Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-12-03 / 7178. szám
PAGINA 2 FĂCLIA cromcâI 1 Din activitatea cenaclului literar ,,Liviu Rebreanu" „SĂ NE LOGODIM SUFLETUL CU POEZIA”... Nu puține sínt referirile care confirmă pulsația muncii culturale în orașul Dej, această frumoasă așezare pe malul Someșului, care se mîndrește cu tradiția unei efervescente vieți intelectuale. In rândurile de față vrem să menționăm cîteva aspecte din activitatea cenaclului literar „Liviu Rebreanu", care funcționează pe lingă Casa de cultură a municipiului. Săptămînal, vinerea seara, se întîlnesc aici iubitori ai literaturii, care, în ceasurile de răgaz, aștern pe hîrtie gândurile lor și simt ardent nevoia de a le împărtăși celorlalți, simt nevoia să discute despre artă, despre neasemuita plăcere și incîntare sufletească ce ți-o dă una din cele mai fermecătoare pasiuni omenești. Dincolo de aspirația spre o glorie eternă, dincolo de iluziile unor capodopere, semnalăm senzația imperioasă de împărtășire a opiniilor, de confruntare a părerilor într-una sau alta din multiplele aspecte ale literaturii, ale activității creatoare. Poate că mai elocventă este expresia unui cenaclist: „Să ne logodim sufletul cu poezia și ne vom simți foarte bogați" — formulă ce sintetizează concis țelul aspirațiilor membrilor cenaclului. Plină de semnificații este vîrsta și compoziția grupului de cenacliști. Ingineri, profesori, doctori, muncitori, elevi, contabili — între 18 și 60 de ani, realizînd totuși o plăcută armonie, exprimă într-un spirit de deplină obiectivitate și într-o atmosferă reconfortantă aprecierile asupra lucrărilor citite, semnalează originalitatea creatoare, dezbat fenomene literare contemporane, evidențiind necesitatea unei ancorări în actualitate, formulează rezerve față de unele creații confuze, fără un mesaj uman profund. Și, la toate acestea, menționăm că tonul, modul de abordare nu trădează maniera diletantismului — fapt ce dovedește că acești „anonimi“ au un gust literar fondat pe principii sănătoase, trainice, ce refuză tehnicismul, imitația, pseudotrăirea. Anticipînd „ieșirea lor în lume", să le menționăm numele: Horincaru Nicolae, Al. Sandu, Mihaț Ioan, Dorina Costin, Erika Grosman, Pop Traian, Munteanu Constantin, Burgăn Aurel, Lădaru Aurel, Mureșan Gavril, Tomșa Ion, Lechințeanu Mircea, Hulea J., Carmen Bujor și lista se anunță a se îmbogăți prin interesul ce l-a stârnit în oraș frumusețea activității membrilor cenaclului. In afara ședințelor în care se citesc și se discută creațiile originale, s-au organizat emisiuni de poezie și proză la Stația de nat dioficare Dej. De asemenea, s-a organizat cu salariații Conciliului municipal Dej o seară literară, unde s-au citit lucrări ale membrilor cenaclului, primite elogios de public. Se proiectează un medalion literar închinat lui Lucian Blaga. Se intenționează punerea în scenă a unei piese originale, scrisă de dr. Al. Sandu. Se adună și se selectează materialul pentru editarea unei culegeri din creațiile proprii. Pe această cale se exprimă dorința de a face schimb de experiență cu alte cenacluri, precum și invitații ce se adresează scriitorilor clujeni de a veni în rîndurile iubitorilor literaturii din Dej. Cele consemnate în rîndurile de față sînt expresia admirației față de cei ce au găsit în această tradițională formă unu mijloc util de îmbogățire a cunoștințelor, o formă de ucenicie literară. Ele dovedesc setea de cultură, dăruirea pentru artă, precum și afirmarea și popularizarea vieții culturale a Dejului. S. I. FOTEREANU MAI MAI TÎRZIU... Un dosar cuprinzând inovația inginerului Ion Mihuț de la IPROFIL-Dej a zăcut prin sertare din 1966 pînă în luna trecută a anului curent. Deși de la început inovația propunînd modificări la mașinile de lustruit „Bettcher“, „Gessner“, care erau absolut necesare, a fost apreciată drept valoroasă și sttilă ridicării productivității