Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-18 / 7139. szám

Proletari din toate țările, m­îțî­va 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ZILE DECISIVE PENTRU TERMINAREA ÎNSĂMÎNȚĂRILOR Ing. Ioon MUREȘAN, director al Direcției agricole județene Au mai rămas doar citeva zile pîna la expirarea epocii optime la insămințări. Terminarea semănatului griului de toamnă în limitele timpului optim constituie principala sarcină care stă acum în fața oamenilor muncii de pe ogoarele județului nostru, a conducerilor ți specialiștilor din unitățile agricole. Pînâ la 16 octombrie, planul de însămînțâri a fost reali­zat în proporție de 71 la sută în cooperativele agricole din județ. O serie de unități agricole care și-au organizat mai bine munca, amplasînd semănăturile de toamnă după plante premergătoare care au eliberat terenul mai de timpuriu și care au folosit întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, au reușit să încheie în bune condiționa campania de însămînțâri. Printre acestea pot fi amintite întreprinderile agricole de stat Gherla și Dej, cooperati­vele agricole din Rediu, Mânâstireni, Micești și altele. Din analiza situației însămînțărilor pe sectoarele deser­vite de întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județ rezultă că mai avansate cu această lucrare sînt cooperativele agricole din raza I.M.A. Dej, care au reali­zat peste 80 la sută din planul de însămînțâri. Rămase în urmă sînt, îndeosebi, cooperativele din raza de activitate a I.M.A. Cluj, Gherla și Bonțida, care se situează sub media de însămînțâri a județului. Analizînd stadiul lucră­rilor de însămînțâri pe unități se constată că deși epoca optimă de semănat expiră în curînd, totuși, un număr destul de mare de cooperative agricole mai au de arat și însămînțat suprafețe însemnate. Bunăoară, cooperativa agricolă din Sic, din 771 hectare a arat doar 275 ha și a însămînțat numai 225 ha pînâ la 15 octombrie. De ase­menea, cooperativa agricolă din Borșa a efectuat arătu­rile și însâmînțârile pe numai 66 la sută din cele 572 ha prevăzute în plan, iar cea din Dăbîca a însămînțat numai 362 ha din 727 hectare. îngrijorătoare rămîneri în urmă se constată și în cooperativele agricole din Geaca, Mo­­ciu, Palatca, Suatu, Cătina, Feiurdeni, Macău, Ploiești și altele, unde sute de hectare așteaptă să fie arate și în­­sfimînțate. Cauza principală a întîrzierii lucrărilor din campania de însămînțâri in aceste unități rezidă în tără­gănarea nejustificată a recoltării culturilor premergătoare griului de toamnă și în primul rînd a porumbului. Deși griul urmează să se însemințeze după porumb, pe supra­fețe destul de mari­­ datorită lipsei de preocupare pen­tru mobilizarea cooperatorilor la cules și neajunsurilor în organizarea muncii — unele unități (ca C.A.P. Răscruci, Borșa, Ploscoș, Săvădisla și altele) n-au început recol­tarea porumbului sau se află intr-un stadiu incipient (cum e cazul la Ceanul Mare, Așchileul Mare, Căian, Vaida-Comaraș, Chidea, Panticeu, Gheorgheni, Tureni, Mihai Viteazul, Feldioara etc.). In alte cooperative agri­cole se tărăgănează in mod nejustificat recoltarea car­tofilor și a trifoiului de semință, întirziind astfel elibera­rea terenului destinat pentru insămințări. Ca urmare, s-au petrecut cazuri în unele din aceste unități că trac­toarele, neavind cîmp liber de lucru, au fost utilizate la efectuarea de ogoare de toamnă, deși au fost date dis­poziții riguroase de întrebuințare a lor numai la alături de insămințări, pregătirea patului germinativ și semănat. Ritmul lent în care se lucrează la arat și semănat în unele cooperative agricole se datorează și faptului că tractoarele nu sunt folosite la întreaga capacitate, fie da­torită defecțiunilor frecvente, fie indisciplinei unor tracto­riști cum s-au semnalat cazuri la C.A.P. Mihaiești, Mera, Florești și altele. Se impune ca orice atitudini de nepă­sare sau neglijență care urinează buna desfășurare a lucrărilor din campania de insămințări să fie combătute cu toată hotârîrea. Zilele acestea, in urma terminării însămînțărilor de toamnă, în tot mai multe cooperative agricole s-au creat posibilități pentru regruparea tractoarelor in unitățile ră­mase în urmă. Conducerile întreprinderilor de mecaniza­re a agriculturii și delegații Direcției agricole județene trebuie să se ocupe cu multă grijă și simț de răspundere de luarea