Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-11-21 / 7168. szám

Proletari din toate firile, «nici-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV —Nr. 7168 Vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Aspect din secția de decor cu cobalt și aur a Fabricii de porțelan din Cluj RITM ÎNALTE DE CREȘTERE ÎN CUMUL EXERIOR AL ROM­ÂNIEI CU țĂRILE SOCIALISTE In cadrul schimburilor co­merciale externe ale Republi­cii Socialiste România, un loc important îl dețin țările socia­liste, țări care în toți anii de după Eliberare au avut pon­derea majoritară în comerțul nostru exterior. Ca rezultat al dezvoltării economiilor din fiecare țară socialistă în parte, a extinde­rii nomenclaturii de mărfuri prezentate pentru export, a cunoașterii mai bune a nevoi­lor reciproce, volumul livră­rilor de mărfuri a sporit con­tinuu. Datele statistice ne a­rată creșteri remarcabile cu fiecare țară socialistă în par­te. Locul principal în comer­țul nostru exterior îl deține schimbul de mărfuri cu Uniu­nea Sovietică — aproape 52 la sută din totalul comerțului nostru cu țările socialiste și aproximativ 29 la sută din to­talul schimburilor comerciale ale României. Fiind partene­rul nostru principal, notăm, din lista produselor importate din U.R.S.S.: strunguri și alte mașini-unelte, utilaj electro­tehnic, minier, petrolifer, excavatoare — alte mașini și utilaje — cărbune cocsificabil, minereu de fier, fontă, cupru și alte metale, îngrășăminte, coloranți, precum și însem­nate cantități de bunuri de con­sum. Pe lista de export către U.R.S.S. remarcăm: diferite motoare și transformatori, uti­laje diverse, cargouri și șle­puri fluviale, nave și utilaj naval, produse petrolifere, so­dă, ciment etc. Listele atit de import cît și de export ar pu­tea continua mult, reflectând o largă varietate in schimbu­rile comerciale dintre cele două țări. In anul 1968 volumul co­merțului exterior cu U.R.S.S. a fost de aproape 5 309 mi­lioane lei valută, față de a­­proape 3 300 milioane în 1060. Pentru anii care urmează se prevede, ca urmare a noilor I­ tiOIA (Continuare In pag. a lll­a) I Principialitate in rezolvarea cererilor de angajare Ocuparea posturilor tehni­­co-adm­ini­strati­ve, de mun­citori calificați și necalifi­cați, se face, după cum se știe, prim Oficiul forțelor de muncă. In acest sens, unită­țile socialiste, conform H.CM. nr. 4457/1953, simt o­­bligate să comunice Oficiu­lui forțelor de muncă în ter­men de 24 ore posturile va­cante și de asemenea, ocu­parea acestora in cazul an­gajării directe prim trans­fer. De multe ori însă, unele instituții și întreprinderi nu respectă asemenea dispoziții, îngreunînd activitatea Ofi­­­ciului forțelor de muncă, purtînd degeaba oamenii pe drumuri. Așa, de exemplu, nefiind comunicată la timp ocuparea posturilor prin transfer, anunțate anterior vacante. Oficiul forțelor de muncă eliberează ordine de repartizare pe baza adrese­lor anterioare primite de la întreprinderi, dar cîmd ce­tățeanul ajunge aici consta­tă că postul a fost ocupat prin transfer. Pe lângă fap­tul că omul este purtat fără rost pe drumuri se fac o­­perații inutile, se nasc im­presii de suspiciune, neîn­credere din partea solici­tantului, care primește asi­gurări că postul e liber și odată cu acestea ordinul de repartizare pentru ca apoi să constate că a mers în zadar... Și asta din cauza neglijenței serviciului perso­nal al întreprinderii respec­tive. Astfel s-a întâmplat la Î.L.I.C., la Cooperativa Hi­giena, la Oficiul P.T.T. al județului Cluj. De multe ori activitatea Oficiului forțelor de muncă e îngreunată de faptul că adresele prin care