muncii, a fost ținută pe ... linie moartă ani de zile. Practic mașinile de lustruit de la IPROFIL lucrau doar cu jumătate din capacitatea lor, adică funcționînd numai cilindrii de lustruit (3 la număr) și staționînd cele 3 benzi care la condițiile pieselor produse aici nu puteau fi utilizate. Toată lumea a fost de acord că propunerea unei metode de înlocuire a benzilor cu cilindri — făcută de inginerul Mihuț — va scoate din staționare jumătatea „moartă“ a mașinii respective. Chiar și inginerul Ion Neamțu, șeful serviciului mecanic,, de care depindea aplicarea practică a soluției, apreciază pozitivă și necesară inovația. Și totuși, același inginer nu face nici un pas pentru realizarea ei. Noroc că între timp plecînd din întreprindere, locul i-a fost luat de inginerul Ion Baias care a găsit imediat posibilități de aplicare și valorificare a inovației rătăcite atîta vreme prin sertare, incit începînd cu luna noiembrie mașinile de lustruit „Bettcher 1.1. ,,Gessner“ lucrează cu întreaga lor capacitate! Mai bine mai tîrziu decit niciodată — vorba proverbului. Dar pentru vinovații de asemenea întîrzieri n-am putea găsi un (era să zic „ac de cojoc") ... proverb? Ar trebui! Nu-i prea de tot? Deși la cooperativa „Progresul “-Dej calitatea produselor este una din trăsăturile care caracterizează onestitatea lucrătorilor de aici, iată că un „client" pretinde imposibilul. E vorba de Ana Gherghely - Gluj, str. Donath nr. 135, care a cumpărat o pereche de pantofi femeiești (nr. 39) de la magazinul „8 Martie" Gluj" (unitate prin care se desfac o parte din produsele de la „Progresul“). Pantofii i-a cumpărat în primăvară, iar după o vreme, i-a retrimis la producător pentru a-i reface. Pînă aici toate bune, deși pantofii au fost purtați prea mult pentru a fi vorba de defecțiuni provenite din cauza producătorului. Cooperativa s-a refăcut complet, totuși, în luna mai a.c. după o grămadă de timp (deci din mai începînd) adică prin septembrie pantofii sunt trimiși din nou la cooperativa „Progresul“ pentru a-i re- face!? S-a purtat femeia o jumătate de an, pantofii s-au ros la tocuri și pe talpă, s-au uzat — cum e și firesc — și din nou apare pretenția să fie reparați pentru că între timp, s-au desfăcut puțin la talpă! Dar oare nu-i prea mult să ceri garanții pentru un an de zile la o pereche de pantofi pe care îi porți în continuu? E drept să cerem calitate și să fim exigenți față de marfa pe care dăm banii ! Dar este drept să folosim necinstit o normă necesară — acea a garanției? Desigur, cooperativa „Progresul“ a fost și de astă dată înțelegătoare. Adică a trimis cetățencei Ana Gherghely contravaloarea pantofilor care au fost purtați aproape un an de zile. Nu trebuia!? Au făcut-o ca să termine cu astfel de „reclamații“ neîntemeiate. Totuși, nu-i prea de tot tovarășe Ana Gherghely? „Vă invităm și vă așteptăm cu drag Citesc și amintirile ard ca nisipul fierbinte aducînd prin timp chipul statuilor mitice —nostalgii perpetui. Citesc și privesc în urmă cum aș fi mușcat din fructul oprit pentru care suport consecințe, începe ori se sfârșește tinerețea? .. — Depinde cum înțelegi tinerețea — aud înțelepciunea profesorilor mei, cum înțelegi pe „a fi" și „a exista“. „A exista" precede, pe „a fi“ și-i condiționează existența. Dar „a fi" presupune apoi emancipare în raport cu „a exista". Căci „a fi“, acestă pozitivitate a negativității — cum ar spune Hegel — ascunde tinerețea, tinerețea continuă, prezența în prezent cu pasul întins in fiecare clipă spre treapta următoare a viitorului. Tu însuți deasupra ta, năzuind mereu să cuprinzi necuprinsul... Și citind invitația Liceului nr. 1 Dej al cărui elev am fost, mă întreb la fel cum aș fi mușcat din fructul oprit pentru care suport consecințe. Începe ori se sfîrșește tinerețea? .. In zilele de 6 și 7 a XlI-a 1969 la liceul nostru vor avea loc festivități prilejuite de împlinirea a 50 de ani