acestor măsuri, astfel ca unitățile râmase în urmă să primească un ajutor cît mai eficient pentru ter­minarea grabnică a arăturilor și însămînțărilor. In același (Continuare în pag. a lll­ a) Oameni ai muncii din agricultură! Mai sunt puține zile, dar hotăritoare pentru adunarea rodului ogoarelor și­­ bogăția lanului din anul viitor. Nu precupețiți eforturile pentru înche­ierea grabnică a lucrărilor aferente din acest sezon! LA SFÎRȘITUL EPOCII OPTIME Cine sunt fruntașii și codașii la insămințări? In cooperativele agricole din județul nostru, arăturile de însămînțâri au fost efectuate în proporție de 73 la su­tă, iar însâmînțârile pe 71 la sută din suprafața pre­văzută. Există însă diferențieri mari de la o unitate la alta. In timp ce unele cooperative au terminat însâmînțârile sau se apropie de sfîrșit, altele au mari restanțe la arat și se­mănat. Exemplul unităților fruntașe arată calea de urmat pentru toate cooperativele a­­gricole în vederea încheierii campaniei de însămînțâri pî­­nă la 20 octombrie. Iată si­tuația însămînțărilor, pe uni­tăți, potrivit datelor comu­nicate Direcției agricole jude­țene, la data de 15 octombrie C.A.P. fruntașe (între 90—100 la sută): Rediu, Mi­­cești, Călata, Mănăstireni, Dretea, Călățele, Viștea, Izvo­rul Crișului, Mica, Cășei, Ciu­­băncuța, Nireș, Bercheșu, Tri­toni Colonie. C.A.P. codașe (sub 60 la sută): Chesău, Coasta, Mo­­ciu, Palatca, Sic, Suatu, Vai­­da-Cămăraș, Bîrlea, Chidea, Dăbîca, Vultureni, Iuriul de Cîmpie, Valea Fiorilor, Ba­­ciu, Dezmir, Infrățirea-Cluj, Mera, Feiurdeni, Satulung, U­­nirea-Cluj, Gheorgheni, Chiuiești, Măgoaja, Strîmbu, Cătina, Feldioara, Geaca, Ma­cău, Brăișoru, Gilău, Moria­­ca, Sîncrai, Rodul bogat al livezilor. Secvență din livada stațiunii experimentale horti-viticole din Cluj Anul XXIV Nr. 713Ș/ 0­4 pagini 30 bani 0 Sîmbătă 18 octombrie 1969 „Strunele înălțimilor“ Fotografia: R. WAGNER Propunerile făcute prind viață Adunările de dezbatere a sarcinilor de plan pe amil vii­­­tor, prilej de afirmare plena­ră a inițiativei, priceperii, in­geniozității maselor de sala­riați din întreprinderi au pri­lejuit numeroase propuneri, sugestii, recomandări ce vi­zează îmbunătățirea muncii, ridicarea eficienței economice a producției. Cunoscut fiind rolul pe care-l au valoroasele propuneri făcute în perfec­ționarea întregii activități des­fășurate în unitățile industria­le ne propunem să urmărim ce măsuri au fost luate pen­tru materializarea acestora. ★ îndeplinindu-și constant, rit­mic, indicatorii de plan, uzi­na „Armătura“ a încheiat al treilea trimestru al anului cu rezultate bune. Planul produc­ției globale a fost realizat în proporție de 104,6 la sută, iar cel al producției marfă vîn­­dută și încasată în proporție de 105,7 la sută. Livrînd la export peste 800 tone robi­nete, ne-am îndeplin­it planul fixat pe întregul an. Cu li­vrările din trimestrul al pa­trulea, pentru care avem con­tractele încheiate, peste 32 la­ sută din producția de robi­nete din fontă va fi expe­diată beneficiarilor externi. După cum reiese ca urma­re a măsurilor luate, dispu­nem de toate condițiile pen­tru îndeplinirea planului de stat pe anul 1969 la toți in­dicatorii. Cu toate acestea, dezbaterea sarcinilor de plan pe anul viitor au scos în evidență rezerve a căror va­lorificare permit îmbunătăți­rea activității în toate com­partimentele. Deși în acest an indicele de folosire a mașinilor și utila­jelor raportat la timpul efec­tiv de lucru s-a ridicat la FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU 1970 81,7 la sută, pe întreprindere, respectiv la 88 la sută, în sec­țiile de bază, în cadrul dez­baterilor s-a evidențiat nece­sitatea îmbunătățirii progra­mării, dispecerizării fabrica­ției și sotizării reperelor pen­tru creșterea productivității mașinilor unelte și, în spe­cial, a mașinilor agregat. Intrucît în secția turnăto­rie utilajele conducătoare sunt cuptoarele cu inducție de to­pit fontă, cu prilejul dezbate­rilor s-a subliniat necesitatea acordării unei atenții deose­bite acestora, prin asigurarea unei deserviri, exploatări și întrețineri ireproșabile. Pen­tru acest lucru am făcut in­tervenții la toate forurile, ca întreprinderea minieră Orșo­va să ne livreze cuarțita ne­cesară confecționării creuzete­lor la calitatea stabilită de comun acord, mai cu seamă că prețul plătit de noi este de circa 3 ori mai mare față de prețul de