întreprin­derile comunică posturile vacante sunt date la mîmă solicitanților. — Comunicarea posturilor vacante de către întreprin­deri — ne spunea tovarășul Alexandru POP, șeful servi­ciului de recrutare și plasare a forțelor de muncă de la O.F.M., trebuie să fie făcu­ta prin poștă sau curier, nicidecum primtr-om solici­tant, întrucât aceasta atrage după sine reclamații, pre­siuni pentru o repartizare neprincipială, în care nu nu mai poate ține cont de ur­gența obiectiv determinată de situația materială și fa­milială a celor care solaristă același post în adresa nr. 329/22 din octombrie 1969, I.Í.S. Fla­căra Cosmetica cere reparti­zarea unui conducător auto. Nu numai că o dă la mină solicitantului, lucru pe care l-a făcut în repetate rînduri, dar comunică faptul că aces­ta lucrase la respectiva în­treprindere de aproape o lu­nă! De asemenea, Oficiul P.T.T. al municipiului Cluj anunță de multe ori Oficiu­lui forțelor de muncă pos­turile libere prin însăși soli­citanți. Ultima dată, în 8 noiembrie ax., a comunicat două posturi provizorii de telefoniste, prin două adrese cu același număr — 12 595, pe care le dă la mină, se­parat, la două solicitante. Uneori, întreprinderile co­munică posturi provizorii dar nici atârnat cînd pot pre­ciza perioada de angajare nu o fac. Or, solicitanții sunt interesați, vor să știe despre cît tim­p e vorba, dar nu pot primi nici o lămurire de la Oficiul forțelor de muncă. Luarea în evidență la Ofi­ciul forțelor de muncă a persoanelor apte de muncă se face pe baza carnetului de muncă și a buletinului de identitate (­a persoanelor care au mai fost angajate și posedă carnet de muncă), sau pe baza unei adeverin­țe de la ultimul loc de mun­că, cu specificația că au i-a fost întocmit carnet de mun­că. Operativitatea și principia­litatea rezolvării cererilor tuturor solicitanților poate crește și este garantată de respectarea tuturor dispozi­țiilor în vigoare. Este în in­teresul atât al întreprinderi­lor cît și al solicitanților. Emil POP li -1 ÎN ACEST NUMĂR: • CRONICA DIN GHERLA • PLEDOARIE PENTRU BRIGADA ARTISTICA? TEXTUL­­ELEMENT DE BAZA AL SPECTACOLULUI DE BRIGADA • OPINII PEDAGOGICE - CLASELE SPECIALE DE MATEMATICA (Pag. A II-A) • FOILETON - OMUL CU „CHEIA” LUI SESAM • COTIDIENE • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA (Pag. a lil-a) «Pasg. « IV-a) FERMELE ZOOTEHNICE ÎN PRAGUL IERNII • Sunt amenajate adăposturile pentru animale? • Rânduială gospodărească in depozitarea și admi­nistrarea furajelor • Măsuri Imediate pentru prevenirea Incendiilor Iarna care se apropie im­pune ca în fiecare unitate a­­gricolă să se acorde o deose­bită atenție asigurării condi­țiilor necesare adăpostirii, în­treținerii și furajării cores­punzătoare a animalelor în perioada de stabulație. De aceasta depinde obținerea u­­nor producții bune în tim­pul iernii în fermele zooteh­nice, evitarea îmbolnăvirilor și mortalității la animale. Cum s-au îngrijit conduce­rile și specialiștii cooperati­velor agricole de pregătirea temeinică a iernării anima­lelor? MINA GOSPODARULUI" BUN SE VEDE ÎN FAPTE Importanța introducerii la timp a animalelor tis stabu­lație și asigurarea unor con­diții bune de adăpostire, în­grijire și furajare este con­firmată cu prisosință de re­zultatele obținute în produc­ție și în această perioadă. La C.A.P. Căței, Viișoari, Che­­său, Boju, Cîțcâu, Cuzdrioa­­ra și altele, producțiile de lapte la fermele de vaci se mențin la un nivel satisfă­cător și în prezent, ca și în timpul verii. Consiliile de conducere și specialiștii aces­tor unități s-au îngrijit ca, de îndată ce timpul a deve­nit friguros, animalele să­ fie introduse în adăposturi căl­­­duroase și curate, iar hrăni­rea lor săi se facă pe baza u­­nor rații echilibrate. Există însă unități agricole cooperatiste unde producțiile zilnice de lapte ating abia 1—1,5 litri lapte de la o va­că furajată, iar tineretul taurin este rău întreținut și furajat, cum este cazul G.A.P. Aluniș, Boian, Ploscoș, Jurea, Cătina, Viștea, Rediu, Lite și altele. Producțiile scăzute din aceste unități nu sunt în­tâmplătoare. In cele mai multe cazuri, consiliile de conducere și specialiștii aces­tor cooperative agricole s-au mulțumit cu faptul că toam­na lungă a permis prelungi­rea „pășunatului“, adminis­­trând ca hrană suplimentară animalelor doar cecenii. Am avut prilejul să întâl­nim situații cu totul critice și în ceea ce privește repara­rea și amenajarea grajduri­lor, la C.A.P. Căienu, bună­oară, la brigada de la Căia­­nui-Vamă, grajdurile pentru vaci au podurile degradate și geamurile sparte, animalele în timpul nopții fiind expuse curenților reci. Specialistul cooperativei agricole moti­­vează întârzierea pregătirii iernării animalelor prin a­­ceea că n-au existat „posibi­lități“ pentru aducerea mate­rialelor necesare reparațiilor de la baza de aprovizionare. Neajunsuri asemănătoare în privința pregătirii adăpostu­rilor se puteau constata și la C.A.P. Viștea, Aghireș și al­tele, iar la C.A.P. Turea, un grajd nou pentru animale ae găsea cu învelitoarea neter­minată. — Nu am reușit să amena­jăm adăpostul destinat pen­tru tineretul taurin și pen­tru ovine — spunea ingine­ra Iconița Micu de la C.A.P. Aghireșu, deoarece, într-un capăt al­ adăpostului este de­pozitat porumbul, iar în altul Dar oare pot fi acceptate asemenea motivări, când coo­perativa agricolă dispune de suficiente spații de depozi­tare a produselor agricole? Este imperios necesar ca în aceste zile, în toate coo­perativele agricole unde adă­posturile pentru animale n-au fost amenajate să se în­treprindă măsuri urgente pen­tru repararea, curățirea și dezinfectarea lor. NICI O RISIPA DE FURAJE In unele cooperative agri­cole, se constată serioase nea­junsuri în ceea ce privește s­tringe­rea, depozitarea și mo-Alexandru VLAD (Continuare In pag. a lll­a) peisaj din munții noștri Fotografe.; Ion MICLEA-MIHALE 43 DE ANI DE MUNCĂ INTENSĂ Repede se mai scurge tim­pul! Parcă a fost ieri. Și totuși au trecut de atunci 43 de ani. Era­­ in perioada aceea tul­bure și plină de nesiguranță care a precedat anul 1929. O tînără a cărei zestre o con­stituiau doar cinstea, frumu­sețea și sănătatea a pășit pe poarta fabricii Dibela. Viața s-a dovedit chiar de la în­ceput vitregă cu ea. Lăco­mia patronului, condițiile grele de muncă, remune­rația derizorie au urmărit-o tot timpul ca niște umbre, încercările la care o puneau fiecare zi n-au dezarmat-o. Era convinsă că de la aceas­tă lume nedreaptă nu se poate aștepta mai mult, că va veni vremea cînd și pe ulița celor oropsiți va adia boarea fericirii. Stăpinită de această con­vingere, tînăra muncitoare înfrunta cu demnitate și cu­raj toate necazurile acelor vremi. Le înfrunta și învă­ța și pa alții să le înfrunte. Depănîndu-și amintirile, cei care o cunosc de pe atunci nu pot să nu recunoască că prin vorbele ei Rosenfeld Ella a îndulcit de multe ori viața lor, i-a învățat sa nu dispere și să lupte. ...Luîndu-și rămas bun de la ea, astăzi in ziua pensio­nării, fiecare coleg se sim­te obligat să-l mulțumească — cei din conducere pentru sfaturile bune, cei tineri pentru efortul făcut pentru a-i ajuta să pătrundă tainele meseriei, colegele mai în vîrstă pentru îndrumările da­te atunci cînd viața sa­ a put la diferite