Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-12-03 / 7178. szám

a 7T Proletari din toate țările, țniți-vă­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI­­ POPULAR JUDEȚEAN SOLEMNITATEA INMINARII UNOR ORDINE SI MEDALII Ieri, înainte de amiază, la Consiliul popular județean a avut loc solemnitatea înmî­­nării unor ordine și medalii unui grup de sportivi, tehni­cieni și activiști pe tărîm sportiv din cadrul Clubului sportiv „Universitatea” Cluj, cu prilejul semicentenarului clubului. La solemnitate au fost pre­zenți tovarășii Aurel Duca, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean Cluj al P.C.R., președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, Remus Bucșa, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., primarul Clujului, Constantin Daicoviciu, mem­bru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, consilier al ministrului învățămîntului, Ioan Beu, vice­președinte al Consiliului popu­lar județean, prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, prof. univ. dr. docent Ion Ciobanu, prorector al Univer­sității „Babeș-Bolyai“, preșe­dintele Clubului sportiv­­,,U­­niversitatea“, Grigore Dron­­doc, secretarul Comitetului de partid pe Centrul universitar Cluj, Ion Irimie, secretarul Comitetului de partid al U­­niversității „Babeș-Bolyai“, Nicolae Mureșan, președin­tele Consiliului județean pen­tru educație fizică și sport. Tovarășul Aurel Duca a în­­mînat Clubului sportiv „Uni­versitatea“ Cluj Ordinul „Me­ritul sportiv" clasa I, cu pri­lejul celor 50 de ani de e­­xistență ai clubului. Ordinul „Meritul sportiv“ clasa a II-a a fost înmînat tovarășilor Ion Arnăutu, antrenor emerit, dr. Luca Mircea și Titus Luca­­ciu, secretarul Clubului spor­tiv „Universitatea“. A fost conferit Ordinul „Meritul sportiv“ clasa a II-a tova­rășilor Bíró Ludovic, Ion Moi­na și Andrei Șepci. Medalia „Meritul sportiv“ clasa I și a II-a a fost conferită unui număr de 29 de tovarăși. Tovarășul Aurel Duca a fe­licitat călduros pe cei distinși, urîndu-le noi succese în ac­tivitatea profesională și spor­tivă. In numele celor deco­rați a mulțumit maestrul eme­rit al sportului Ion Moina. In secția de filtrare-uscare de la Combinatul de prelucrare superioară a nisipurilor siderurgice și caolinoase Aghireș, caolina se va transforma într-o veritabilă materie primă pentru industria celulozei, porțelanului, sticlei etc. COMPETIȚIA V VALORILOR NICI RUMEGUȘUL NU ESTE DE ARUNCAT Inspecția Energetică Terito­rială Cluj a examinat modul de valorificare a deșeurilor lemnoase la 4 unități de in­dustrializare a lemnului din județul Cluj (Poieni, Beliș, Valea Ierii și Răcătău), consi­­derînd că acestea reprezintă importante resurse energetice secundare combustibile. Ce au constatat specialiștii cu oca­zia investigațiilor? Din cantitatea totală a buștenilor din esențe foioase și rășinoase debitați în aceste unități rezultă anual 51 000 tone deșeuri și rumeguș, ceea ce reprezintă 29,5 la sută din masa lemnoasă care se prelu­crează. Cantitatea de deșeuri rezultată este echivalentă cu circa 15 000 tone combustibil convențional pe an. Deci este vorba despre o foarte impor­tantă rezervă de combustibil. Potrivit bilanțului, din can­titatea amintită numai 33 000 de tone este folosită în sco­puri utile (producere de aburi necesari uscătoriilor, produce­rea de energie mecanică pen­tru acționarea gaterelor, produ­cerea de energie electrică, vîn­­zare directă către întreprin­derea de valorificare a com­bustibililor sau alte organiza­ții socialiste ca I.A.S., C.A.P. etc.). Restul de 18 000 de tone pe an este pur și simplu dis­trus fie prin ardere în cre­matorii, fie într-o altă for­mă oarecare. Deci, aproxima­tiv 35 la sută din această re­sursă energetică se pierde fără nici un folos. Valoarea acestora, calculată cu 400 lei pe tonă (prețul combustibilu­lui convențional) se ridică la peste 2 000 000 lei. Dacă avem Ing. Titus BERINDE, șeful Inspecției energetice teritoriale Cluj (Continuare în pag. a lil­a) 1 CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT • GRUPUL DE ȘANTIERE N­R. 5, aparținător Trustului de construcții locale, care pe teritoriul municipiului Cluj realizează în acest an 1­815 apartamente, fabrica de gheață, complexul co­mercial din cartierul Gheor­­gheni, liceul pedagogic, ate­liere, cantine, cămine pen­tru școli și alte lucrări social culturale, în ziua de 29 no­iembrie a îndeplinit planul producției globale pe anul 1969. Merită apreciere în special calitatea lucrărilor executate, precum și străduințele con­structorilor de a respecta termenele de dare în folo­sința sa obiectivelor.