Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-11-26 / nr. 226
______mam*t [UNK] ■vmMommMam ««ttSM: ^amimiat fața UȘI mi» CONGRESUL Parlamentarilor jfestați Parlamentarii moldoveni se vor întruni mâine. Vineri, in congres la Iași. Inițiatorul acestei mișcări este d. P. Dragomirescu, distinsul profesor universitar și deputat. Mandatul de reprezentant al națiune nu a fost pentru d. Dragomirescu satisfacerea unei ambițiuni politice, ce de obicei re* mine sterilă. Deputatul de Iași a lucrat din răsputeri spre a se aduce Iașului și Moldovei unele îmbunătățiri, încât astăzi, când suntem în preziua congresului parlamentar din Moldova i&fefegică,suntem in drept să sperăm de pe urma lui lucruri bune pentru această parte a țărei. La Iași se vor întruni parlamentarii din toate partidele, căci la acest congres nu se va face politică, ci se va aviza la mjloacele de întrebuințat și pentru ca Moldova de astăzi, care e aceeași ca a lui Ștefan-Vodă, să’și recapete vechea’* splendoare. Momentul congresului e bine ales. Suntem in preajma redeschiderea Parlamentului. O mulțime de froide de legi de cea mai mare importanță vor fi supuse dezbaterilor Camerelor. E vorba să se facă pe multă vreme orânduirea administrativă a statului român rontreg !. E bine așadar ca reprezentanții națiunei din această parte a țărei să discute și să dea înțelegere asupra revendicărilor Moldovei. Congresul de la Iaș! nu e de lac mișcare de separatism cum vor unii și’l avute. Statul raatin e duplin In« chegit $i patri vișnicie. Nimeni nu se mai S9cotem astăzi decit român. Dar Mie devenii, caii au făcut stirea jertfe pentru realiáim idealului comun, cel pentru Moldova undie îmbunătățiri. Iată care este restul congresului de mine. Sahtfiu cu bucurie mîșdraa aceasta cire e menită sa fe bogată în roade bine-slnătoare pentru Moldova și pentru Capitala ei, pentru care cel dota pentru in toată bunăvoință să'i dea întreg concursul. mtadMKT și UAB'aWRWaMKa ÉHÉE* TratatlVtl? inftț*»ii8fțțț imn (tizii 4!ii find* *»«i 4âUi*ll „ Daily lokgraph“ spune că Paul Camion ambasadorul francez la Londra a făcut o importantă vizită ori după masă la ministerul de externe cu scopul de a comunica răspunsul guvernului său la recente întrebări ale Angliei asupra dorințelor Franței in chestiunea crizei grece și mentualele consecințe ale ei. După că se - a putut afla până in present, spune ziarul, teza franceză in această chestiune două puncte principale. 1 cuprindend revenirea personală a lui Constantin nu poate fi tolerată, și dacă o asemenea amenințare ar deveni cu adevărat iminentă,Grecia va fi avertizată că relațiunile prietenești dintre ea și puterile occidentale nu vor mai putea fi continuate. 2 — Că suirea pe tronul Greciei a prințului moștenitor George recomandată chiar și ds d. Venizelos ca un ipis ulier, ar putea fi achitabilă aliaților, supusă unor anumite garanții ministeriale. Se sugerează mai departe de către Franța, spune gazeta, că primii miniștri englezi și francezi ar trebui să se întâlnească la o dată fi a propiată pentru a revedea in intreține aspectul politic al orientului I apropiat și de mijloc precum și prevederile pentru executarea irmlatuirii de la Sevres, in lumina politică a schimbărilor din Grecia. Cea mai mare bunăvoință domnnește atât in cercurile englese și franceze in această privință, insă lumea de aci nu prea înclină de a grăbi decisiunea mir’o chestiune atât de complexă și de delicată. msten&& Iytffwiss til Refacerea facultăței de medicină in urma incendiului de om, este o chestiune ieșană, căreia aflăm că i se va da soluțiunea es a tmi satisfăcătoare. ysatcy '."«m» Precum s-a aouhțat din vreme, ori dimineață a avut loc solemnitatea deschiderea cursurilor universitare, in prezența unui mare număr de profesori și studenți. Au luat cuvântul cinic dr. L Gosmovici și A. C. Gaza. I Un proces la tribunalul s. I. I . Eri s’* judecat instates eâstrai I al tribun plutai, procesul intesatat de mai mulți locuitori din Fadtul linale, dsn I relați*?! căilor ferate, ce ăid daune pentru fapta! că la 1816 locuințale lor au fost inundate de s apele de strănaurâ din B»hlni și Bahlaeț din causa construcției lazalie *Ete P, I* loaie Hâtlăîi» Din partea locuitorilor a vorbit de evocat Alfons Herovarau, las din partea diacației sădor Sarata, d-mi avocați Nițeaou si Popov. Trbunelul sed nis concluzia avocaților țăilor ferăte orăzduînd o coatrs pepartisă paramrisicaiă a sa jlaca de doi anii ingineri Welt, Țința și Costin. — 3— I Ascsza, la orele 6 a fost o instituire plenară la Clibul partidu lui poporului. I D. P. Deagomirescu, luând cuvântul, fice o expunare ■ a proectelor de legi ce se vor prezintă in sesiunea de toamnă a Parlamentului, apoi arați scopul congresului parlamentarilor moldo-il veni. I D. Dragomabescu anunță apariția unui zisa. al organizației eȘ20e { Și inscrierea in partidului a voca t St. P. Gaorgascu. | A mai vorbit d. P. Poginfti. 