de funcționare în limba română. i Cu această ocazie se va dezveli bustul lui Andrei Mureșanu — poet patriot al cărui nume a fost purtat cu cinste de către liceul nostru, De asemenea se vor trece în revistă realizările liceului în decurs de o jumătate de vem, Vă invităm, și vă așteptăm cu drag! Comitetul de organizare“ DESFĂȘURAREA FESTIVITĂȚILOR: 6 a XII-a 1969 ora 17 „Sesiune de comunicări științifice" ale profesorilor și absolvenților liceului; 7 ,a XlI-a 1969 ora 10 Dezvelirea bustului lui Andrei Mureșanu. ora 11—13. Program cultural la „Casa municipală de cultură“, ora 13—20 „Vizitarea școlii și a expoziției". Citesc și recitesc invitația. Amintirile ard ca nisipul fierbinte aducînd prin timp chipul statuilor mitice — nostalgii perpetui... Știu că voi veni intrebînd: „Oare am înțeles tinerețea?“ G. ZANC i ION POP:BIATA MEA CUMINȚENIE ! Nu rareori (și exemple se găsesc la îndemîna oricui) cînd se vorbește de critica poeților sau de poezia criticilor, spiritele devin subit suspicioase, încercînd să pună sub semnul întrebării însăși valabilitatea actului în sine. Se construiesc ad-hoc insidioase teorii, a căror menire principală o constituie negarea, parțială sau totală, a virtuților polivalente ale unui creator în unul sau altul din domeniile incriminate. Refuzul trădează cel puțin o miopie intelectuală, care se reclamă de la o jenantă prejudecată. Că s-ar putea ca nu peste tot un autor să-și exercite plenar calitățile, se poate discuta. Ceea ce nu se mai poate înțelege, însă, e tocmai limitarea aceasta apriorică la o anumită formulă sau la un anumit gen al voinței de creație a artistului. Ca și cum posibilitățile sale de opțiune ar fi clasate definitiv de niște forțe malefice. Scepticismul reflecției noastre nu vizează deocamdată pe nimeni. Am inserat-o la începutul comentariului, întrucît Ion Pop ni se prezintă în dubla ipostază de poet și critic. Am tăinuit iluzia că am putea preîntâmpina eventualele erori de viziune ale lectorilor săi. Dacă ele nu vor apare, cu atît mai bine. Renunțînd la fetișuri vor savura din plin opera. Tînărul universitar și-a făcut apariția mai întîi ca poet, prin placheta Propunere pentru o fîntînă. Preocupat de fenomenul literar contemporan, el s-a exersat totodată cu talent și în critica operativă, făcîndu-și „digitația” necesară pentru o lucrare mai pretențioasă de sinteză. Și care n-a întîrziat să apară. Anul acesta a semnat un excelent volum de critică închinat Avangardismului poetic românesc. Dar, la un scurt interval, a ținut să ne reamintească că e, în aceeași măsură, și poet. Cu o autoironică detașare, Ion Pod își numește un al doilea volum de versuri Biata mea cumințenie, intuindu-și cu spirit critic, prin ricoșeu, structura temperamentală. El este, în ultimă analiză, un apolinic, un meditativ ușor elegiac, care își controlează în permanență gesturile și atitudinile. Starea care-i convine cel mai mult este a unui echilibru interior, deși, ca să-i împrumutăm o expresie, „în el ezită zborul unui vultur“. Poezia sa cunoaște cel puțin o mișcare de refracție, dacă nu chiar două momente distincte care tind, cîteodată, să se anuleze reciproc. Pretutindenii cutreieră o reală agitație subterană. Ea se bănuie numai undeva în adîncuri, căci nu transpare decît mult atenuată la suprafață, aproape vlăguită. Motivele și obsesiile pe care se exersează intră categoric în sfera celui mai elevat lirism. Este vorba aici de conștiința unui destin trădat, de perisabilitatea omului în univers, de chinuitoarea sa nostalgie de a-și depăși limitele, de a se ridica dintre lucruri spre ceruri ideale etc. Totul învăluit în faldurile unei tristeți grave, căreia i se pune mereu surdină. Cu alte cuvinte, ne aflăm în zonele unui lirism autentic, traversat de mistuitoare drame existențiale, nncit adesea, la suprafață răzbate doar cenușa caldă a acestor arderi lăuntrice. Ele se sublimează într-o