astfel, indirect la opera neistă a Internaționalismului al treilea. Informații Luni 21 Septembrie ca fiind serbitoare „înălțarea Sfintei Cruci“ ziarul nostru nu va apărea in acea zi. Parte din parlamentarii sosiți din Capitală au plecat eti la Chișinău. Cu trenul de 2 p. m. au plecat aici si in Basarabia, majoritatea deputaților sosiți tot astăzi in locaitate de la București. Ziarul „Dacia“ intr’o corespondență a sa din Iași, ocopându el da viitoarea recoltă, scrie că „la consfătuirea care a avut ioc la prsfectura de județ, tu asistat d-nîi Pogonoohi (in loc da Pogonat), Cordes (in loc de Cardaș) si Drăgănescu (in loo de Dragomiresep) " —s~ la 15 octombrie 1920,va apărea lauer in fagi, „Moldova Judiciară“, revistă de drept și jurieprudență a Cercului de Aurorit din Irși“, pusă sub îngrijirea unui cosnitet. Abonamentul e da 30 lei pe an — i -Al doilea testament găsit cu o Casiunea inventarierei averei lui N. Ostapovicii datează din ziua de 16 August 1919 și se deosebește de primul, care poartă latul de 6 August 1919, prin faptul că se menționează că „mărfurile din prăvălie sunt lăsate dlui Vasile Ostapovici”, fratele defunctului N. Ostapovici. Astăzi se va ști dacă acest al doilea testament este valabil. Femei» Moțai Mercur! 29 Septembrie a. o. Se va judeca la Justa Carte de Casație, recursul făcut da cei 17 Brootț [din Betoul de Iași, contra dacsarei Curții de Apel din Iași, este la insformat © BdRstie3e pe d-goara Elena Pop na Avpost. De*Demunea și recursul făcut da d-ra E Pop contra primei deriziuni a rus stei curți, prin [oara s’a respins inscrieree Dra Pop os avoară în Baroul local* Tor lua cuvântul d ni Matei B, Cantacuzino, Dobresos, Eugen Herovanu și Patra Soa din partea drei Pop și dnii Gh. Netzer, C. Faur și I. Nela, Ionescu din partea recurenților avocați. Bă șta că d gosta Pop a csrului a obținut inetiierea sa in Biroul ,local in majoritate, Dl. Ștefan Georgscu făcând osebită părere pentru respingere. Contra acestei deciziizni s’a făcut a el și curtea de Apellași s. 11 e edmis in majoritate apelul avocaților, și a dispus ștergerea d rei Pop din barou. Contra acestei decizii, d-sa Pop, a făcut opoziție La Curte și recurs in casație și radicăndu-se epoziția, curtea a admis in majortate opt zț!a și a dispus înscrierea d-rei Pop ca avocat. — a - oatribili de rație La sosirea Simplonului de Miercuri se ară, șeful vagonului restaurant al acelei tren, a înmânat comisarului găiei da nord, trat pathete, care după decisreția sa, i le-ar fi dat spre păstrare un călător ca s’a urcat in Triest. 1 Desfăcuta, pachețele conțineau 400.000 rutlils in hârtii de ICO și 1000. 1 Au fost înaintate cu actele dresate la siguranța statului, — z — j 50 Bani Maulrei agr»Boaior Le Prefectura da Județ, a avut loc ori întrunirea agronomilor, sub președenția dlui Pogonatu, Prefect de județ S’au luat toata disparițile, pentru a se aprovizona județul cu 239 vagoana resatote ca se vor distribui sătenior, așa ca insă anăațâfile sa nu sufere nici o întârziere. 7 -Azi a avut lon solemnificarepresoliidarea cursurilor Conservatirului de muzică și diclomați e. — 7-In seara de 22 Septembrie a. o. pe la ostals 8, Mecanicul Nț’o Cortez, dala Uzina Electrică trecănd pe Râpa Galbină a fost atacat da 2 idivisi oara l’au jefuit de sama da 1000 iei Di. Botez, șeful Brigăzei de Sig. lova’c, a răuduit o vizișă puternică de noapta do »genți, cara [au controlat, locurile virane și hotelurile. Caromonele și au arestat [un număr de 8 bărbați, 5 femei, 6 minori, , dintre care 3 refugiați, nesopiți la armată și triaiegi la urma lor. — standarmii pedeștri făcând săpături pentru un ©inal de scurgere, o??m la jun metru eu găsit cadavrul unui om îngropat acum 34 ani. Se cunosc b'ne mâinele, capul și picioarele. Dl. Boten ger ul Brigăzei de Siguranță a luat măsuri de cercetări și informațiuni. Ui fals ofițer si client al politiei autorul unei furt comis in localitate Siguranța locală a reușit a pune Hrana pe un îndrăzneț spărgător, anul 9 Constantin Căldare sisi Constantinescu, care a fost găsit și arestat in orașul Brăila ca o însemnată oantutsta de inoaltă siSati sa vea să văiîdâ la acel oraș. tre In urma cercetărilor făcute de văcorn satul epmafal de sigurănță loan Vaanlú s’s stabilit q& numitul individ este autorul îndrăzneței spururi