încercări. Zi de zi, timp de aproape jumătate de secol, această harnică salariată a adăugat ceva din ființa ei la tot ceea ce vezi, pășind astăzi pe poarta întreprinderii Some­șul. Despărțindu-se de ea, colegii i-au spus: Fizic n-o să mai fii printre noi. Spiri­tual da. La fiecare pas, cu fiecare ocazie ne vom amin­ti de Une, fiindcă la tot ce se vede, la tot ce ne încon­joară ai contribuit intr-un fel sau altul. Este cea mai frumoasă re­cunoștință, cea mai frumoasă răsplată a muncii neobosite de viață a tovarășei Rosen­­feld, răsplată și recunoștință pe care le merită cu priso­sință. " O. UZINA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI REȘIȚA. Urmare a unor ample acțiuni de organizare științifică a produc­ției privind folosirea la maximum a capacității uzinei și depistarea și valorificarea intensivă a rezervelor interne, constructorii reșițeni și-au îndeplinit și depășit angaja­mentele luate. In prezent la U.C.M.R. se pune un deose­bit accent pe urgentarea construcției agregatelor destinate Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, rezistenței și manevrabilității acestora, precum și asigu­rarea ritmicității fabricației motoarelor Diesel necesare asamblării locomotivelor Diesel hidraulice și Diesel elec­trice. In Imagine: Statorul unei turbine hidraulice pentru Porțile de Fier în lucru Mierouri dimineața a avut loc o conferință de presă or­ganizată de Filiala Cluj a U­­niunii Ziariștilor și Comitetul județean pentru cultură și ar­tă cu ocazia apropiatei săr­bătoriri a semicentenarului Teatrului Național și Operei Române din Cluj. Din partea celor două Instituții de artă au fost prezenți tovarășii Vlad Mugur, directorul Teatrului Național, Dumitru Onaoa, di­rector adjunct, Teohar Miha­­daș, secretar literar, actorii Silvia Ghelan și George Moțai, Gheorghe Merișescu, directo­rul Operei Române, Simion Curea, director adjunct, E­—:I CA—I.»«.. A^eTtat regizorul Il­ie Balea, dirijorul Alexandru Taban, solista Lu­cia Stănescu. Comitetul Jude­țean pentru cultură și artă a fost reprezentat de tova­rășii Liviu Rîureanu, vicepre­ședinte, Ion Cocora și Valen­tin Timaru, inspectori. Din partea presei au participat to­varășii Dumitru Mircea, pre­ședintele Filialei Cluj a U­­niunii Ziariștilor, Ion Arcaș, secretar, reprezentanții revis­telor „Tribuna“ și „Utunk", ai ziarelor „Făclia“, „Igazság" și „România Liberă" și Stu­dioului de radio Cluj. Tovarășul Liviu RÎUREA­NU a informat presa despre programul sărbătoririi semi-centenarului. Sîmbătă, 29 no­iembrie, la Consiliul popular județean va avea loc o festi­vitate, în cadrul căreia se vor tamtoa distincțiile acor­date de Consiliul de Stat ce­lor două instituții și unor membri cu activitate deosebi­tă. După amiază, la Teatrul Național va avea loc o adu­nare festivă, cu ocazia căreia directorii celor două institu­ții vor prezenta un scurt is­toric al activității Teatrului Național și Operei Române, se va da citire saluturilor transmise cu acest prilej, iar în hol vor fi dezvelite două plăci comemorative și se vor vizita două expoziții docu­mentare. Seara, Teatrul Na­țional va prezenta Săptămî­­na patimilor. A doua zi dimi­neața spectatorilor li se va oferi Caligula, iar seara — Aida. La 1 decembrie va a­ni« cAlian (Continuare in pag. a ll­­ a­ România a participat cu cinci patente, selecționate de experți ai­ Oficiului de stat pentru invenții. Invențiile ro­mânești au întrunit aprecieri­le unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. In cadrul altor expoziții și saloane de invenții, care au avut loc în acest an la Londra, Bru­xelles, Paris, și în al­te