Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-18 / 7139. szám
Proletari din toate țările, mîțîva 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ZILE DECISIVE PENTRU TERMINAREA ÎNSĂMÎNȚĂRILOR Ing. Ioon MUREȘAN, director al Direcției agricole județene Au mai rămas doar citeva zile pîna la expirarea epocii optime la insămințări. Terminarea semănatului griului de toamnă în limitele timpului optim constituie principala sarcină care stă acum în fața oamenilor muncii de pe ogoarele județului nostru, a conducerilor ți specialiștilor din unitățile agricole. Pînâ la 16 octombrie, planul de însămînțâri a fost realizat în proporție de 71 la sută în cooperativele agricole din județ. O serie de unități agricole care și-au organizat mai bine munca, amplasînd semănăturile de toamnă după plante premergătoare care au eliberat terenul mai de timpuriu și care au folosit întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, au reușit să încheie în bune condiționa campania de însămînțâri. Printre acestea pot fi amintite întreprinderile agricole de stat Gherla și Dej, cooperativele agricole din Rediu, Mânâstireni, Micești și altele. Din analiza situației însămînțărilor pe sectoarele deservite de întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județ rezultă că mai avansate cu această lucrare sînt cooperativele agricole din raza I.M.A. Dej, care au realizat peste 80 la sută din planul de însămînțâri. Rămase în urmă sînt, îndeosebi, cooperativele din raza de activitate a I.M.A. Cluj, Gherla și Bonțida, care se situează sub media de însămînțâri a județului. Analizînd stadiul lucrărilor de însămînțâri pe unități se constată că deși epoca optimă de semănat expiră în curînd, totuși, un număr destul de mare de cooperative agricole mai au de arat și însămînțat suprafețe însemnate. Bunăoară, cooperativa agricolă din Sic, din 771 hectare a arat doar 275 ha și a însămînțat numai 225 ha pînâ la 15 octombrie. De asemenea, cooperativa agricolă din Borșa a efectuat arăturile și însâmînțârile pe numai 66 la sută din cele 572 ha prevăzute în plan, iar cea din Dăbîca a însămînțat numai 362 ha din 727 hectare. îngrijorătoare rămîneri în urmă se constată și în cooperativele agricole din Geaca, Mociu, Palatca, Suatu, Cătina, Feiurdeni, Macău, Ploiești și altele, unde sute de hectare așteaptă să fie arate și însfimînțate. Cauza principală a întîrzierii lucrărilor din campania de însămînțâri in aceste unități rezidă în tărăgănarea nejustificată a recoltării culturilor premergătoare griului de toamnă și în primul rînd a porumbului. Deși griul urmează să se însemințeze după porumb, pe suprafețe destul de mari datorită lipsei de preocupare pentru mobilizarea cooperatorilor la cules și neajunsurilor în organizarea muncii — unele unități (ca C.A.P. Răscruci, Borșa, Ploscoș, Săvădisla și altele) n-au început recoltarea porumbului sau se află intr-un stadiu incipient (cum e cazul la Ceanul Mare, Așchileul Mare, Căian, Vaida-Comaraș, Chidea, Panticeu, Gheorgheni, Tureni, Mihai Viteazul, Feldioara etc.). In alte cooperative agricole se tărăgănează in mod nejustificat recoltarea cartofilor și a trifoiului de semință, întirziind astfel eliberarea terenului destinat pentru insămințări. Ca urmare, s-au petrecut cazuri în unele din aceste unități că tractoarele, neavind cîmp liber de lucru, au fost utilizate la efectuarea de ogoare de toamnă, deși au fost date dispoziții riguroase de întrebuințare a lor numai la alături de insămințări, pregătirea patului germinativ și semănat. Ritmul lent în care se lucrează la arat și semănat în unele cooperative agricole se datorează și faptului că tractoarele nu sunt folosite la întreaga capacitate, fie datorită defecțiunilor frecvente, fie indisciplinei unor tractoriști cum s-au semnalat cazuri la C.A.P. Mihaiești, Mera, Florești