­­ Tot la 29 noiembrie a îndeplinit planul anual ÎN­TREPRINDEREA DE CON­STRUCȚII ȘI MONTAJE NR. 9. In acest an colectivul în­treprinderii a executat în lo­calitățile județului Cluj lu­crări în valoare de peste 5 milioane lei, printre care se numără finalizarea investiții­lor la Electroceramica din Turda, mărirea capacității Complexului de creștere și îngrășare a porcilor din Juc, stația de epurare a apelor reziduale la Fabrica Clujea­na, Stația de reparații din Cluj aparținătoare Trustu­lui de utilaj greu, secția de grisine din Combinatul ali­mentar Baciu, stația de pre­lucrare și de depozitare a legumelor și fructelor etc. Constructorilor, pe lîngă scurtarea duratei de execu­ție a mai multor obiective (stația de prelucrare a legu­melor și fructelor a fost dată în funcțiune cu un an înain­te de termen), li se cuvin cuvinte de laudă și pentru adoptarea numeroaselor so­luții economicoase la mai multe obiective. intreprinderea locala industriala „VLADEASA“ DIN HUEDIN în ultimii ani a devenit o importantă unitate ex­portatoare de produse. Valorificînd resurse locale, întreprinderea a livrat, pentru export, produse de alabastru, borduri pentru trotuare, turbă măcinată, pavele, cretă școlară etc. Datorită calității superioa­re, produsele amintite s-au bucurat de apreciere. Do­vadă, planul anual a fost depășit cu 40 mii lei-valu­­tă, iar pînă la finele anu­lui va fi depășit cu apro­ximativ 75 mii lei-valută. Pentru anul viitor, solici­tările pentru export sînt substanțial majorate. Pen­tru a face față acestor ce­rințe, întreprinderea face intense pregătiri. Ü I I 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 7178 • Miercuri 3 decembrie 1969 Topitorul Vasile Găzdac, de la în plină an întreprinderea Armătura, livitate Instantanee din fermele zootehnice Anul acesta majoritatea coo­perativelor agricole din ju­dețul nostru au reușit să-și asigure necesarul de furaje, îndeosebi de fînuri și sucu­lente. Prin administrarea lor rațională în hrana animalelor, pe baza unor rații judicios în­tocmite, cooperativele agricole au­ deci posibilitatea ca să a­­sigure iernatul în bune con­diții a efectivelor existente și obținerea unor producții spo­rite în fermele zootehnice în perioada de stabulație. Iarna care și-a vestit pre­zența, zilele trecute, și pe me­leagurile județului nostru im­pune luarea unor măsuri chibzuite din partea consilii­lor de conducere și a spe­cialiștilor din unități pentru a animalele introduse în stabulație să aibă asigurate adăposturi călduroase, igieni­ce, precum și o îngrijire și fu­rajare a lor corespunzătoare. Aceste probleme situîndu-se în centrul preocupărilor con­ducerilor unor cooperative a­­gricole cum sînt cele din Boju, Recea Cristur,­ Cuzdri­­oara, Livada și altele, unități­le respective obțin și în pre­zent producții bune în ferme­le de vaci cu lapte. Există însă unele cooperati­ve agricole unde deși toamna prelungită a permis strîngerea și depozitarea în bune con­diții a furajelor și încheierea tuturor pregătirilor de stabu­lație, totuși prima zăpadă a surprins pe cooperatori cu cantități apreciabile de nu­trețuri în cîmp sau cu adă­posturile neamenajate. Asemenea aspecte criti­ce am avut prilejul să consta­tăm la sfîrșitul săptămînii trecute în cooperativele agri­cole din Bobîlna și Maia. In hotarul cooperativei agri­cole din Bobîlna, privirile ni­ s-au oprit asupra fînurilor a­­dunate în căpițe, pe o tarla situată la intrarea în sat. A­­cestea aflîndu-se în imediata apropiere a drumului ne-am pus întrebarea de ce condu­cerea cooperativei agricole nu s-a îngrijit de transportarea și depozitarea lor la timp, pentru a evita mucegăirea și alterarea furajelor în urma ploilor. Solicitînd explicații condu­cerii cooperativei agricole, președintele Liviu Chira a căutat să justifice tărăgăna­rea transportului furajelor prin aglomerarea lucrărilor a­­gricole în toamnă, găsindu-și în cele din urmă și