Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-21 / 7244. szám
PAGINA 2 FĂCLIA cronica IWffMffil MASĂ ROTUNDĂ CUM și CE oferim consumatorului de cultură? Huedinul este un obișnuit oraș de provincie, cu cîteva întreprinderi și Instituții în care oamenii își desfășoară activitatea zilnică, obișnuită și ea. Nu există nimic, deci, în acest oraș care să atragă, dintr-un punct sau altul de vedere, atenția în mod deosebit și nici măcar un ceva anume care să poată fi considerat specific orașului. Și totuși, in această urbe, ca o trăsătură specifică societății noastre, oamenilor li se oferă, prin instituțiile respective, posibilitatea de a participa la actul de cultură, nu dintr-o obligativitate oarecare, ci dintr-o firească necesitate spirituală. Care sînt în Huedin aceste instituții? Casa de cultură orășenească, în primul rînd, pentru că, în afara programelor artistice oferite de numeroasele ei formații, de amatori, firește, localnicii pot frecventa anumite cercuri, cum sunt cele de foto, artă plastică, sau cel recent înființat, de balet, ori clubul, apoi Biblioteca orășenească, cu tainele miilor de volume și cu liniștea sălii de lectură; în fine, cinematograful cu spectacole zilnice. Acestora se adaugă, sporadic, anumite spectacole prezentate de formații profesioniste care poposesc în turneele lor la Huedin. SATISFAC ACESTE INSTITUȚII ȘI CE OFERĂ ELE PUBLICULUI CONSUMATOR DE ARTĂ? Pe această temă am considerat utilă o discuție cu reprezentanți direcți ai instituțiilor de cultură respective, cu oameni care participă ei înșiși la actul de cultură și care, prin natura profesiei pe care o au, îndrumă tineretul spre actul de cultură autentic. Ei se numesc: VICTOR ALEXANDRU, locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid și directorul Casei de cultură, GAVRIL ABRUDAN, secretarul Comitetului orășenesc U.T.C., TEODOR NECULA, îndrumător la Casa de cultură, OVIDIU POP, bibliotecar, prof. NASZUDI FRANCISC, directorul căminului cultural, din localitatea componentă Bicălat, prof. NICOLAE ȘTEI, directorul liceului, OCTAVIAN PERȚEA, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor, prof. VASILE BINDEA, directorul școlii generale, și IOAN DRAGOMIR, medic. Discuția noastră, revelatoare din multe puncte de vedere, și ale cărei concluzii vor fi de folos, sperăm, celor care lucrează în domeniul muncii culturale de masă, s-a desfășurat pe baza unor întrebări dinainte stabilite și care au permis participanților să se refere nu numai la situația existentă a temei în discuție, ci, și mai ales, să facă o serie de propuneri interesante. 1. Considerați că instituțiile la care ne referim dispun de o bază materială corespunzătoare desfășurării unor variate și interesante manifestări cultural-artistice? întrebarea a întrunit răspunsuri unanime: atît localul Casei de cultură, cît și al căminului cultural din Bicălat satisfac cerințele spectatorilor. Alături de sălile de spectacole și repetiții, materialele de practică culturală (costume naționale, aparate de proiecție, diafilme și diapozitive, instrumente muzicale, aparate de radio, televizoare etc.) întregesc ansamblul gospodăresc al unităților de cultură. 