Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-03-28 / 7274. szám
PAGINA 2 FĂCLIA \ DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969 - prezentată de tovarășul MANESCU, ministrul afacerilor externe — (Urmare din pag, Na) marxism-leninismului și internaționalismului socialist, întrajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orânduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relațiilor internaționale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele generale ale socialismului, guvernul român este hotărît să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socialiste. In condițiile existenței de state cu orânduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită, a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor economice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele, manifestând preocuparea de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de colaborare în diferite domenii, cu state avînd altă orînduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice marcante dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India și a primit vizitele președintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate, precum și contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat amplificarea relațiilor bilaterale, intensificarea colaborării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme internaționale importante, au contribuit la mai buna cunoaștere a pozițiilor și punctelor de vedere, la îmbunătățirea climatului politic general. Ca țară europeană, vital interesată în pacea și securitatea continentului, România promovează o politică de largă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economice, tehnico-științifice și culturale dintre România și Franța cunosc o continuă dezvoltare. Intîlnirile dintre șefii celor două state au constituit și vor constitui momente importante ale acestei evoluții. Apreciem că sunt create toate condițiile ca raporturile tradiționale româno-franceze să se amplifice necontenit, în interesul ambelor popoare, al destinderii și înțelegerii internaționale. Se intensifică relațiile României cu R.F. a Germaniei, Italia, Elveția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Turcia conosc o dezvoltare ascendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără îndoială, la fel ca și vizita efectuată în Turcia de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contribui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile României cu țările din alte continente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fost încheiate noi acorduri de colaborare economică și tehnico-științifică, s-au înființat comisii guvernamentale și au fost angajate acțiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări miniere și petroliere. Intensificarea legăturilor reciproc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o preocupare constantă a guvernului român. Au evoluat favorabil relațiile României cu Japonia, s-au dezvoltat legăturile cu Pakistanul, s-au înregistrat progrese în raporturile cu țările din Oceania. In Africa, au fost întărite contactele cu Republica Democratică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudinile dominației străine, nutrește o puternică simpatie față de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate progresului și bunăstării, consolidării independenței lor economice și politice. In cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărire aspirațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor independentă, democratică, pe calea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenție dezvoltării relațiilor cu țările arabe. După cum se știe, în cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momente nedorite, care, după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înțeleasă poziția țării noastre care acționează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe și au dus la obținerea de rezultate pozitive. Noii considerăm că în prezent există posibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvoltarea acestora în interesul poporului român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ceea ce îl privește, guvernul român este hotărît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întărirea prieteniei dintre poporul român și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității europene reprezintă una din preocupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român și statului nostru. Pacea și securitatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit imense pierderi umane și materiale în cele două războaie mondiale, realizarea securității în Europa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare importanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacrate construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. In ultimul timp, se conturează condiții favorabile, care fac posibilă aducerea problemelor securității europene din sfera dezideratelor și declarațiilor de intenții în sfera acțiunilor practice. Este o realitate că în Europa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a problemelor in suspensie prin mijloace pașnice. Cercuri guvernamentale, personalități politice influente dintr-un număr tot mai mare de țări europene manifestă interes pentru slăbirea încordării, pentru înlăturarea barierelor ridicate în fața colaborării, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa un unui climat de destindere, pace și bună-vecinătate. In cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convorbiri politice între reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Germaniei, ai guvernelor Poloniei și R.F. a Germaniei, iar, recent, s-a realizat prima întâlnire dintre președintele Consiliului de Miniștri al R.D. Germane, Willi Stoph, și cancelarul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pronunță cu consecvență pentru rezolvarea tuturor problemelor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, salută aceste convorbiri. Ne exprimăm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relațiilor intereuropene, recunoașterii și respectării frontierelor existente în Europa — inclusiv a graniței Oder—Neisse și a frontierelor dintre cele două state germane —, a recunoașterii R.D. Germane, potrivit normelor dreptului internațional, asigurîndu-se participarea celor două state germane, în condiții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezolvarea problemelor europene și mondiale. Factor activ al acestui proces înnoitor în viața politică a continentului