Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-28 / 7274. szám

PAGINA 2 FĂCLIA \ DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969 - prezentată de tovarășul MANESCU, ministrul afacerilor externe — (Urmare din pag, Na) marxism-leninismului și­ inter­naționalismului socialist, în­trajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre sta­tele­­ socialiste, depășind difi­cultățile actuale, țările socia­liste — unite prin comunita­te de orânduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tu­turor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multi­laterală, pot exercita o in­fluență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției re­lațiilor internaționale și dez­voltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vi­tale ale poporului nostru, de la interesele generale ale so­cialismului, guvernul român este hotărît să facă și în vii­tor tot ce depinde de el pen­tru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socia­liste. In condițiile existenței de state cu orânduiri social-poli­­tice diferite, unica soluție ra­țională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoa­re aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, es­te colaborarea între toate ță­rile lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respec­tul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale drep­tului internațional. Creșterea potențialului eco­nomic și îmbogățirea patri­moniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunde­rea masivă a științei și teh­nicii în toate sferele activi­tății umane și prin accentua­rea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dez­voltarea relațiilor României cu toate statele lumii și parti­ciparea sa activă la amplifi­carea necontenită, a schimbu­rilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor eco­nomice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele, ma­nifestând preocuparea de a asigura consistență și stabili­tate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reci­proc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de co­laborare în diferite domenii, cu state avînd altă orînduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convor­biri cu șefi de state și de gu­verne, cu personalități politice marcante dintr-un număr ma­re de țări. Președintele Con­siliului de Stat, tovarășul Ni­col­ae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India și a primit vizitele președintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și pre­ședintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia și Belgia și a pri­mit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate, precum și contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate po­zitive, concrete, care au de­terminat amplificarea relații­lor bilaterale, intensificarea colaborării în diferite dome­nii. Ele au prilejuit schim­buri utile de păreri asupra u­­nor probleme internaționale importante, au contribuit la mai buna cunoaștere a pozi­țiilor și punctelor de vedere, la îmbunătățirea climatului politic general. Ca țară europeană, vital in­teresată în pacea și securita­tea continentului, România promovează o politică de lar­gă cooperare cu toate sta­tele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economice, tehnico-științifice și culturale dintre România și Franța cu­nosc o continuă dezvoltare. Intîlnirile dintre șefii celor două state au constituit și vor constitui momente im­portante ale acestei evoluții. Apreciem că sunt create toa­te condițiile ca raporturile tradiționale româno-franceze să se amplifice necontenit, în interesul ambelor popoare, al destinderii și înțelegerii inter­naționale. Se intensifică relațiile României cu R.F. a Germa­niei, Italia, Elveția, țările nor­dice și cu alte state din Eu­ropa. Legăturile țării noastre cu Turcia conosc­ o dezvoltare as­cendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără în­doială, la fel ca și vizita e­­fectu­ată în Turcia de preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va con­tribui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile Româ­niei cu țările din alte conti­nente. S-au lărgit și au perspec­tive bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fost încheiate noi acor­duri de colaborare economi­că și tehnico-științifică, s-au înființat comisii guvernamen­tale și au fost angajate ac­țiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploa­tări miniere și petroliere. Intensificarea legăturilor re­ciproc avantajoase cu sta­tele din Asia și Africa con­stituie o preocupare constantă a guvernului român. Au evo­luat favorabil relațiile Româ­niei cu Japonia, s-au dezvol­tat legăturile cu Pakistanul, s-au înregistrat progrese în raporturile cu țările din Ocea­nia. In Africa, au fost întă­rite contactele cu Republica Democratică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudi­nile dominației străine, nu­trește o puternică simpatie fa­ță de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate progresului și bunăstării, con­solidării independenței lor e­­conomice și politice. In cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărire aspirațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor inde­pendentă, democratică, pe ca­lea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenție dezvoltării relațiilor cu țările arabe. Du­pă cum se știe,­ în cursul a­­­nulu­i trecut, în raporturile României cu unele state ara­be au intervenit momente ne­dorite, care, după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe de­plin înțeleasă poziția țării noastre care acționează con­secvent pentru promovarea re­lațiilor cu toate statele lu­mii. Eforturile făcute de guver­nul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe și au dus la obține­rea de rezultate pozitive. Noii considerăm că în prezent e­­xistă posibilități pentru­ nor­malizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dez­voltarea acestora în interesul poporului român și al po­poarelor arabe, al cauzei pă­cii. In ceea ce îl privește, guvernul român este hotărît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întări­rea prieteniei dintre poporul român și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității eu­ropene reprezintă una din preocupările majore, constan­te, ale Partidului Comunist Român și statului nostru. Pa­cea și securitatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tutu­ror popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit imense pier­deri umane și materiale în cele două războaie mondiale, realizarea securității în Eu­ropa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare importanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacra­te construirii societății socia­liste multilateral dezvoltate. In ultimul timp, se contu­rează condiții favorabile, care fac posibilă aducerea proble­melor securității europene din sfera dezideratelor și declara­țiilor de intenții în sfera ac­țiunilor practice. Este o realitate că în Eu­ropa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor in­terstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a pro­blemelor in suspensie prin mijloace pașnice. Cercuri gu­vernamentale, personalități politice influente dintr-un nu­măr tot mai mare de țări eu­ropene manifestă interes pen­tru slăbirea încordării, pen­tru înlăturarea barierelor ri­dicate în fața colaborării, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa u­n unui climat de destindere, pace și bună-vecinătate. In cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convorbiri politice între reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Ger­maniei, ai guvernelor Poloniei și R.F. a Germaniei, iar, re­cent, s-a realizat prima întâl­nire dintre președintele Con­siliului de Miniștri al R.D. Germane, Willi Stoph, și can­celarul federal al R.F.G., Wil­ly Brandt, stabilindu-se, tot­odată, organizarea unei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pro­nunță cu consecvență pentru rezolvarea tuturor probleme­lor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, sa­lută aceste convorbiri. Ne ex­primăm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relațiilor intereuropene, recunoașterii și respectării frontierelor exis­tente în Europa — inclusiv a graniței Oder—Neisse și a frontierelor dintre cele două state germane —, a recunoaș­terii R.D. Germane, potrivit normelor dreptului internațio­nal, asigurîndu-se participa­rea celor două state germa­ne, în condiții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezolvarea problemelor eu­ropene și mondiale. Factor activ al acestui pro­ces înnoitor în viața politică a continentului nostru, Româ­nia a militat, prin toate acțiu­nile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității europene pe un sistem de an­gajamente clare, lipsite de ori­ce echivoc, asumate de toate statele, indiferent de poten­țialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să genereze în­credere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce privește securitatea sa, in­tegritatea teritorială, garan­ția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a­­ forței sau de amenințare cu forța, înfăptuirea securității in Europa reclamă din partea tuturor țărilor continentului eforturi stăruitoare, multifor­me și convergente, o politică activă de dezvoltare a legătu­rilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presu­pune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, me­nite să slujească progresului lor economic și social, gu­vernul român acționează pen­tru dezvoltarea largă a rapor­turilor politice, economice, tehnico-științifice intereurope­ne, pentru așezarea lor fer­mă pe principiile unanim re­cunoscute ale legalității și eti­cii internaționale. Pornind de la ideile cu­prinse în Declarația de la București, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost formulate importante propuneri privind întărirea securității și colabo­rării în Europa, inclusiv ini­țiativa convocării unei con­ferințe general-europene, România și-a adus contribu­ția activă, alături de alte­­ țări socialiste, la elaborarea Apelului de la Budapesta și a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniștrilor af­a­cerilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuia la instaurarea secu­rității în Europa. Guvernul român consideră că propune­rile formulate în documente­le adoptate la aceste întâlniri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și desfășu­rarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totodată, să dea dovadă de receptivita­te față de orice propuneri constructive cu privire la sta­bilirea ordinei de zi, pre­cum și la alte aspecte pe ca­re le comportă organizarea conferinței. E este profunda convingere a guvernului român că securi­tatea europeană nu poate fi decît opera comună a tuturor statelor continentului, că de statornicirea ei trebuie să be­neficieze în condiții de de­plină egalitate, toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul ro­mân militează pentru ca la înfăptuirea securității