2. Activitățile ce se desfășoară în aceste lăcașe au un nivel acceptabil, prezintă ele interes pentru spectatori? Teodor Necula. Aș îndrăzni să clasific aceste activități sau, mai exact, să le delimitez. Putem atunci vorbi despre munca de propagandă orală — conferințe, simpozioane, călătorii pe hartă etc., etc. și despre activitatea artistică. Cînd ele au un caracter organizat și sînt popularizate corespunzător, prezența spectatorilor este bună. Victor Alexandru: Fără a face exces de... patriotism local, au fost cazuri cînd spectacolele susținute de artiștii noștri amatori au plăcut mai mult decât cele ale unor ansambluri profesioniste. Vasile Bîndea: Avînd in vedere anumite preferințe ale spectatorilor șî de care trebuie ținut cont în programarea tuturor «otivîtățîtor, cred că interesul de care se bucură, de exemplu, concursurile de genul „Cine știe câștigă“, ar trebui permanentizate. Naszódi Francisc. Pentru căminul cultural din Bicălat și, deci, pentru spectatori, a devenit o tradiție ca în fiecare luni să studieze interesante conferințe ale unor intelectuali clujeni sau localnici, pe diferite teme. Vom persista în această direcție și, mai ales, ne vom strădui să aflăm problemele care-i interesează pe oameni. Altfel, această manifestare ar degenera într-o obișnuință care ar putea îndepărta cetățeanul de noi, Nicolae Ștef: Activitățile sunt, în general, eficiente; cred, însă, că desfășurarea lor trebuie pregătită în funcție de necesitățile și pretențiile auditoriului. 3. Ce ar trebui să intervină nou în programele formațiilor artistice, evident pentru atragerea unui număr cu mai mare de spectatori? Teodor Necula: Față de ce-am făcut pînă acum, este necesar, cred, să ne orientăm și în direcția spectacolelor de estradă. Nicolae Ștef, Tineretului, în special, îi place muzica ușoară. De ce să nu inițiem atunci concursuri pentru interpretare, dat fiind că s-a înjghebat o nouă formație? Victor Alexandru: Subscriu la opiniile antevorbitorilor, dar va trebui să facem totul pentru ca formația corală să-și reînceapă activitatea. (De ce și-a încetat-o? — n.n.). 4. Cum vedeți participarea tinerilor în formațiile artistice, în primul rînd, și la consumarea actului de cultură, în al doilea rînd? Teodor Necula. In general, formațiile noastre sunt compuse din tineri. Pentru ceilalți, în postura de spectatori, sălile noastre sînt întotdeauna deschise, îi invităm și așteptăm cu plăcere oricînd. (N.N.: S-a făcut oare totul pentru atragerea lor?). Nicolae Stei: Este absolut necesară o investigare privind gusturile spectatorilor, în general, și al tinerilor, în special. Dacă manifestările pe care le pregătim țin cont de ele, sălile de spectacole vor fi, cu siguranță, pline. Ioan Dragomir: In principiu, metodologia de atragere trebuie să depășească sistemul informațional, să ne gândim la ceva nou. 5. Cum apreciați vizita unor formații profesioniste în orașul Huedin? Și această întrebare a primit răspunsuri apropiate ca puncte de vedere: vizita unor formații profesioniste, pe lingă faptul că nu are un caracter cu de cit organizat și, oarecum, permanent (sunt perioade cînd localnicii sînt vizitați de patru sau chiar mai multe asemenea formații și perioade cînd nu-i... deranjează nimeni) se datorește mai mult unor interese financiare — realizarea planului de încasări. Din acest motiv, calitatea spectacolelor lasă de dorit, nu întotdeauna (mai ales în cazul formațiilor de teatru) vin și cu cei mai valoroși interpreți. Așa se explică de ce în multe cazuri aceste formații nu se bucură de creditul cuvenit. Pentru că, nici la Huedin nu mai merge orice și oricum, pretențiile sunt în continuă creștere și aspectul trebuie reținut. Totuși, interlocutorii noștri au îmbrățișat ideea unor colaborări directe, cu obligații reciproce, între Casa de cultură și aceste formații. Pare de nerealizat, oare, ideea organizării unei microstagiuni a Teatrului Național din Cluj la Huedin? Ori O.S.T.A. n-ar putea programa anumite formații să viziteze Huedinul cu unele programe interesante și lucrul acesta să fie știut din timp? Credem că și Comitetul județean pentru cultură și artă ar putea face ceva în această direcție, pentru că, orice s-ar spune, nivelul formațiilor profesioniste este superior celor de amatori și publicul este dornic de spectacole de o înaltă ținută. Traian BARA SCURT ISTORIC [III] Din perioada lui Mihai Viteazul se păstrează „Catastihul țării Ardealului de prejudenie și vamele și ocinele...