liniștită, dar aparentă numai contemplație. Tristețea și durerea sînt distilate prin filtrul purificator al rațiunii, nu fără o secretă voluptate. Numai că nu o dată acest soi de lirism se află în impasul dramatic de a nu-și putea revela esența, într-atît sensibilitatea poetului este cenzurată de o inteligență acută. In fidelitatea față de ultimul ter ■> men prilejuiește totdeauna cîștig de cauză poeziei, cum se ■ întîmplă în Mîînne: „Cine-mi va spune că nu-mi pierd viața / Pentru prea puțin, în prea lungă așteptare, / Mînnnite mult prea des ridicîndu- le, de nimeni silit, în fața ne- sfârșitului? // Totuși încerc le- a cui posibilei mele plutiri: J ■ zari-voi, oare, cândva, prin aceste prelungi periscoape, j | Făpturi mai înalte, ce-ar locui acel strat, / De nimeni văzute și totuși văzîndu-mă E întreg? / Căci mă stăpînește •> adeseori bănuiala !/ Că minnile mele privesc undeva pe ■ ascuns / Spre lucruri pe ■ care doar ele le văd, / Cu sintele lor transparent, cu visătorul albastru al venelor / Crescut înspre frunze și arcuri stelare, îndată ce / Le încearcă această grea libertate, / E Că vechi înțelegeri între ele ■ și pietrele se dezvelesc, / Intre rîul și norii ce le citesc în tăcere, cum trec ! Necontenit pe deasupra, uitînd. / 1 Cum își încetinesc ele atunci pendularea / De-a lungul timpului meu și se așează ușor să privească / O stea pe care eu n-o voi vedea niciodată, / Cum trupul mi-l simt în somn ca o insulă / Pe care mîinile mele o erodează, E curgînd. / Puțină nesfîrșire. / Și iată-mă printre lucrurile / ■ Cite n-au fost, cite sînt incă de-nfrunt“. (p. 28—29). Aici, apoi în Balada vîntului alastru, în De toamnă, Campionii, Aștept, Sfinxul, credem că se găsește Ion Pop în atitudinea cea mai propice a propriului lirism. « Cînd încearcă alte registre, se simte evident stînjenit, deși caută să suplinească totul , adoptînd o mină ironică, per- siflantă, care nu-1 prea aprinde. Cu Biata mea cumințenie , se conturează în linii sigure prezența unui poet dotat, con- ■vins-tot mai mult dă rosturile sale firești. T. TIHAN PĂȚANIA STUDENTULUI V. B. Este student la Institutul politehnic Brașov și domiciliază tot la Brașov,strada Maiakovski nr. 11. Se află la Cluj, internat intr-o clinică pentru a-și trata o oarecare boală. In ziua de 27 noiembrie 1969, vroind să vorbească cu Brașovul la telefon, fiind așteptat de fapt, s-a dus la cel mai apropiat post telefonic din Cluj — Piața Libertății. Aici, pe una din cele două cabine telefonice, a găsit lipit un afiș, pe care scria cu litere majuscule „DEFECT“. Se mai întimplă... După câteva minute de așteptare, a intrat în cabina alăturată, formind numărul, dorit, inclusiv indicativul Brașovului, conform indicațiilor de per aparat. Aparatul a făcut apelul la Brașov, dar în clipa cînd acolo s-a ridicat receptorul la Cluj s-a întrerupt legătura. Bineînțeles, fișa a fost reținută. A urmat o nouă încercare și alți 3 lei au fost reținuți în același fel. Supărat, studentul nostru a cedat cabina altei persoane, prevenind-o însă de nereușită. Persoana in cauză a pățit același lucru. Luîndu-și inima in dinii, studentul a mai încercat o dată, încă 3 lei aruncați în vînt. A patra tentativă aduce cu sine stupoare. Auzind cum Brașovul repetă „aloalo se întrerupe din nou legătura. Cu pași încurcați, studentul V. B. se îndreaptă spre Palatul cel nou al telefoanelor, crezînd că aici totul merge ca pe roate. Spre surprinderea lui, alți 9 lei irosiți pe degeaba. Deci, in total 21 lei. In fine, după nervi și bani aruncați pe gîrlă, obține și legătura mult dorită. Studentul cu pricina consideră că în această situație, intervin două aspecte: fie o slabă organizare a muncii personalului tehnic de specialitate, combinată cu delăsarea conducerii de resort, fie o B pregătire necorespunzătoare a B tehnicienilor care au obligația să întrețină aparatele telefonice în perfectă stare de funcționare. Este inadmisibil ca intr-un oraș cum este Clujul să se ins Umple asemenea neajunsuri y in ceea ce privește munca rețelei de telefoane. Este așa de greu să se întrețină in condiții bune cele cîteva posturi interurbane? Ion ȘEITAN _ RĂSPUNDEM CITITORILOR : Bíró Árpád — Dealul Florilor, Bloc D 8. 