1 Ministerul înstrucțonei a hotărât ca direstora și directoarei» da gco îi seonsdara că nu m mai ocup« catedra. » datat asolo unda sunt directori. Cai cari sa găsesc in această categorie vor trebui sa optoBS past U catedră sau direge. s ■•Se aduce la cunoștința d lor proprietari de moșii ca termenul pen’tru depunerea declarațiunior cerute de dgm pen’ru înființarea pășunelor comunale, $’•» preludii până la 1 1.5 Decembrie a c. D Sil. Negruzzi, președintele comisiunei interimare, pleacă moni seară Vineri 1 in Capitală, in acelaș tren cu parlamentarii moldoveni Delegati Ro »Răniți cari au placat 10 Bazaj pentru stabilirea mersului trenurilor vor prezenta următoarele deziderate: 1 O leg'tură mai bună a trenuurilor ® și 10 București Ondea- Mare la Halmi pentru Paga : *c ! c-lararea mersului trenului Sim - pion de la frontiera sârbă nană la București, in scopul de a se căși Itiga 1 on, cel puțin, In ce privește legătura cu Po[ ioni] se va stabili preiiu.!g»rea cir cultuoi t?«oului 17 păr.â la Ne■ poîocSuți, in ce privește legătura cu Ungaria, deît gîf’i noștrii vor cere ca pentru moment să se afișeze la tresere un vagon de 1 dormit București Budapesta. Au fost numiți in direcțicina of Ir. doni : Inginer-ge! Butghata N. Th. I draster da serviciu, la postul de [ nabdreator regional, ingin« șef 8ti | hi M. Gh., actual ssb și f da servi | sin, la postul de șef da serviciu , inginer șef Sassn Em. Const., setusl inapeator principal, in postai ds sub I \ șef da psrvkcia. *I Mâni 13 Ncembrie st. v. sava s#r\băto?i cu o deosebită solamnnieta • h'&mul biserica BL loan Gară da Aur din Strada Zletaust din loca* I Í litsta Servi aiul dsvia va li oficiat de un \ misianuS sobor de preoți și diaconi ! Congresul parlamentarilor molldoveni va avea loc Mâine, Vineri in sala Teatrului Natiopal. Ira Beldiman, fiica defunctei donatoare a casei Sf. Spiridon contesa stabilită de multă vreme la Liege, a scris acum câteva zile in urmă «inui distins concetățean al nostm la Iași, că situația ei financiară este foarte critică și că germanii i’au distras casa in care era stabilită. D. Profesor N Șurban va vicspe | aiăiua Vineri inoara de Hatba i- | înUană. Deocamdată ,va faca numai | exifc't'i praetiae da Hnbă vorbită. | Ca iiospere da la 1 Februarie va | deschidă gina curs da I seratură ; i* | talsnă. Ienrnurile au loc in iisanre Vineri | și Sâmbătă de la 23 p. m în ia 1 oaltatea de titore | Oricine dorește să tirnaîe seanta | enrauri se poate inserte in «serata» | ristul tapuititei nan jla dl. Profesor | Șsrban (atr. Basdagan 2) intra orele | 11 și 12 a. sa Aseară a avut în „Vernal Didactic“ | d'ieusia aspra notării elevilor. Părarile au fost împărțite, arătat ada ss | avantajai și iacoaTeaisu tâie fiecărui sistem. Au luat parte la discuția profasori: Dianoneaisu, Lupa, Ghiănascu, I Dr. Simion Baiasi, insultătorul Țintilă. In ședințî viitoare va contuua a« f secetă disâcuție. De atfel MSițistsrkî a pro-pus aistemul nostai direcția a II a și a IlI-a | direcția I-a raisionând sííioot veshi, cu bisnestre, nutrimente și notarea Sginefra, na iu drifiostva. s . rp* % Li miniaterul industriei s’a ținut eri o contatnire, ia vederea reduce raspund ț săniilor raatdodve ala importului. S’a păsut de acord ca pe baza unor taxa nodi de isport, să se ușureze condițiile da i pe?î ala mărfurilor prohibta, Sao, pentru învățătura poporului român secția SașL O-naie, orele și doii membri ai acestei Societăți sunt ungeți să binevoiască si S3 intruni in asanare generală... Duminică 28 Hcembrie e. o. ore s 10 a. aa. la Bibliotsoe Liborstonului de chimie minerală (r.pa stânga) da la Universitate, la ordinea ai ei fiind chestmnice nymaroare: 1) Darea de gestă drspre activitatea Si catății și starea ei finasasară pe anul scolar 1919 — 1920. 2) Knaaksa ca»rsin&ii para să «arcetese activitatea și starea ei fin sudară. 