și altele. Se impune ca orice atitudini de nepăsare sau neglijență care urinează buna desfășurare a lucrărilor din campania de insămințări să fie combătute cu toată hotârîrea. Zilele acestea, in urma terminării însămînțărilor de toamnă, în tot mai multe cooperative agricole s-au creat posibilități pentru regruparea tractoarelor in unitățile rămase în urmă. Conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și delegații Direcției agricole județene trebuie să se ocupe cu multă grijă și simț de răspundere de luarea acestor măsuri, astfel ca unitățile râmase în urmă să primească un ajutor cît mai eficient pentru terminarea grabnică a arăturilor și însămînțărilor. In același (Continuare în pag. a lll a) Oameni ai muncii din agricultură! Mai sunt puține zile, dar hotăritoare pentru adunarea rodului ogoarelor și bogăția lanului din anul viitor. Nu precupețiți eforturile pentru încheierea grabnică a lucrărilor aferente din acest sezon! LA SFÎRȘITUL EPOCII OPTIME Cine sunt fruntașii și codașii la insămințări? In cooperativele agricole din județul nostru, arăturile de însămînțâri au fost efectuate în proporție de 73 la sută, iar însâmînțârile pe 71 la sută din suprafața prevăzută. Există însă diferențieri mari de la o unitate la alta. In timp ce unele cooperative au terminat însâmînțârile sau se apropie de sfîrșit, altele au mari restanțe la arat și semănat. Exemplul unităților fruntașe arată calea de urmat pentru toate cooperativele agricole în vederea încheierii campaniei de însămînțâri pînă la 20 octombrie. Iată situația însămînțărilor, pe unități, potrivit datelor comunicate Direcției agricole județene, la data de 15 octombrie C.A.P. fruntașe (între 90—100 la sută): Rediu, Micești, Călata, Mănăstireni, Dretea, Călățele, Viștea, Izvorul Crișului, Mica, Cășei, Ciubăncuța, Nireș, Bercheșu, Tritoni Colonie. C.A.P. codașe (sub 60 la sută): Chesău, Coasta, Mociu, Palatca, Sic, Suatu, Vaida-Cămăraș, Bîrlea, Chidea, Dăbîca, Vultureni, Iuriul de Cîmpie, Valea Fiorilor, Baciu, Dezmir, Infrățirea-Cluj, Mera, Feiurdeni, Satulung, Unirea-Cluj, Gheorgheni, Chiuiești, Măgoaja, Strîmbu, Cătina, Feldioara, Geaca, Macău, Brăișoru, Gilău, Moriaca, Sîncrai, Rodul bogat al livezilor. Secvență din livada stațiunii experimentale horti-viticole din Cluj Anul XXIV Nr. 713Ș/ 04 pagini 30 bani 0 Sîmbătă 18 octombrie 1969 „Strunele înălțimilor“ Fotografia: R. WAGNER Propunerile făcute prind viață Adunările de dezbatere a sarcinilor de plan pe amil viitor, prilej de afirmare plenară a inițiativei, priceperii, ingeniozității maselor de salariați din întreprinderi au prilejuit numeroase propuneri, sugestii, recomandări ce vizează îmbunătățirea muncii, ridicarea eficienței economice a producției. Cunoscut fiind rolul pe care-l au valoroasele propuneri făcute în perfecționarea întregii activități desfășurate în unitățile industriale ne propunem să urmărim ce măsuri au fost luate pentru materializarea acestora. ★ îndeplinindu-și constant, ritmic, indicatorii de plan, uzina „Armătura“ a încheiat al treilea trimestru al anului cu rezultate bune. Planul producției globale a fost realizat în proporție de 104,6 la sută, iar cel al producției marfă vîndută și încasată în proporție de 105,7 la sută. Livrînd la export peste 800 tone robinete, ne-am îndeplinit planul fixat pe întregul an. Cu livrările din trimestrul al patrulea, pentru care avem contractele încheiate, peste 32 la sută din producția de robinete din fontă va fi expediată beneficiarilor externi. După cum reiese ca urmare a măsurilor luate, dispunem de toate condițiile pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1969 la toți indicatorii. Cu toate acestea, dezbaterea sarcinilor de plan pe anul viitor au scos în evidență rezerve a căror valorificare permit îmbunătățirea