catalog al cuar­­țitelor obișnuite. Din păcate însă nu am primit nici un sprijin. Situația amintită ne determină să solicităm încă odată întreprinderii furnizoa­re înțelegerea cuvenită pen­tru obținerea de materiale ca­litativ corespunzătoare. Știut fiind că în viitor se extinde asimilarea tehnologiei de fabricație din fontă malea­bilă a tipodimensiunilor în­tr-o proporție mare — 55 la sută din livrările acestui an se vor realiza din fontă ma­leabilă — am asigurat con­dițiile necesare ca 22 tipodi­­mensiuni să intre în fabri­cație în anul 1970. Pe linia asimilării de noi produse es­te prevăzută fabricația, unor produse din alamă, prin pre­sare, care în anul viitor se vor exporta în Vest. Ținînd seama de necesita­tea modernizării continue a produselor, așa după cum s-a recomandat în cadrul dezba­terilor au fost luate măsuri de mărire (extensivă și inten­sivă) a capacității sculăriei. In procesul de dezvoltare a uzinei, semnalîndu-se o ră­­mînere în urmă a lucrărilor de pregătire a investițiilor în comparație cu activitatea pro- Ing. Vasile LAZAR (Continuare în pag. a lll-a) / Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer in India BANGALORE 17. — Trimi­șii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, trans­mit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române, ca­re îi însoțesc, au vizitat vi­neri dimineața localitatea My­sore și împrejurimile sale. Străbătîmd principalele ar­tere ale orașului, oaspeții ro­mâni au fost­ salutați cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu nu­meroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate San­tha Mahal sau Lokaranjan Ma­hal, care răsfrîng asupra ora­șului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cer­cetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishna­­rajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe al­te reali­zări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspe­ții români au prilejul să ad­mire îndemînarea meșterilor­­artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozi­tatea obiectelor expuse în a­­cest magazin atestă convin­gător talentul artistic al po­porului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre co­lina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde. La poa­lele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Ban­galore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă al­ternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive mun­toase golașe, cu contururi bi­zare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cît mai vaste sînt atestate nu nu­mai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroase­le instalații moderne de iri­gare care pot fi găsite foar­te des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, coco­­tieri uriași se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspe­ții români sunt invitați să gus­­te din sucul răcoros al nuci­­lor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii a­­cestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeți­lor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele pa­latului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cin­stea președintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, Petre Tă­­năsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane ofi­ciale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pau­l Veeren­­dra, oficialități ale municipa­lității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășu­rat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Ni­colae Ceaușescu și guverna­­torul statului Mysore au toas­tat pentru dezvoltarea conti­nuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și in­dian. 0­0­0 $­o­o­l­o­o „In deltă“ Fotografia: L MICLEA-MIHALE Toamna muzicală clujeană Concertul de astă seară dirijat de Ion Baciu va avea ca solist pe pianistul austriac Peter Lang, care va inter­preta Concertul pentru pian și orchestră în Re minor de Mozart. Deși foarte tînăr, Peter Lang s-a impus deja publicului european în concertele pe care le-a susținut cu orchestrele din Paris, Viena, Salzburg, Cannes, Londra. In concertul matineu de mîine o vom putea asculta pe tînăra laureată a Concursului Internațional „George E­­nescu“, Mariana Sîrbu, interpretînd Concertul pentru vioa­ră și orchestră în Sol major de Mozart. In cadrul aceluiași program de astă seară și mîine di­mineață vom putea audia