“ din care rezulta vama existentă la Huedin în anul 1600. Printre altele, textul specifica: „să se știe harmmiehurile ce sunt vame de pre negoațe den 30 de bani 1... la Huedin, Almaș, Zălau,...“ etc., prin aceasta specificîndu-se vama ce se lua din mărfuri,, tricesima, unu din 30 (în ungurește harminczad). Existența vămii în secolele XVI—XVII ne este dovedită indirect și prin două recente descoperiri monetare. In cartierul „Cetatea Veche“, cetățeanul Tomas I., efectuînd astă primăvară lucrări într-o vie a găsit mai multe monede din perioada 1500—1600, de proveniență poloneză, ungară și lituaniană, din care am achiziționat 70 de bucăți. Un alt tezaur monetar a fost descoperit cu ocazia construirii complexului comercial din centrul orașului. In zidul pivniței unei clădiri medievale s-a găsit acum doi ani un vas de lut, plin cu monede, din care după ce descoperitorii au împărțit cu dărnicie la amatorii de amintiri, s-au recuperat 3 200 bucăți. Tezaurul constînd din groși mici, jumătăți de groși, șilingi, din anii 1603, 1610, 1623, 1627, emiși în Polonia, Ungaria și Lituania, dar prezenți și la Huedin în secolul al XVII-lea, ne demonstrează intensificarea circulației monetare ca urmare a măririi volumului schimburilor comerciale. In mod firesc presupunem creșterea producției agricole cerealiere și zootehnice destinată schimbului. Documentele ne vorbesc de sistemul trienal de lucrare a pămîntului pe la 1630 in satele aparținătoare domeniului Gilău: Căpușul Mare, Viștea, Huedin și altele. Odată cu creșterea preocupărilor pentru mărirea producției necesare pieții, crește și exploatarea iobagilor. Asupra maselor populare se îngrămădesc nori tot mai grei din toate părțile. Sporește numărul nobililor care au pretenții tot mai mari asupra țăranilor pe de o parte, așa cum are statul feudal pe de alta. Iobagii legați de pămînt urmează îri genere soarta moșiei. încă în secolul al XVI-lea un document ne arată cum Ladislau Banffi a zălogit lui Ioan Salyay, magistrul camerelor din Sibiu, 10 sesii iobăgești locuite în Huedin pentru 100 florini aur. In 27 august 1633 are loc o înțelegere între Ioan Kemény, proprietarul moșiei Mănășturul unguresc, și Gheorghe Vitéz, locuitor în Bicalat (azi component al Huedinului) cu privire la un schimb de iobagi „pentru 4 iobagi pe care i-a lăsat in schimbul altor iobagi din părțile Călătei în comitatul Cluj“. Szabó Andrei, locuitor în Sincrai, împreună cu alții, fiind trimis pentru a identifica după nume și număr pe iobagii schimbați în vederea predării lor au constatat că s-au dat iobagii Szőbe Toma cu cei doi fii din Mănăștur, Pop Toma cu un fiu al său din Bedeciu și Păcurar Ioan din Călățele cu un fiu mai în vîrstă și altul mai mic. Se merge atît de departe cu schimbarea iobagilor și a bunurilor în interesul nobililor, nicit, așa cum recunoaște documentul, „a trebuit să dăm domniei sale (Vitéz) pe fiul mai mic al lui Păcular loan“ pentru că domnul n-a putut fi îndestulat din bunurile iobagilor primiți. Accentuarea stării de aservire i-a determinat pe iobagi să-și manifeste nemulțumirea împotriva acelor care socoteau că trebuie să trăiască de pe urma muncii țăranului. Ei se