europe­ne, inclusiv la pregătirea și convocarea conferinței, să par­ticipe direct toate statele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte sta­te interesate. In concepția noastră, pregătirea conferin­ței nu trebuie limitată la un grup restrîns de state sau cantonată în tiparele relații­lor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca a­­cest proces să ducă la depă­șirea actualei divizări a con­tinentului în grupări milita­re opuse, la instaurarea unui climat de încredere și înțe­legere între toate statele euro­pene. Acțiunile întreprinse de ța­ra noastră, vizitele și întâlni­rile la nivel înalt, contactele permanente la alte niveluri cu țările europene, schimbu­rile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au per­mis desprinderea unor apre­cieri și concluzii care con­verg spre demonstrarea im­portanței și actualității cana­lizării preocupărilor genera­le pe făgașul realizărilor prac­tice, concrete. Problemele numeroase și di­ficile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, sus­ceptibile a fi soluționate în­­tr-o singură etapă, realizarea securității pe continent consti­tuind un proces de durată. O primă conferință ar putea contribui­­ la statornicirea u­­nei atmosfere de încredere în­tre statele europene, la crea­rea condițiilor prielnice abor­dării graduale și soluționării treptate, de la simplu la com­plex, a problemelor în suspen­sie. . România manifestă o preo­cupare permanentă pentru in­staurarea în zona Balcanilor a unu­i climat de încredere, bună-vecinătate și cooperare fructuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau con­siderați „butoiul cu pulbere al Europei“, aria de confruntare a unor interese străine de as­pirațiile de prietenie și cola­borare pașnică ale popoare­­­lor din regiune. Vechea me­todă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pen­tru a le putea domina, faci­litată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumental manevre­lor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani rela­țiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate efor­turile pentru ca, trăgând învă­țămintele necesare din expe­riența istorică și, acționând în consonanță cu interesele vitale ale popoarelor din Bal­cani, să se ajungă la stator­nicirea în zonă a unor re­lații cu adevărat normale, ba­zate pe principiile bunei­ veci­­nătăți. Această preocupare es­te ilustrată de eforturile con­secvente ale țării noastre de a dezvolta relațiile politice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de iniția­tivele vizînd colaborarea bal­canică multilaterală, de pro­punerile guvernului român din 1957 și 1959 privind trans­formarea Balcanilor într-o zo­nă a păcii, lipsită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actua­litate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașni­ce multilaterale prin contri­buția activă a tuturor țărilor din această zonă, corespunză­toare păcii și securității în Europa și în lume. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noas­tră va face totul, și în viitor pentru a-și aduce întreaga contribuție la asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, își va consacra eforturile promovării susținute a colaborării și coo­perării internaționale în inte­resul civilizației mondiale, al progressului tuturor popoare­lor și întregii umanități“. Țara noastră atribuie o deo­sebită însemnătate înfăptuirii dezarmării generale și, in pri­mul rînd, a dezarmării nu­cleare. De cea mai mare im­portanță în această direcție sînt interzicerea folosirii ar­melor nucleare, încetarea ex­periențelor cu asemenea ar­me în mediul subteran, crea­rea de zone denuclearizate prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, încetarea producției, reduce­rea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mijloace­lor de transportare a lor la țintă. Ca stat membru al Comite­tu­lui pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări, iubito»» de pace, pânt la a­doptarea și înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarma­re, menite să ducă la reduce­rea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor internațio­nale. înfăptuirea unor măsuri efi­ciente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai necesară, cu cit cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fa­bricarea de noi tipuri de ar­me și mijloace de luptă nu­cleare și convenționale conti­nuă —, iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează decît rezultate modeste. Pova­ra înarmărilor apasă din ce in ce mai greu asupra nivelu­lui de trai al popoarelor, pune în primejdie pacea și securi­tatea internațională, amenin­ță omul și opera sa,­­ creată cu trudă, ca rezultat al stră­daniilor multor generații. Ar­mele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reac­ționare, ca instrumente ale politicii de forță împotriva li­bertății și independenței po­poarelor. Această situație im­pune ca toate statele să par­ticipe activ, să depună efor­turi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezar­mare. Guvernul Republicii Socia­liste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pen­tru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează și le în­treține cursa­­ înarmărilor, pentru pacea și securitatea tu­turor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la acțiunile colatera­le dezarmării, cum este Trata­tul de neproliferare a arme­lor nucleare, ratificat recent de țara noastră, deși vizează limitarea dezvoltării înarmă­rii atomice, nu prevăd mă­suri practice de oprire