activității în toate compartimentele. Deși în acest an indicele de folosire a mașinilor și utilajelor raportat la timpul efectiv de lucru s-a ridicat la FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU 1970 81,7 la sută, pe întreprindere, respectiv la 88 la sută, în secțiile de bază, în cadrul dezbaterilor s-a evidențiat necesitatea îmbunătățirii programării, dispecerizării fabricației și sotizării reperelor pentru creșterea productivității mașinilor unelte și, în special, a mașinilor agregat. Intrucît în secția turnătorie utilajele conducătoare sunt cuptoarele cu inducție de topit fontă, cu prilejul dezbaterilor s-a subliniat necesitatea acordării unei atenții deosebite acestora, prin asigurarea unei deserviri, exploatări și întrețineri ireproșabile. Pentru acest lucru am făcut intervenții la toate forurile, ca întreprinderea minieră Orșova să ne livreze cuarțita necesară confecționării creuzetelor la calitatea stabilită de comun acord, mai cu seamă că prețul plătit de noi este de circa 3 ori mai mare față de prețul de catalog al cuarțitelor obișnuite. Din păcate însă nu am primit nici un sprijin. Situația amintită ne determină să solicităm încă odată întreprinderii furnizoare înțelegerea cuvenită pentru obținerea de materiale calitativ corespunzătoare. Știut fiind că în viitor se extinde asimilarea tehnologiei de fabricație din fontă maleabilă a tipodimensiunilor într-o proporție mare — 55 la sută din livrările acestui an se vor realiza din fontă maleabilă — am asigurat condițiile necesare ca 22 tipodimensiuni să intre în fabricație în anul 1970. Pe linia asimilării de noi produse este prevăzută fabricația, unor produse din alamă, prin presare, care în anul viitor se vor exporta în Vest. Ținînd seama de necesitatea modernizării continue a produselor, așa după cum s-a recomandat în cadrul dezbaterilor au fost luate măsuri de mărire (extensivă și intensivă) a capacității sculăriei. In procesul de dezvoltare a uzinei, semnalîndu-se o rămînere în urmă a lucrărilor de pregătire a investițiilor în comparație cu activitatea pro- Ing. Vasile LAZAR (Continuare în pag. a lll-a) / Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer in India BANGALORE 17. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române, care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătîmd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Santha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilorartizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde. La poalele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cît mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. 000 $ooloo „In deltă“ Fotografia: L MICLEA-MIHALE Toamna muzicală clujeană Concertul de astă seară dirijat de Ion Baciu va avea ca solist pe pianistul austriac Peter Lang, care va interpreta Concertul pentru pian și orchestră în Re minor de Mozart. Deși foarte tînăr, Peter Lang s-a impus deja publicului european în concertele pe care le-a susținut cu orchestrele din Paris, Viena, Salzburg, Cannes, Londra. In concertul matineu de mîine o vom putea asculta pe tînăra laureată a Concursului Internațional „George Enescu“, Mariana Sîrbu, interpretînd Concertul pentru vioară și orchestră în Sol major de Mozart. In cadrul aceluiași program de astă seară și mîine dimineață vom putea audia lucrarea „Hanul Duspineea” de M. Jora și Simfonia „Manfred“ de Ceaikovski. AZI LA CLUJ. UNIVERSITATEA—C.F.R. Azi, sîmbătă, la ora 15, începe, pe stadionul municipal, derbiul local al Diviziei A, dintre „U“ și C.F.R. In deschidere, la ora 13, se întîlnesc echipele de tineretrezerve. In întîmpînarea zilei forțelor noastre armate Era in toamna anului 1944... Trupele fasciste se pregăteau să dezlănțuie ofensiva generală la 5 septembrie. Un obiectiv important, vizat de inamic, era