o slabă consolare: — Nu stăm noi cel mai rău din județ. Am fost zilele tre­cute la cooperativa agricolă din Ciurila pentru cumpăra­rea unor viței. Am văzut cu ochii mei proprii că aceia sînt mult mai rămași în urmă cu lucrările agricole în cîmp. Dar oare conducerea coope­rativei agricole din Bobîlna poate să se mulțumească să-și justifice lipsurile pro­prii cu deficiențele manifes­tate în activitatea altor u­­nități? Urmare a acestei atitudini, în perioada trecerii la stabu­lație, animalele cooperativei agricole au fost supuse unui regim sărăcăcios de furajare, iar producția de lapte a scăzut, îngrijorător, obținîndu-se în ultimele două săptămîni abia %—2,2 litri lapte de la o vacă furajată, AI. VLAD (Continuare in pag. a lit.a) FÎNURI LĂSATE ÎN CÎMP, ANIMALE FLĂMÎNDE ÎN GR­AJDUR Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU­, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Mosco­va, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, care va participa la întîinirea con­ducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica So­cialistă România, R.P. Unga­ră și U.R.S.S. Din delegație fac parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., și Cornel­iu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Emil Bodnaraș, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, János Fazekas, Pe­tre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voi­­tec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Po­pa, Ion Stănescu, Mihai Ma­­rinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernu­lui, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tiku­­nov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovie­tice la București, și membri ai ambasadei. ★ (Agerpres) MOSCOVA 2. — Corespon­dentul Agerpres, L. Duță, transmite: Delegația de partid și de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, ca­re va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Lo­­calistă România, R.P. Unga­ră și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. X. Brejnev, se­cretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., A. N. Kosî­ghin, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. N. Șele­­pin, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniu­nea Sovietică, și membri ai ambasadei. Lucia Pop, de la întreprinderea Flacăra-cosmetică. In fața mașinii de umplut loțiuni CONFERINȚĂ DE PRESĂ Jiului Național din Cluj, Cor­­neliu Sturzu, directorul Tea­trului Național „Vasile Alec­­sandri“ din Iași, și regizorul clujean Victor Tudor Popa au răspuns întrebărilor zia­riștilor, grupate în jurul te­mei personalității teatrelor naționale. Discuțiile adesea contradictorii, au reliefat cî­­teva deficiențe importante în activitatea teatrelor naționale, îndeosebi a celor din provin­cie: lipsa unui profil distinct față de alte teatre, reperto­rii adesea neadecvate și ine­gale, fluctuația cadrelor, con­cesiile la calitatea spectacole­lor, lipsa unor școli proprii, promovarea, uneori, a unor false valori dramatice locale. Directorii celor două teatre au subliniat dificultățile în relațiile cu presa centrală, a­­nevoioasa pătrundere a unui autor din provincie pe scenele bucureștene, utilitatea unor institute de teatru pe lîn­gă­­^naționale“, necesitatea respectării unor indici econo­mici, complexitatea raportului repertoriu­ public-educație dra­matică și altele. Lărgindu-și aria problema­tică, conferința de presă s-a extins asupra problemelor ge­nerale ale teatrelor și dra­maturgiei românești, sugerînd și unele soluții, de altfel cu­noscute în parte și din an­terioare intervenții­ în presă. Duminică seara, în plină e­­fervescență festivă, la Teatrul Național a avut loc o discu­ție „de lucru” cu reprezen­tanți ai cotidienelor, televiziu­nii și revistelor de cultură din București, Cluj și Oradea. Vlad Mugur, directorul Tea- I I TELEX* TELEX*TELEX u­rma­ră • In cadrul Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, Filiala Cluj, s-a ținut ieri simpozionul cu tema „Geneza, dezvoltarea și perspectivele relațiilor diplo­matice*. Au conferențiat: lector univ. Hadrian Daicoviciu, conf. Camil Mureșan și conf. Marțian Niciu. • Prof. Ale­xandru Rogojan, șeful catedrei de calculatoare, e­­lectronică și au­tomatică, îm­preună cu tehni­cianul Constan­tin Nă nasi, de la Facultatea de e­­lectrotehnică a Institutului poli­tehnic din Timi­șoara, au reali­zat o memorie cu ferite complet tranzistorizată pentru calcula­toare electronice numerice. Con­struită pe princi­piul selecției prin coincidență, me­moria are o ca­pacitate de 256 cuvinte, cu alte 24 de ranguri de adrese, la un ci­clu de funcționa­re de 7 micro­se­cunde. Supusă în­cercărilor de la­borator, memoria cu ferite a dat bune rezultate.