comise in noaptea de 16-17 cor. in centrul oreșului la zQF*giaiuiú de incălță sfinte Isac Rainer din strada Ștefan cel Mare 2 bis, unde in tovărășia altor indivizi s’au introdus incă din cursul zilei escunzăndu-se in pivnițai magazinulisi și de unde an egat duă placarea personlului, cănd pî’o Atănd da ocaziunea că obloanele erau tr*«e au operat in liniște. Hoții inainta de toate au avut grijă să-și schimba încălțămintea și lăsănd pan?e lor, au răs’olit și mai multe rafturi pănă ca s’au potrivit ghete pe măsura lor, apoi golnd galantarul și rafturile și au umput un Ean cu incălțiKSnte avădd grija de a lua asoî tîte os gheta de damă și bărbătești de toate culorile și mărimile pantofi do. după căra pentru &,’§ posapigosa opera n’eu uitat să strice și un pupitru unde bănuiască se găsesc bani in număr mai m*ra gi unde n’eu găsit deofit '.rs’o 400—500 Uf. Odată aprovizionați s’au cult in tren, opric-du s’ in Brăila, unde s’au apucat de negustorie, insă n’a m avut noroiul din cauza siguranței ears i’a prine. Comisarul Vesaiu, contrauănd cercitările a m ai stabilit că individul Constantin Căldare, eeti g» autorul mai multor faruri comise in tren ds unde fara geamand sns’e călătorilor, si după ce la g sica de contiinutul lor se arunca. Tot acest individ este eliberat de curând din pușcăria, unde a fost depus pentru mai multe furturi si exrhropherii comice inbrăcăndu-se in haine de obțsrda marină și artileria, deși ara dsssrtor ds pe front Parchetul local (unda a fost trimes la depus in psint în siarul local. —și — Ministerul de interne a fost anunțat că greva generală care se declarase ori în Cernăuți a încetat astăzi. Toți muncitorii au relut lucru!. DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1920 - Regimul și amenajarea economica a apelor din România . proprietarul riveran pa fondul căruia se pare sprijinirea, va putea pretinde usagiul comun al barajului, contribuind pe jumătate la cheltualile de înființare și iatraținere, un ostaost nu i se va datori aici o indemnitate. Cănd acist uragiu comun nu va fi reclamat dacăt după începerea sau exacutarea lucrării, acela oara il va cere va trebui să suporte excedentul cheltuirii la care va da loc sub tubarea de adus baragiului pentru a-1 propriu snopului comun 6. Servitutea de tisoare peste fondurile lor cu conducta b în canale disahine sau subterane pentru conducerea apelor sineraiste și pentru Egesarea conductorilor da energia electrioft .Această servitute se aplică și la toate comunicațiile publice pentru așezarea conductorilor electrici, ca obligațiunea pentru intreprinzători de a nu altera buna stare și securitatea erculțiunii. Statul sa obligă a suporta servitutea de încrucișate cu căile de pe Ejumivera și cu ondactelă sala de ori ca natură, fie la nivel fie pa deasupra, fie pe dedesubt. Sunt exceptata da la această servitute clădirile purile și grădinile atentate locuințelor. 7. Servitutea de ocupație pasigară, a terenurilor necesare pentru executarea lucrărilor. Inclusiv servitutea da extragere din aceste terenuri a materialelor necesare pentru lucrări, premia și depunerea provizorie a materialelor pa aceste terenuri. 8 Servitutea de ecransaj pentru menținerea liberă de atingere a conductorilor de electricitate au ramurili arborilor. 9. Servitutea de cărățiri și de regulare a albiilor cursurilor de apă nenavigabile și neflotabile, în conformitate cu regulamentele in vigoare și sub controul Statului. Pentru acest sfârșit proprietarii riverani sa vor putea constitui in sindicate, confomându-se dispozțiunilor articolului 22. In ast cănd nu se poate ajunge la constituirea de sindicate a © va hotără de Consiliul de Miniștri modul de executară al lucrărilor, stabilndu-se zona in care proprietarii riverani sau neriverani și tirfnierii pot fi chemați a contribui la cheltuială, precum și bazele de repartitions a cheltuelilor, după gradul de interes al fiecăruia, pentru executarea lucrărilor Lucrările de lărgire și de re ;tficare a pardurilor de apă nenavigab'le și nepl’îtitoara, oara vor fi necesare pentru a complecta lucrările da curățire și de refulare, sunt sihsilate ca crearca și executarea lor va fi urmărită in virtutea articolelor precedente. Eventual se vor expropria terenurile necesare pentru executarea lucrărilor. Dacă lucrările de