1. In urma sesizării dv., șoferul Zaharia Cîmpean — conducătorul autobuzului 31-CJ-1762, a fost sancționat cu mustrare și penalizare la salar pentru atitudine necuviincioasă (conform deciziei I.G.C.L.-Dej nr. 12822/18 nov. 1969). Sperînd că pe viitor asemenea abateri nu se vor mai repeta să amintim și dv., ca de altfel oricărui călător, obligația elementară a înțelegerii imposibilului, autobuzul nu mai putea efectua pînă la capăt cursa, apărînd pe parcurs pana de cauciuc. 2. Abonamente de transport în comun cu autobuzul, puteți obține cu o reducere de 10 la sută față de valoarea integrală a biletelor (elevii beneficiază de 20 la sută reducere). 3. Deși în răspunsul I.G.C.L. se precizează că autobuzele sosesc în stație cu 5 minute înainte, ținem să facem o distincție între așa cum ar trebui și cum este! Atragem de aceea atenția asupra respectării orariilor! 4. Sîmbăta și duminica autobuzele circulă cu orar redus sau la solicitarea C.C.H și IPROFIL, după orele stabilite conform înțelegerii cu I.G.CTI. Deci conducerile celor două întreprinderi interesate (C.C.H și IPROFIL) trebuie să se îngrijească de realizarea convenabilă lor a înțelegerii cu I.G.C.L. . Paul Ionescu — Str. Gutuiului nr. 30. — In ce vă privește nici nu ne-am așteptat să vă recunoașteți vreo vină. Am fi vrut să ne răspundă conducerea întreprinderii comerciale. Dacă sînteți sau nu vinovat este o altă chestiune asupra căreia vom reveni numai dacă va fi cazul. Deocamdată vă mulțumim pentru cele scrise. • loan Măgdoș — str. Dealul Florilor, Bloc B 9. — „Imnul“ dv. închinat plinii nu e nici original, nici spiritual (măcar). Cit privește întârzierea pîinii la unitățile din Dealul Florilor lăsăm secția de panificație Dej să-și spună cuvântul. La fel și privind calitatea pîinii! Oricum vă mulțumim pentru cele scrise. A.A Q BH50EI tv 18.00 — Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Eminescu și Creangă. 18.25 — Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliștii laureați și premiați la concursurile artistice de amatori din anul 1969. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — Intermezzo muzical. 19,30 — Succesul este o șansă? Emisiune-anchetă. 20,00 — Telecinemateca: „Micul lord“. 21,40 — Reflector. Telefoileton cotidian. 21,55 — Fotbal. Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză . Telejurnalul de noapte. 23,35 — închiderea emisiunii. radio Programul Studioului Cluj Miercuri, 3 decembrie; 12,00 — Emisiunea muzicală pentru copii „O poveste și un cântec"; 12,15 — Pagini literare din fonoteca de auri Ion Manolescu citește proză și poezie românească; 19,00 — Actualitatea sonoră. Emisiune de note, știri și informații la zi; 19,10 — Noi discuri românești; 19,40 — Pe drumurile patriei; Pe valea Oltului. Joi, 4 decembrie, 6,15 — Bună dimineața — program matinal cuprinzând muzică, informații de lârg interes, buletinul meteorologic, și un carnet cultural; Reuniunea corală „Doina someșană“ la ediția a H-a. LUNA CADOURILOR! NU STAȚI PE GÎNDURU CARTEA cel mai potrivit și avantajos cadou - satisface preferințele tuturor vîrstelor. Vizitați zilnic librăriile. Sortiment bogat de cărți și jucării. (7784) O.N.T. AGENȚIA JUDEȚEANĂ CLUJ, telefon 2-17-78, 1-38-49 contractează locuințe particulare pentru cazarea turiștilor interni. Solicitanții sînt rugați a depune cereri de omologare la O.N.T. cu schița locuinței și schița de acces, pînă la data de 10 decembrie 1969. (7795) COMPLEXUL DE MORARIT ȘI PANIFICAȚIE CLUJ Calea Baciului nr. 2-4 angajează urgent. 