ridică împotriva noului stăpîn al Transilvaniei, Imperiul Habsburgic, care prin diplomație, corupție și presiune, și-a văzut visul realizat. La scurt timp populația și-a dat seama că s-a înlocuit „jugul de lemn turcesc cu cel de fier habsburgic" și, ca urmare, vom asista la noi valuri de manifestări sociale și naționale. Prof. Nicolae ȘTEIU, directorul Liceului din Huedin OASPEȚI DE SEAMĂ LA FILARMONICA CLUJEANĂ Simfonicul de astă-seară și mîine dimineață prezintă la pupitrul orchestrei Filarmonicii clujene pe dirijorul iugoslav Zeliko Straka. După ce și-a făcut studiile de specialitate și a dirijat o serie de orchestre și opere din țara sa, Zeliko Straka conduce din 1955 Opera din Berlin și întreprinde turnee în Europa, repurtînd succese deosebite. Solista concertului dirijat de Zeliko Straka este pianista italiană Roberta Lantieri, remarcată de critica de specialitate ca un „talent excepțional care are toate șansele de a se număra printre cei mai buni pianiști ai Italiei“. „Deși foarte tinără — o prezintă una din cronicile italiene — Roberta Santieri a demonstrat o tehnică pianistică excepțională, îmbinată cu un matur gust interpretativ“. Programul concertului cuprinde simfonia nr. 88 „Militară" de Haydn, Concertul în Do major K. V. 467 de Mozart și simfonia a VI-a „Pastorala“ de Beethoven, M. C. F. Alexandru Farcaș în Tosca Miercuri, 18 februarie, în calitate de oaspete, a debutat pe scena Operei Române, în rolul Scarpia din opera „Tosca“ de Puccini. Alexandru FARCAȘ, asistent la Conservatorul George Dima, medaliat la mai multe concursuri internaționale de canto. Printr-o prezență scenică de un înalt nivel artistic și o muzicalitate ireproșabilă, Alexandru Fărcaș a lăsat o frumoasă impresie, care va crește în intensitate, pe măsură ce interpretul se va acomoda cu genul de muzică de operă. Ne-a rămas dator uneori cîntărețul la capitolul amplitudinii vocale, care nu a fost întotdeauna la nivelul cerut de rolul dificil al lui Scarpia, dar, ținînd cont de complexitatea lui și de performanțele realizate de Alexandru Fărcaș, credem că reluarea lui pe scena Operei Române sau pe alte scene se impune, ca și felicitările ce i le adresăm. Emil MUREȘAN Alexandru Fărcaș, în rolul Scarpia din opera „Tosca" S-a deschis Casa oamenilor de litere și artă Aseară s-a deschis la Cluj Casa oamenilor de litere și artă (C.O.L.A.), inițiativă utilă, primită cu interes de creatorii clujeni. Ei au posibilitatea de a se întîlni și organiza acolo numeroase activități cultural-artistice. O nouă colecție— PSYCHE Psihologia a căpătat în ultimii ani un timp foarte larg de aplicabilitate, o însemnătate deosebită pentru investigarea și optimizarea tuturor compartimentelor vieții sociale și producției. Este unanim recunoscută, de exemplu, necesitatea aplicării principiilor psihologice în selecția, repartizarea și promovarea profesională, în organizarea științifică a muncii, in școală, unde întregul proces instructiv-educativ capătă din ce în ce mai mult o fundamentare psihologică, in clinicile medicale etc. Pentru a răspunde acestei cerințe de informare a publicului cititor în domeniul psihologiei, Editura Științifică a inițiat colecția „Psyché“, cu începere din acest an, ale cărei prime volume au și apărut. Pentru o cuprindere sistematică și cit mai eficientă a problematicii care constituie obiectul ei, colecția are următoarele secțiuni tematice: 1. — Probleme generale de teorie a științei psihologice și ale corelării ei cu disciplinele apropiate; 2. — Metodologia științei și a cercetării concrete; 3. — Investigarea în diverse domenii ale psihologiei