curățire șî ds regulare, ds lărgire și ele îndreptare intr?eceasfi salubritatea publică, se va putea impune o parta din cheltuială la Sarcina comunelor a căror teritoriu este sinat, fixânduse partea de cheltuială pe csre fiecare die ele trebue să o suporte Congesionarii autorisați de a avea institețlimi pe cursurile de apa nav'gebile sau plutitoare, sunt datori să contribuia apă la cheltuelile de curățire, reparațiune și întreținere acestor cursuri, proporțional ca stricăciunile și petasolirile produse de instalsți unîle lor. Art. 16. Protecțiunea apelor Apele rămase disponibile după utilizarea lor pentru scopuri agricole, industriale, comarcidle, edilitare, etc , precum sunt apele residuale ele fabricilor apela uzate de canal, apsis de colatură, etc, nu pot fi evacuate in cursurile de apă sau in lacurile învecinate înainte de a fi epurate și făcute nevătămătoare, atăt din punct de vedere al podabilității căt și din acela al posibilităței de viețuire a peștilor in acelea ursuri de apfti Nimenii nu are dreptul să evacueze apele utilizate, fără a presanta un certificat de analiză și un aviz al Serviciului Sanitar prin care să se arata că măsurile luate pentru epurațiunea acelor ape sunt satisfăcătoare. CAPITOLUL V: Indemnizări. Art. 17. Ca despăgubire pentru cx proprietărire evoțiunile și servituțile împușc pentru camă da utilitate publică, proprietarii au dreptul la indemnizări ce se vor stabili, precum urmează : a) Pentru terenurile ocupate in mod definitiv de lucrări, se va acorda o îndemnizare prealabilă stabilită conform diapozitinilor legi de expropriere b) Pentru terenurile ocupate temporar, de a căror folosință proprietarul este privat pe o durată mai mare dacăt aceia prevăzută prin caeta de sarcini prin executarea lucrărilor, sau cănd după această executare terenurile nu mai sunt proprii pentru cultură, ce acordă o indemnizare egală cu costul terenului. Bucata de pământ prea vătămată sau prea depreciată, trebuește cumpărată in întregime dacă proprietarul cere aceata. o) Pentru eviațianea drepturilor la orsgini apri sau al energiei fie că acele drepturi sunt exercitate sau nu, ce acordă o indemnizare in natură sau in banii dacă aauate drepturi preexistau la data afișării cererii da autorizare. Dacă aceste drepturi erau exercitate data menționată, Întreprinzătorul este ținut să restitue in natură apa sau energia utilizată și in acest caz să suporte chaltcte pentru transformările recunoscure ca necesate da adus instalațiunior preexistente ca limira a modificărilor aduse condițiunilor de utilizare. Pentru restituirea energiei sub formă electrică, întreprinzătorul ea poate servi de servituțile de sprijin, da trasera și da ebranșei prevăzute prin art. 16. Pentru drepturile nesxercitate la data afișării cererii, indemnizarea se fixează prin actul da autorizare d) Pentru servitutea de plutire și de anostal la porțiunile noui de râuri declarata plutitoare, indemnizarea va fi in raport cu pagubele ca incearcă riveranii, dar se va tine seamă și de avantagine ce pot să rezulte», pentru aceștia din stabilirea fotanului. Deasemenea sa va evalua indimeizarea pentru servitutea de halaj la porțiunile noui de răuri denigrate nav'gabie. (Va urm») 3. ?. 5. S- Carie si MalScarea Mitricii Cu’m in „Basarabia“ din 23 Septembrie , Arhiepiscopul Gure care prescă la București pentru a lua parte Saga dintais constituantei bisericești este însoțit de membrul consistorului și al sistului eparhial, Ion Andronic I P. S 3. plecând a declarat că in tnastia antonomBnieî bisericei basarabene dânsul nu va cada nimic și oft va vota unificare? sdsainistreț'si bisericești, atât căt e? nu va atinge drepturile administrației bisericei basarabene, I. P. S. S. va lupta cu toate forțele in contra despărțirea județelor de vest ale eparhei bassrebase, pentru a fi alipite eparhiilor de peste Prut, dapă Galați, Huși și Ieși, cum au fost pănă in 1812, arătărind că motivele istorice tubun să cadă față de necesitățile actuale și interesele acestor parhii cari stau, in strângă legătură cu restul eparhiei prin comamitatea capitalurilor eparhiale, institutiunilor eparhiale, case de pensii și toate drepturile dobândite in ultimii o sută de ani , distruge toate acestea in numele tradițiilor istorice, este și imposibil și fără de folos.