­­ La Palatul U.N.E.S.C.O. din Paris au început marți lucrările Reuniunii experților guvernamentali în domeniul comunicațiilor spațiale. La reuniune participă experți gu­vernamentali din peste 50 de state membre ale U.N.E.S.C.O. România este reprezentată de ambasadorul Valentin Lipatti, delegatul permanent al țării noastre pe lingă U.N.E.S.C.O. . Comitetul economic al mnui de organizații al O.N.U. Adunării Generale a O.N.U. Proiectul a fost recomandat s-a pronunțat în favoarea Adunării Generale a O.N.U. constituirii unei agenții nu­ pentru a fi luat în dezbatere terguvernamentale pentru pro- în vederea aprobării, inovarea turismului, prin transformarea actualei Uniuni Internaționale a Organizații­lor Oficiale de Turism într-un organism cu caracter intergu­vernmental, inclus în siste­m Ing. Vasile Dobo­­șan și tehnicianul Ni­colae Cașcaval, de la uzi­nele de autocamioane din Brașov, sunt autorii u­­nei valoroase invenții, re­cent brevetată. Este vor­ba de un agregat auto­matizat pentru sudura ro­ților de autocamion. A­­plicarea invenției a dus la mecanizarea operații­lor și la îmbunătățirea condițiilor de muncă, re­­alizindu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare și economii anuale de 1 500 000 lei. ­ ROLUL Pil ÎN ORIENTAREA PROFESIONALĂ • Orientarea profesională este o necesitate de prim ordin într-o societate mo­dernă, unde trebuie să exis­­­te un anumit grad de unifi­care între om și meseria sa,­ între aptitudinile și aspira­țiile sale. Armonizarea lo­cului de muncă cu înclina­­­țiile omului aduce cu sine creșterea puterii de muncă, galvanizează activitatea creatoare ce constituie ga­ranția unei productivități maxime. Teoretic dezideratul orien­tării profesionale a fost for­­­­mulat pentru prima dată de pedagogi. încă Platon, unul dintre gînditorii care s-au­ preocupat de pedagogie, in­dica în opera sa „Republica“I un întreg sistem de selecție și orientare profesională. El încearcă chiar o mică cla­­­sificare a profesiunilor după necesitățile intelectuale ale fiecăreia.­ Din numărul mare de pe­dagogi care s-au preocupat de orientarea profesională amintim pe Comenius, care în cap. XXXI din „Didactica­­ Magna“ face următoarea ob­servație: „fiecare să se de­dice studiului cu care s-a înzestrat natura; căci chiar după impulsul natural, unul poate deveni mai bun mu­zicant, naturalist etc., decît altul. Contra acestui fapt OPINII PEDAGOGICE se păcătuiește însă foarte a­­desea cînd se caută a se fa­ce din orișice lemn o sta­tuie lui Mercur, contra in­dicațiilor naturale. De ace­ea ar fi bine ca la termina­rea gimnaziului să se dea sfaturi de către conducerea școlii“. Ideea apare și mai limpe­de la pedagogii care cau­tă să pătrundă și raportul între individ și societate, demon­­strînd că orientarea profe­sională nu e numai o ches­tiune de angajament indivi­dual, ci o problemă impor­tantă, în care sînt angajate interesele societății și că in­­teresele societății nu pot satisfăcute decît atunci cînd ■ capacitatea productivă a in­­­­divizilor e maximă. In această operă de orien­­­­tare profesională, școala are­­ un rol primordial. Rolul a­­cesta a fost oarecum ignorat,­­ pot să spun, chiar de școală,­­ care, înainte, s-a preocupat în mare măsură numai de predarea unei cantități cît mai mari de cunoștințe, ur­mărind mai mult scopul in­formativ, în dauna celui formativ. « Reformele prin care a tre­cut a făcut-o să fie mai re­ceptivă la problemele vieții, mai operațională, iar acum să-și aducă aportul din plin în vederea unei orientări profesionale ce constituie un ajutor prețios pentru om și societate. Ea este singura în măsură să asigure o o­­rientare profesională — edu­­cîndu-l pe om în sensul na­turii sale și indicîndu-i locul Prof. Elena MOLDOVAN (Continuare in pag. a Ill-e) A. LEIT- MOTIVE

Next