9 Un tehnician electro-energetic sau 9 Un inginer electro-energetic pentru funcția de energetic în cadrul Complexului. Candidații trebuie să posede buletin de Cluj, condițiile cerute de hotărîrile in vigoare, plus 5 ani în funcții de specialitate. I (7797) C.I.U.P.S.—M.C. -STAȚIA MECANICĂ CLUJ Calea Baciului nr. 2, telefon 2-34-53 angajează urgent.• 10 SUDORI ELECTRICI • 10 LĂCĂTUȘI MECANICI. Angajarea se face pentru atelier în municipiul Cluj, prin transfer sau prin Oficiul de repartizare a forțelor de muncă. (7796) Licăriri - culegere de versuri Zilele acestea, sub îndrumarea Consiliului județean Cluj al organizației pionierilor, a văzut lumina tiparului o culegere de versuri ce se intitulează „Licăriri“, aparținînd pionierilor și școlarilor din județul Cluj. In cele 41 de pagini, culegerea însumează un număr de 33 de poezii, selectate la concursul literar pionieresc din martie 1969. Poeziile reflectă sentimente adinei și nobile care stăpânesc sufletul copiilor, dragostea de patrie și de partid, receptivitatea față de frumusețile naturii. In același timp, unele dintre ele sunt un cald elogiu pentru realizările dobîndite de constructorii vieții noi, altele reflectă atitudinea demnă față de munca școlară. Lirismul mișcător întâlnit în unele din aceste poezii este adeseori împletit cu reflecții raportate la om, la viața și rosturile lui. Fără a fi vorba de o deplină originalitate, consemnam totuși unele calități virtuale de exprimare, atît în ce privește limba, cit și versificația frumoasă, structura versurilor. Rețin atenția pentru mesajul patriotic pe care îl degajă poezii ca: „Seva", de Mihai Șerban — Liceul „Ana Ipătescu“ Gherla; „Țării mele" de Siklódi Éva Angela — Școala generală nr. 8 Cluj; „Țara mea“, de Ion Mureșan — Școala generală Vultureni; „Republică, slavă!“ de Mihai Cucu — Liceul „Emil Racoviță“ Cluj. Admirația față de munca avîntată și eroică a oamenilor muncii din patria noastră se întîlnesc în poezii ca: „Imn“ de Mircea Buzdugan — Liceul „Ana Ipătescu“ Gherla; „Șantierul“, de Dumitru Andronic — Școala generală nr. 1 Cluj. Versuri frumos meșteșugite, care fac încă de pe acum dovada unor înclinații sensibile spre poezie se întîlnesc in alte poezii ca: „Azi, mîine", „Chemarea mării“, „Dimineți de iulie“ și altele. Consemnând utilitatea și conținutul poeziilor acestor tinere condeie, apreciem ca binevenită inițiativa Consiliului județean al organizației pionierilor, de a edita această plachetă de versuri. V. VULPESCU TODS) publicitate ( vibaați g I cumpărări ■ 1 f) Vînd o pereche blană num. Informații Țebei 23. Fehér. (7790) ivv 1 8 Profesoară, închiriez cameră cartierul Gheorgheno sau centru, telefon 8-31-13, orele 17—20. (7798) • 1 €/ * os ș IX. p. Miercuri, 3 decembrie, ora 18,30. Cursul — VALORI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI UNIVERSALE. Expunerea: Johann Sebastian Bach, sinteză a istoriei muzicii. Vorbește conf. univ. Andrei Benkö, își dau concursul de la Conservatorul „G. Dima": Alexandru Fărcaș; Gavril Costea; Liviu Vîrcol; Iife Herbert; Kurt Mild; Tiberiu Szász, laureat al Festivalului internațional Enescu. Locul, sala mică a Casei universitarilor: filme VA PLACE BRAHMS ? (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica LUPII ALBI, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16,00; 18,30; 21) — Victoria. MV FAIR LADY, seriile I și II, cinemascop (9; 13; 16,30; 20) — Arta. BĂRBAȚI IN DEPLASARE, cinemascop — 23 August. CONTESA COSEL, seriile I și II (11; 15; 18; 21) — Muncitoresc. CEA MAI FRUMOASA — Steaua roșie, AMINTIRI DIN COPILĂRIE (11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Timpuri noi. Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 10—14. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății, nr. 28, 9—15 și 17—19.30. Muzeul entografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—119. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20.. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. A.