pătrunderea în cetatea naturală a Munților Apuseni prin căile de acces de pe văile Mureșului, Crișului Repede, Someșului Cald, Someșului Rece și pe Valea Arieșului. Moții erau însă la datorie. Încadrați în grupuri de „Batalioane regionale fixe", cu sediul la Abrud, ale căror companii și plutoane, alcătuite din săteni, erau comandate de rezerviști— majoritatea lor învățători din partea locului — moții s-au ridicat pînă la unul în apărarea gliei strămoșești. Luptînd în sprijinul unităților de graniță, independent sau cot la cot cu vînătorii de munte din batalioanele 5, 8, 9, 22, moții au transformat Munții Apuseni într-o invincibilă fortăreață, in fața căreia s-au năruit planurile inamice, înscriind noi și nepieritoare fapte in cartea de aur a neamului și a războiului antihitlerist. Datorită ofensivei cu forțe superioare a inamicului, la un moment dat satele moților din Valea Arieșului erau amenințate cu ocupația. Vînătorii de munte se găseau încă la Lupșa. Inamicul înainta dispre Turda în direcția Vidolm — Ocoliș — Lunca. In această situație grea, deosebit de critică, misiunea zădărnicirii încercării dușmanului de a pătrunde în inima Apusenilor, pe Valea Arieșului — după ce-i eșuase pe Crișul Repede și Someș, datorită eroicelor acțiuni ale învățătorilor Homescu și Drînda, de la companiile fixe — i-a revenit tînărului locotenent de rezervă, învățătorului Todea Ene Ludovic din Sălciua, comandantul plutonului de aici. Însuflețiți de gloria și faptele lui Horea și Iancu, a tribunilor Simion Balint, Fodor sau Bălăceanu (ce luptase la Sălciua în 1848) — moții s-au ridicat cu toții împotriva dușmanului pentru a-și apăra munții, satele, bruma avutului lor și familiilor lor. Iată de ce la chemarea lui Todea din S septembrie 1944, ora 17, de a se aduna în jurul său cei 60 de combatanți ai plutonului fix, răspund, nu numai aceștia, ci toți acei din sat care purtau armă. In cursul aceleiași nopți, între orele 1—2, împreună cu plutonierul Vasile Tătaru, învățătorul și comandantul plutonului fix din Sălciua de Jos, cărora li se alătură întreaga populație civilă, Todea coborî în jos pa Arieș la locul numit Șipotă (Hurducate) în vederea executării unor lucrări urgente de apărare, hotărîți cu toții de a lupta și opri cu prețul vieții lor înaintarea inamicului. Imediat după instalarea plutoanelor, a lui Todea pe versantul din dreapta a Arieșului, iar a lui Tătaru pe cel inamicul înaintează pe Arieș. La a doua incursiune din aceeași zi, tot cu „mocănița", condusă de curajosul mecanic de locomotivă Ștefan Dejeu, Todea află de la refugiați că inamicul a pus stăpînire pe gara Ocoliș. Se reîntorc la Șipote. Aici podea cu moții lui desface podul de peste Valea Poșăgii — ce era în fața poziției sale — iar podelele sunt aruncate una cite una în valurile Arieșului pentru a nu mai putea fi recuperate de inamic. De la pod, pe o distanță de peste 1 km, șoseaua și calea ferată sînt blocate cu bolovani, stînci și copaci răsturnați de-a curmezișul. Pe cele două versante ale defileului stau de veghe moții, pe obrazul cărora de data aceasta se întrevede parcă, însăși duritatea steilor de care sînt înconjurați, ce întăresc parcă lapidarele cuvinte „Pe aici nu se trece". Videimul, Ocolișul și Lunca sunt ocupate. Cu o forță de două batalioane, inamicul se APARCAȘ VNTEJII DE PE ARIEȘ din stingă, încep încă de cu noapte lucrările de organizare a poziției, instalarea mitralierelor, puștilor mitraliere, brandurilor de 60 mm, legăturilor de grenade etc. Bătrînii, femeile și copii lucrează pentru bararea drumului și căii ferate cu stînci și lemne, cară munițiii. In cursul zilei de 6 septembrie, după o incursiune cu caracter de recunoaștere înspre Buru, făcută cu „mocănița", împreună cu o grupă de vînători de munte, Todea anunță pe moți că (Continuare în pag. a lll-a)