localități, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor ro­mâni au fost medaliate, de a­­semenea, cu aur. Cel de-al 1000-lea gol înscris de faimosul fotba­list brazilian Pele, a fost realizat miercuri seara, dintr-o lovitură de la 11 m, în minutul 78 al meciu­lui Santos — Vasco da Gama, meci disputat pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro. Ime­diat după șutul ce pe­cetluim­ un fabulos record din istoria fotbalului, Pelé a părăsit terenul sub fur­tuna de aplauze a tribu­nelor, întreaga Brazilia — transmit corespondenții de presă — a salutat cu urare tradiționalul „gooooo!” al radioreporterilor. LEIT-MOTIVE [de OCTAVIAÍMBOUFM SEMICENTENARUL TEATRULUI NAȚIONAL ȘI OPEREI ROMÂNE DIN CLUJ CONFERINȚA DE * PRESA TELEX- TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX-TELEX Ca urmare a sugestiilor apărute în Făclia, pe timp de 8 zile, în mod experimental, I.O.T.C. pune în circulație între orele 24—4,30 curse de noapte (cu același tarif ca și ziua) pe liniile 3 (Someșeni — Bulevardul Lenin) și 11 (Cartierul Grigorescu — Complex industrial Baciu). Auto­buzele vor circula la intervale de maximum 25 de minute. La expoziția internațională de invenții deschisă între 7 și 15 noiembrie la Nürnberg, PRESA (!) Mai în gramji, mai înadins, uneori sîntem întrebați: „în definitiv, cine sînteți voi, ziariștii? Cu ce drept vă lefigați peste tot?“ Cine sîntem noi, ziariștii? Oameni cărora le-a fost în­credințată sarcina de a răspîndi în rîndul maselor cu vira­tul partidului, de a informa opinia publică asupra tutu­ror evenimentelor interne și internaționale. Ziariștii au datoria de a face cunoscute experiența înaintată, succe­sele dobîndite în procesul de edificare socialistă, de a exercita rolul de exponenți ai opiniei publice înaintate în dezvăluirea lipsurilor și neajunsurilor ce mai persistă în unele domenii de activitate. Referindu-se la rolul pre­sei, In Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „In educația socia­listă a maselor, în informarea și formarea opiniei publi­ce în direcțiile cerute de progresul societății noastre, pre­sa și radioteleviziunea sînt chemate să joace un rol tot mai activ și eficient“. Ințelegînd sensul mandatului acordat de partid și stat presei, cetățenii subscriu dreptului cu care aceasta a fost investită. Pentru ei presa reprezintă unul din mijloacele prin care partidul le vorbește și prin intermediul căruia ei, la riiadu­le, discută cu partidul. De fapt, nu ziaristu­lui, nu ziarului, ci partidului se adresează ei. încrederea da care se bucură ziaristul se datorește numai și numai faptului că el este slujitorul partidului. Situîndu-se în orice împrejurare pe poziții partinice, slujind cu credință interesele partidului, ale poporului, presa a adus și aduce un aport substanțial în procesul edificării socialiste. Generalizând tot ceea ce e nou, înain­tat, ea contribuie la dezvoltarea conștiinței socialiste, ne­tezește drumul progresului economic și social pe care e angajată patria noastră. Pe calea cuvîntului scris, toți facem cunoștință cu ceea ce a realizat și realizează mai de preț gîrndirea omenească. Luînd atitudine față de ceea ce e vechi și retrograd în practica și concepția unora, participînd la curmarea și înlăturarea diverselor ano­malii ce mai apar într-o parte sau alta, presa contribuie și în acest fel la bunul mers înainte. Că ziarul, inter­venind, dă o mină de ajutor în rezolvarea unor proble­me , un adevăr incontestabil. Sutele de scrisori, sesizări, numeroasele invitații care ni se fac în întreprinderi, in sti­l CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) -Jur ca n-am furat!

Next