3) listarea budgetului Societății pe anul școlar 1920TM 1921. 4) Asinoirea cu o t»î»e a membrilor Consiliului d» Achseinigtrețte 5) Alte chestiuni cari se vor mei ivi. Se notează că oniform art. 7 el, 2 la istă o ședință adunarea merea* »; ea cel puțin o pătrime din numă* rul membrilor, cari nu sunt m iatârairre cu plata cotistiți tar mal «nu de coti pe șase luni. „ ?___ S’a cerut de către, președintele comisiiniei de cartiruire, în Ministerul de Interne să numească 5 agenți recensori și un secretar. Consiliul Comunal este convocat pentru astăzi la ora 4 p. m., in vederea aprobărei facerii recensănântului caveuit. latre d-niî Ttke loses u, Argetoianu și industriașul italian Castigliona s avut loc o consfătuire in cursul căreia s’a d scutat oferta pe care d iaut’o guvernului Castiglione areolo, de a lua in antrepriză repararea tuturor locomotivelor stricate aparținând căilor ferate române. La 1 Decembrie se implinesc doi ani de la a sprea Ardealului la patria mumă. Această zi v* % serbatorita ln intreaga țară. - 7. -—■ x - ■ Statistica populație din Transilvania Făcută in 1919 după statistica din 1910 a ungurilor — dpă dabila aîuusta in 1919 după statistica făcută de autoritățile maghiar» in 1910, populația d» din« nona» de Garpați împărțită in 5 ostegori. după naționalitate, rochpii mat mai numeroși de cât celelalte naționalitâți. îîaraărrai națiarsclităților in total seta 2 223 394, parănd al românilor, după statistiea maghiarâ din 1910 se urcă la aproapa 3 milioane. Românii sunt in total: 2 978 951, adică 67 12 la sută. Maghiara sunt in total: 1 378.189, adică 28 46 la sută. Germanii sunt din total: 613.794, adică 19.87 In sută. Evrei sunt in total: 170 943, adică 3.28 ln sută. Alte naționalități : 170 468, adică 327 în sută. Statistica aceasta esta făcută, in general de oficianți ungrari. Astfel, datele nu sunt tocmai exacte in ce privește naționalitățile. Statistica ce se face norma insă, va fi exactă, arătând adevăratul număr da nouma si populiției, pe naționalității Pentru a vide a mai tărsia diferenți, compărând o ca viitoarea statist [ă, dim datele de mai jos, educata pe județe și naționalități Astfel, vomăm! Ki’nu mai numeregi in proporție ca celelalte naționalități in județele : Ftigarag cu 92 38 la sută Alba Inferioară cu 81*49 la sută; Spinoo Dibăna cu 78 27 la sută; Caraș Ssvîska cu 74.70 la sută; Turda Areg cu 74.66 la sută; Bistrița Nisăad cu 70.16 la sută; Spin cu 65 43 la sută ; Aradul cu 61 66 la sută; Saitj ca 61 61 la sulă; Cojocna cu 60 60 la sută; B'hor cu 65 67 ka SRta ; Săîsaar ca 62 65 la sută ; Tărnsva-Mică ca 6484 în sută ; Hunedoara o?r 8181 în antă. Romăuii sunt deci in mare majoritata fața de toate naționalitățile in 14 judițe. Majimatea relativă o an rossă au in județeli : Brașov au 33 82 la sută, față de unguri cari nu 33.11 la culiugi de gemeni cari su 3028 la sută. Ma-amut eg cu 47.14 față de evrei ori su 22.95 la sută da ratam cari at> 16 14 în sută și de ssaghiari cari au 10 54 în sata, Tirana Mare cu 43 70 la Skita stist de germani esri au 43 69 la sută și ds maghiari oari în 10.70 la sută. Germanii au o majoritate relativă in judtțal Timiș Tarontal cu 39 85 la sută fața de 35.41 la sutie romiului .12 86 la tată tasghiari Maghiarii sunt in majoritate absolute in inticțele : Odorhei cu 92.91 în sată, Cioc cs 82,3 la gută, Trei ECâcte cu 86 40 la ectă, Mureș Tenda cu 67,22 la suta, față de romăulî cai sunt mai pățimi in județul Odeshei cu 3.15 la erti și Mureș Turda cu 36 în entă. i Aseaată statistică poate servi foarte b>na pentru a o compara on etatistica ii.toate, ca să se poată ceratsitsi proporția o« care a erases" sau a scâ*at nimărul populației de dincoace de Carpați, având in vedere naționalitățile. Dacă noua statistică se va face independent de cele ungurești, ce va putea constata foarte ușor, comparând o cu acelea, efiți koonori ai figurat până acuma ca maghiari dej , erau de altă națonalitate s Citp?© pi«?«a filizvritor Prin legea pentru infințaraa pășunelor continuare sa prevede la art. 31 să operațiunile de expropriere ala talazurilor, sa vor face cont dispoziționilor decretului hîge da expropr ie»e No. 3697 din 15 Decembrie 918 ier prin art. 20 sî decretului lege sa stabilește că toți proprietarii sau reprezentanții lor să facă o dealarsțe care să cuprindă toate datele cerute prin acest decret tage