speciale. Locul preponderent revine lucrărilor care abordează probleme ale cercetării aplicative, metodologii de cercetare a diferitelor aspecte psihologice ale ameliorării relațiilor sociale, ale condițiilor optime de randament pe baza studiului ambianței creatoare etc. Anual apar 4—6 titluri, înteresînd îndeosebi pe specialiștii, dar — prin problematică și nivelul de tratare — și pe nespecialiști, avînd un format „de buzunar“ și un preț convenabil, tipărite în condiții tehnice superioare, volumele din colecția „Psyche“ constituie încă un efort meritoriu al Editurii Științifice de a veni în întîmpinarea cerințelor publicului cititor. Au apărut: Paul Fraisse: Psihologia experimentală. * * * : Laboratorul uzinal de psihologie, sociologie, pedagogie. (Sub redacția lui Traian Herseni). Vor mai apărea: V. Pavelcu: Invitație la cunoașterea de sine. A. Athanasiu: Scrisul și personalitatea. VI. Krasnaseschi: Orientări în științele muncii. M. Bejat: Talent, inteligență, creativitate. PE SCENA OPEREI ROMÂNE Luni, 23 și miercuri 25 februarie, vom avea ocazia s-o ascultăm pe soprana Jacqueline von Quaille (din Belgia) care va interpreta rolurile principale în „Bal mascat“ (Amelia) și ,.Manon Lescaut“ (Manon). In ultimul spectacol, ca și în ,. Ernani“ din 22 februarie, conducerea muzicală aparține dirijorului italian Benintonde Neglia. tv . .J_|___ 17,00 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,05 — Cheia orașului — emisiune-concurs pentru tineret. Participă echipele reprezentative ale orașelor Tg. Mureș și Brașov. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — Reflector. 19,35 — Tele enciclopedia. 20,30 — O oră cu Alfred Hitchcock: „Povestea unui polițist“. 21,20 — Disc ’70 (Interviziune) — emisiune muzicală. 21,50 — Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Transmisiune de la Strbske Pleso (Cehoslovacia). Handbal masculin la ora Campionatului mondial 1970. 22,45 — Recital Harry Belafonte, 23,30 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj Sâmbătă, 21 februarie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program. 17,50 — Actualitatea sonoră — informații, note și reportaje la zi. 18,00 — Animadisc — ediția a V-a: Constantin Ivaneș, Anton Baltă și Mihai Radu Boroș prezintă noi premiere din muzica „pop“. 18,30 — Microfonul tinereții. Din cuprins: Profesorii despre elevi, elevii despre profesori. Cum se distrează tinerii din Baia Mare și Bistrița? Portret pe portativ: Angela Nemeș. Redactor Dinu Dumitrescu; 18,50 — Umorul de la A la Z; 19,10 — Interludiu dansant; 19,25 — Comentariul săptămânii de Victor Tiru. Duminică, 22 februarie: 7,30 — Album cultural; 7,50 — Unda preferințelor — muzică ușoară la cererea ascultătorilor. teatru. Teatrul Național Cluj (19,30): EVANTAIUL D-NEI WINDERMERE. Abonamentul F. Filarmonica de Stat Cluj — Casa universitarilor (ora 19,30). CONCERT SIMFONIC. Dirijor Zekko Straka (Iugoslavia). Solistă: Roberta Lantieri (Italia). 1 filme PACATUL DRAGOSTEI (8,30; î1; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN, cinemascop — Victoria. ROLLS ROYCE-UL GALBEN, cinemascop (8,30; 31; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta. STELELE DIN EGER, seriile I și II (8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30) — 23 August. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CIINI VERZI“ nl. 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului. CAVALERII AERULUI, cinemascop — Muncitoresc. Muzeul de artă. Piața Libertății nr. 30. 11—18 Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. A. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI CLUJ DIIECTIA ATiUICUU Cetățeni. Pentru a obține o recoltă bogată de fructe (mere, pere, prune) și de calitate superioară executați igiena culturală a pomilor fructiferi (tăierea ramurilor uscate, a cuiburilor de omizi, răzuirea scoarței etc.) și aplicați tratamentul acestora cu unul din produsele, ulei horticol 3—5 la sută sau Debutex 1-1,5 la sută,„care se pot livra contra cost de la toate centrele de protecția plantelor. Rețineți! Numai combătînd la timp dăunătorii și bolile in agricultură, obțineți producții bogate și de calitate superioară ! (594) pomicultorî! SECȚIA UTILAJE CONSTRUCȚII C.F. CLUJ —SOMEȘENI din strada Traian Vuia nr. 204 angajează prin transfer sau prin oficiul repartizării forțelor de muncă; • Un strungar în fier, categoria V-VI # Mecanici de utilaje, categoria IV—VI. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 914/1968. Cei interesați se vor prezenta la resortul personal de la sediul Secției utilaje-construcții CF.-Someșeni, (568) Cooperativa agricolă VIILE DEJULUI MUNICIPIUL DEJ. JUDEȚUL CLUJ prin întreprinderea sa anexă confecționează tuburi de beton pentru fîntini, podețe și canalizări, dale de beton pentru trotuare, coamne, țiglă, stilpi de beton pentru gard, skland (jghiaburi) pentru adăpat vite și porci și alte prefabricate din beton, atît pentru întreprinderi socialiste, cit și pentru particulari. Mai confecționăm garduri din fier din materialul clientului sau al unității, garduri din beton, roți și căruțe noi, precum și diferite lucruri din lemn și fier. Cei interesați sunt rugați să comande în scris, putind plăti prin virament sau numerar. (617) COOPERATIVA TRICOTAJUL CLUJ angajează prin concurs maistru tricoteur. Condițiile de angajare conform H.C.M. 1053/1960. Relații suplimentare se pot da la serviciul personal al cooperativei, cu sediul în Cluj, strada Șt. O. Iosif nr. 1—3. (618) MPUDMIA DImitlEURESTIERE CLUJ strada Horea nr. 7 angajează pentru șantierul Gilău, județul Cluj următorul personal calificat: artificieri, mineri, zidari, dulgheri, podari, iar pentru șantierele Gilău, Cîmpeni, Sighet, Bistrița și Tg. Lăpuș mecanici, buldozeristi, excavatoriști, autogrederiști, tractoriști și mecanici pentru utilaje de construcții. Salarizare după munca prestată, plus sporurile de șantier conform legilor în vigoare. Doritorii se vor prezenta la sediul șantierelor menționate mai sus, zilnic între orele 7 și 15. (572) LOTO Tragerea din 20 februarie 1970. Extragerea T: 71, 75, 63, 80, 37, 40, 84, 64, 25. Fond de premii: 746 341 lei. Extragerea a II-a: 79, 30, 89, 87, 31, 90, 85. ____________ Fond de premii: 787 441 lei. MICA PUBLICITATE . Meditez matematică și fizică la domiciliul elevului. V. Cristea. Arieșului 46. (613) Mulțumim călduros dr. Sandovici de la clinica Pediatria I Cluj, pentru deosebita asistență medicală acordată copilului Tőkés Csaba. Părinții _______________________(614) • Mulțumiri deosebite medicilor Kaufman Aurel, Alexandru Pop, S. Fischer și Neculae Mosora, asistentă Bar Valeria (Chirurgia TT) pentru reușita operației. Elena Vitorichi, Vatra Dornei (622) 9 Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață după o grea suferință a scumpului și neuitatului Simion Bugnar, al nostru frate, cumnat, unchi, în vîrstă de 51 ani. Funeraliile vor avea loc la 22 februarie 1970 la Voivodeni. Familia îndurerată (620) 9 Cu profundă durere anunțăm încetarea din viață a scumpului nostru fiu, soț, tată, frate, bunic PUIU S. IOAN, in vîrstă de 57 de ani. Inmormintarea va avea loc in ziua de 23 februarie 1970, orele 15,30, la Cimitirul Central. Familia îndurerată (623)