nostru, România a militat, prin toate acțiunile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să genereze încredere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce privește securitatea sa, integritatea teritorială, garanția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța, înfăptuirea securității in Europa reclamă din partea tuturor țărilor continentului eforturi stăruitoare, multiforme și convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presupune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor economic și social, guvernul român acționează pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-științifice intereuropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalității și eticii internaționale. Pornind de la ideile cuprinse în Declarația de la București, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost formulate importante propuneri privind întărirea securității și colaborării în Europa, inclusiv inițiativa convocării unei conferințe general-europene, România și-a adus contribuția activă, alături de alte țări socialiste, la elaborarea Apelului de la Budapesta și a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniștrilor afacerilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuia la instaurarea securității în Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate în documentele adoptate la aceste întâlniri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și desfășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totodată, să dea dovadă de receptivitate față de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinei de zi, precum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea conferinței. E este profunda convingere a guvernului român că securitatea europeană nu poate fi decît opera comună a tuturor statelor continentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în condiții de deplină egalitate, toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul român militează pentru ca la înfăptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și convocarea conferinței, să participe direct toate statele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte state interesate. In concepția noastră, pregătirea conferinței nu trebuie limitată la un grup restrîns de state sau cantonată în tiparele relațiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea actualei divizări a continentului în grupări militare opuse, la instaurarea unui climat de încredere și înțelegere între toate statele europene. Acțiunile întreprinse de țara noastră, vizitele și întâlnirile la nivel înalt, contactele permanente la alte niveluri cu țările europene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor aprecieri și concluzii care converg spre demonstrarea importanței și actualității canalizării preocupărilor generale pe făgașul realizărilor practice, concrete. Problemele numeroase și dificile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea securității pe continent constituind un proces de durată. O primă conferință ar putea contribui la statornicirea unei atmosfere de încredere între statele europene, la crearea condițiilor prielnice abordării graduale și soluționării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. . România manifestă o preocupare permanentă pentru instaurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere, bună-vecinătate și cooperare fructuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau considerați „butoiul cu pulbere al Europei“, aria de confruntare a unor interese străine de aspirațiile de prietenie și colaborare pașnică ale popoarelor din regiune. Vechea metodă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facilitată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumental manevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgând învățămintele necesare din experiența istorică și, acționând în consonanță cu interesele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statornicirea în zonă a unor relații cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei vecinătăți. Această preocupare este ilustrată de eforturile consecvente ale țării noastre de a dezvolta relațiile politice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de inițiativele vizînd colaborarea balcanică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale prin contribuția activă a tuturor țărilor din această zonă, corespunzătoare păcii și securității în Europa și în lume. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor pentru a-și aduce întreaga contribuție la asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, își va consacra eforturile promovării susținute a colaborării și cooperării internaționale în interesul civilizației mondiale, al progressului tuturor popoarelor și întregii umanități“. Țara noastră atribuie o deosebită însemnătate înfăptuirii dezarmării generale și, in primul rînd, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în această direcție sînt interzicerea folosirii armelor nucleare, încetarea experiențelor cu asemenea arme în mediul subteran, crearea de zone denuclearizate prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, încetarea producției, reducerea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mijloacelor de transportare a lor la țintă. Ca stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări, iubito»» de pace, pânt la adoptarea și înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarmare, menite să ducă la reducerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor internaționale. înfăptuirea unor măsuri eficiente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai necesară, cu cit cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabricarea de noi tipuri de arme și mijloace de luptă nucleare și convenționale continuă —, iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează decît rezultate modeste. Povara înarmărilor apasă din ce in ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune în primejdie pacea și securitatea internațională, amenință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generații. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacționare, ca instrumente ale politicii de forță împotriva libertății și independenței popoarelor. Această situație impune ca toate statele să participe activ, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pentru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează și le întreține cursa înarmărilor, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la acțiunile colaterale dezarmării, cum este Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de țara noastră, deși vizează limitarea dezvoltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi folosită intr-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, propunerile noastre au in vedere înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; asumarea, printr-un document internațional cu forță obligatorie și vocație universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state: renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a bazelor militare străine; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclusiv în regiunea Balcanilor; elaborarea unui program de acțiuni și măsuri al deceniului dezarmării; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și exprime poziția în legătură cu problemele dezarmării, intensificarea ritmului negocierilor și îmbunătățirea activității, structurii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea generală și, în primul rînd, interzicerea și lichidarea armelor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată hotărîrea, pentru înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tovarăși deputați. O trăsătură caracteristică a vieții politice contemporane este creșterea aportului tuturor statelor la soluționarea problemelor internaționale. Firește, înțelegem răspunderea deosebită pe care țările mari o au pe arena mondială în rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluționate numai în condițiile participării și conjugării eforturilor tuturor stetelotvinari sau mici la epoca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui climat de destindere, încredere și cooperare între popoare, pentru promovarea unor raporturi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor unanime ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea neîntârziată a războiului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluționarea pașnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliție care să permită dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Guvernul român ține să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin material, politic și moral eroicului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apariția unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum și situația creată în Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat; ele complică și agravează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de eliberare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și independenței naționale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpetuarea și agravarea încordării in Orientul Apropiat afectează negativ situația internațională, menține un serios focar de război, generează neliniște și îngrijorare. Evoluția evenimentelor din această zonă pune în evidență faptul că intensificarea ostilităților militare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepărtează perspectivele soluționării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă și independentă a popoarelor respective. Asemenea acțiuni nu pot fi decît in avantajul cercurilor imperialiste, interesate în menținerea și consolidarea pozițiilor lor în această parte a lumii. In acest spirit, guvernul român a exprimat dezaprobarea sa față de atacul aerian israelian asupra unor obiective civile din R.A.U. și provocarea de victime In rîndul populației, România consideră că rezoluția Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază rațională pentru rezolvarea pașnică a situației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la existență independentă și integritate teritorială a fiecărui stat din această regiune, pentru rezolvarea problemei refugiaților palestinieni, potrivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieții internaționale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului și neocolonialismului. Poporul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominația imperialistă, de consolidare a independenței lor politice și economice. România condamnă discriminarea rasială practicată în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia și din alte teritorii aflate încă sub asuprire colonială. Solidar cu poporul Zimbabwe, guvernul român condamnă cu hotărire actul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așanumitei „Republici Rhodesia“ și a declarat că nu a recunoaștet România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotărî singure soarta, căile de dezvoltare economică și socială, de a fi stăpîne pe resursele proprii și de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității internaționale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilaterale, a crescut ponderea activității organizațiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnătate organizațiilor internaționale, în special Organizației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, in respectarea dreptului internațional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații internaționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale, țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al activității desfășurate de Organizația Națiunilor Unite ta cei 33 de ani care se împlinesc de la întemeierea ei. Sfeatch a intepunde speranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca "întreaga activitate a O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă. Aceste principii au vocație de universalitate, ele sînt obligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngrădire, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contemporane, să devină cu adevărat universală. El se pronunță pentru restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in O.N.U., precum și în celelalte organizații internaționale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii și securității internaționale, ar avea efecte pozitive asupra activității organizației. Acționînd în spiritul principiilor politicii noastre externe, delegațiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. și la alte reuniuni internaționale au promovat activ poziția Republicii Socialiste România față de problemele internaționale majore și au participat la elaborarea unor importante rezoluții orientate spre desăvîrșirea procesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice și economice între state. Contribuția României s-a concretizat și în adoptarea unor rezoluții referitoare la educarea tineretului în spiritul respectului față de drepturile și libertățile omului și participarea lui la dezvoltarea națională, la perfecționarea administrației publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate inițiativele României privind cooperarea industrială între statele din Europa, Înlăturarea obstacolelor și a discriminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereuropene. De asemenea, au fost inițiate acțiuni de cooperare cu organizațiile internaționale în domenii de primă importanță: informatica, cercetarea operațională, utilizarea calculatoarelor electronice în procesul dezvoltării. In România au avut loc reuniuni și seminarii organizate de O.N.U. și instituții specializate, în colaborare cu țara noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Organizația Națiunilor Unite, precum și la alte organizații internaționale guvernamentale. Tovarăși deputați. Aprobând activitatea internațională desfășurată de guvernul român în anul 1969, aprobăm în același timp întreaga politică externă a statului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Țara noastră va milita, in continuare, pentru lărgirea contactelor și intensificarea schimburilor de delegații la diferite niveluri, pentru întărirea unității țărilor socialiste. Guvernul român va acționa și în viitor pentru dezvoltarea și diversificarea colaborării și cooperării economice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate țările socialiste. El va acorda atenție dezvoltării relațiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, cu armatele tuturor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte țări socialiste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relații normale de colaborare pașnică între toate statele lumii, spre consolidarea încrederii și înțelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăptuind consecvent politica principială a partidului și statului nostru, va dezvolta relațiile de colaborare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orânduirea lor social-politică. In acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei țări, in condiții de egalitate, pa baza respectului și avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acționa în vederea intensificării relațiilor de colaborare economică și politică cu tinerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenței lor, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neocolonialism. La baza relațiilor sale cu toate țările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabătută a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-și decide singure soarta. In vederea realizării obiectivelor majore ale securității și colaborării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe continent a unei atmosfere de destindere și înțelegere reciprocă, pentru rezolvarea problemelor existente și normalizarea deplină a relațiilor intereuropene. Guvernul român va acționa cu stăruință pentru convocarea conferinței general-europene pentru securitate și colaborare, va iniția noi acțiuni menite să asigure participarea directă și efectivă a tuturor statelor continentului la toate fazele pregătirii, organizării și desfășurării conferinței, la întreaga operă de edificare a securității în Europa. Continuînd și dezvoltând inițiativele sale anterioare, țara noastră va acorda și în viitor o atenție deosebită instaurării unor relații de colaborare pașnică și bună vecinătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, corespunzător intereselor vitale și aspirațiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea, drept o componentă esențială a securității, România sa va pronunța cu hotărîre pentru realizarea unor pași practici în direcția dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, precum și pentru înfăptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor. In Comitetul pentru dezarmare de la Geneva și la Organizația Națiunilor Unite, România va continua să manifeste inițiativă și spirit de răspundere, pentru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura speranțelor și așteptărilor popoarelor. Țara noastră își va aduce contribuția la activitatea organizațiilor internaționale guvernamentale și neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor in abordarea și rezolvarea marilor probleme ale contemporaneității prin mobilizarea activă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extindere a colaborării, de menținere și consolidare a păcii, înțelegând să-și unească eforturile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate țările pentru căutarea și aplicarea celor mai potrivite căi și mijloace pașnice de soluționare a problemelor în suspensie, pentru statornicirea unor relații trainice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a comandamentelor eticii și legalității internaționale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de amestec în treburile interne ale altor state, de folosire a forței sau amenințării cu forța în relațiile interstatale, împreună cu toate forțele progresiste și antiîmperialiste, România va acționa pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de oprimare și discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspirațiilor lor naționale și sociale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, declara: „Vrem ca prietenii noștri din întreaga lume, din rîndul tuturor popoarelor, toți cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în poporul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al păcii în lume“. Principialitatea și justețea politicii externe a partidului și statului nostru, confirmata în practică de evenimente, de viața însăși, sunt reflectate in sprijinul hotărît și continuu al întregului popor, care participă activ la elaborarea și înfăptuirea ei. Adeziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că activitatea internațională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente și viitoare ale țării. Poporul nostru știe că, dacă România socialistă și-a cucerit un loc demn și respectat în lume, este meritul istoric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul și respectul de care se bucură azi în lume țara noastră și conducătorii noștri stau mărturie a contribuției României la cauza păcii și securității, a înțelepciunii și experienței unui popor hotărît să nu precupețească nimic pentru a-și apăra cuceririle revoluționare, pentru a trăi în pace și bună înțelegere cu toate popoarele. Profund conștient de înalta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinței unanime a poporului, guvernul român va promova și în viitor o politică externă pusă in slujba intereselor națîunîi noastre socialiste, ale cauzei socialismului și păcii în lume. I