lucrarea „Hanul Duspineea” de M. Jora și Simfonia „Manfred“ de Ceaikovski. AZI LA CLUJ. UNIVERSITATEA—C.F.R. Azi, sîmbătă, la ora 15, începe, pe stadionul munici­pal, derbiul local al Diviziei A, dintre „U“ și C.F.R. In deschidere, la ora 13, se în­­tîlnesc echipele de tineret­­rezerve. In întîmpînarea zilei forțelor noastre armate Era in toamna anului 1944... Trupele fasciste se pregăteau să dezlănțuie ofensiva gene­rală la 5 septembrie. Un o­­biectiv important, vizat de inamic, era pătrunderea în ce­tatea naturală a Munților A­­puseni prin căile de acces de pe văile Mureșului, Crișului Repede, Someșului Cald, So­meșului Rece și pe Valea A­­rieșului. Moții erau însă la­­ datorie. Încadrați în grupuri de „Ba­talioane regionale fixe", cu sediul la Abrud, ale căror companii și plutoane, alcătui­te din săteni, erau comanda­te de rezerviști­­— majoritatea lor învățători din partea lo­cului — moții s-au ridicat pî­­nă la unul în apărarea gliei strămoșești. Luptînd în spri­jinul unităților de graniță, in­dependent sau cot la cot cu vînătorii de munte din bata­lioanele 5, 8, 9, 22, moții au transformat Munții Apuseni într-o invincibilă fortăreață, in fața căreia s-au năruit pla­nurile inamice, înscriind noi și nepieritoare fapte in cartea de aur a neamului și a războ­iului antihitlerist. Datorită ofensivei cu forțe superioare a inamicului, la un moment dat satele moților din Valea Arieșului erau amenin­țate cu ocupația. Vînătorii de munte se găseau încă la Lupșa. Inamicul înainta dispre Turda în direcția Vi­­dolm — Ocoliș — Lunca. In această situație grea, deosebit de critică, misiunea zădărnicirii încercării dușma­nului de a pătrunde în inima Apusenilor, pe Valea Arieșu­lui — după ce-i eșuase pe Crișul Repede și Someș, dato­rită eroicelor acțiuni ale învă­țătorilor Homescu și Drînda, de la companiile fixe — i-a re­venit tînărului locotenent de rezervă, învățătorului Todea Ene Ludovic din Sălciua, co­mandantul plutonului de aici. Însuflețiți de gloria și fap­tele lui Horea și Iancu, a tri­bunilor Simion Balint, Fodor sau Bălăceanu (ce luptase la Sălciua în 1848) — moții s-au ridicat cu toții împotriva duș­manului pentru a-și apăra munții, satele, bruma avutului lor și familiilor lor. Iată de ce la chemarea lui Todea din S septembrie 1944, ora 17, de a se aduna în jurul său cei 60 de combatanți ai plutonu­lui fix, răspund, nu numai a­­ceștia, ci toți acei din sat ca­re purtau armă. In cursul a­­celeiași nopți, între orele 1—2, împreună cu plutonierul Va­sile Tătaru, învățătorul și co­mandantul plutonului fix din Sălciua de Jos, cărora li se a­­lătură întreaga populație ci­vilă, Todea coborî în jos pa A­rieș la locul numit Șipotă (Hurducate) în vederea exe­cutării unor lucrări urgente de apărare, hotărîți cu toții de a lupta și opri cu prețul vieții lor înaintarea inamicu­lui. Imediat după instalarea plutoanelor, a lui Todea pe versantul din dreapta a Arie­șului, iar a lui Tătaru pe cel inamicul înaintează pe Arieș. La a doua incursiune din a­­ceeași zi, tot cu „mocănița", condusă de curajosul meca­nic de locomotivă Ștefan De­­jeu, Todea află de la refugiați că inamicul a pus­­ stăpînire pe gara Ocoliș. Se reîntorc la Șipote. Aici podea cu moții lui desface podul de peste Valea Poșăgii — ce era în fața poziției sale — iar podelele sunt aruncate una cite una în valurile Arieșului pen­tru a nu mai putea fi recupe­rate de inamic. De la pod, pe o distanță de peste 1 km, șo­seaua și calea ferată sînt blo­cate cu bolovani, stînci și co­paci răsturnați de-a curmezi­șul. Pe cele două versante ale defileului stau de veghe mo­ții, pe obrazul cărora de data aceasta se întrevede parcă, în­săși duritatea steilor de care sînt înconjurați, ce întăresc parcă lapidarele cuvinte „Pe aici nu se trece". Videimul, Ocolișul și Lunca sunt ocupate. Cu o forță de două batalioane, inamicul se A­­PARC­AȘ VNTEJII DE PE ARIEȘ din stingă, încep încă de cu noapte lucrările de organiza­re a poziției, instalarea mi­tralierelor, puștilor mitraliere, brandurilor de 60 mm, legă­turilor de grenade etc. Bă­­trînii, femeile și copii lucrea­ză pentru bararea drumului și căii ferate cu stînci și lemne, cară munițiii. In cursul zilei de 6 septembrie, după o in­cursiune cu caracter de recu­noaștere înspre Buru, făcută cu „mocănița", împreună cu o grupă de vînători de mun­te, Todea anunță pe moți că (Continuare în pag. a lll-a)

Next