a pro­ducerii, de lichidare a stocu­rilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nu­cleară nu va fi folosită in­tr-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea ca­re incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, pro­puneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, propunerile noastre au in ve­dere înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; asumarea, printr-un document internațional cu forță obligatorie și vocație u­­niversală, a unor angajamen­te ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile in­terne ale altor state: renun­țarea la efectuarea de ma­nevre militare pe teritoriul altor state; interzicerea creă­rii de noi baze militare și a amplasării de noi arme nu­cleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a bazelor militare străine; crearea de zone denuclearizate în diferi­te părți ale lumii, inclusiv în regiunea Balcanilor; elabora­rea unui program de acțiuni și măsuri al deceniului dezar­mării; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezba­terile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și ex­prime poziția în legătură cu problemele dezarmării, inten­sificarea ritmului negocierilor și îmbunătățirea activității, structurii și formelor de lu­cru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpune­rea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea gene­rală și, în primul rînd, inter­zicerea și lichidarea armelor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată hotărîrea, pentru înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tovarăși deputați. O trăsătură caracteristică a vieții politice contemporane este creșterea aportului tutu­ror statelor la soluționarea problemelor internaționale. Fi­rește, în­țelegem răspunderea deosebită pe care țările mari o au pe arena mondială în rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este în­să un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluționate numai în condițiile participării și conjugării eforturilor tuturor stetelotv­inari sau mici la epoca actuală, fiecare stat, fie­care națiune poartă răspun­deri pentru statornicirea unui climat de destindere, încrede­re și cooperare între popoare, pentru promovarea unor ra­porturi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor u­­nanime ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea neîntârziată a răz­boiului din Vietnam, retrage­rea trupelor Statelor Unite a­­le Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui ames­tec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluționarea pașnică a conflic­tului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliție care să permită dezvoltarea democra­tică, independentă a Vietna­mului de sud. Guvernul ro­mân ține să afirme și cu a­­cest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin material, politic și moral eroicului popor viet­namez în lupta dreaptă pen­tru apărarea ființei sale na­ționale. Provoacă îngrijorare apari­ția unor noi elemente de în­cordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bom­bardamentelor americane asu­pra teritoriului Laosului, pre­cum și situația creată în Cambodgia ca urmare a re­centei lovituri de stat; ele complică și agravează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de eliberare a po­poarelor, luptei lor pentru a­­părarea libertății și indepen­denței naționale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpe­tuarea și agravarea încordării in Orientul Apropiat afectea­ză negativ situația internațio­nală, menține un serios focar de război, generează neliniște și îngrijorare. Evoluția eveni­mentelor din această zonă pu­ne în evidență faptul că in­tensificarea ostilităților mili­tare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepărtează perspectivele soluționării con­flictului, împiedică dezvolta­rea liberă și independentă a popoarelor respective. Aseme­nea acțiuni nu pot fi decît in avantajul cercurilor imperia­liste, interesate în menținerea și consolidarea pozițiilor lor în această parte a lumii. In acest spirit, guvernul român a exprimat dezaprobarea sa față de atacul aerian israelian asupra unor obiective civile din R.A.U. și provocarea de vic­time In rîndul populației, România consideră că rezolu­ția Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază rațională pentru rezolva­rea pașnică a situației din Orientul Apropiat. Ea se pro­nunță pentru retragerea tru­pelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la existență inde­pendentă și integritate teri­torială a fiecărui stat din a­­ceastă regiune, pentru rezol­varea problemei refugiaților palestinieni, potrivit interese­lor lor legitime. Pe agenda vieții internațio­nale stăruie sarcina lichidă­rii definitive a colonialismu­lui și neocolonialismului. Po­porul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de elibe­rare a popoarelor de sub do­minația imperialistă, de con­solidare a independenței lor politice și economice. Româ­nia condamnă discriminarea rasială practicată în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia și din alte teritorii aflate în­că sub asuprire colonială. So­lidar cu poporul Zimbabwe, guvernul român condamnă cu hotărire actul ilegal al pro­clamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa­­numitei „Republici Rhodesia“ și a declarat că nu a recu­noaște­­t România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a drep­tului inalienabil și imprescrip­tibil al popoarelor de a-și ho­tărî singure soarta, căile de dezvoltare economică și so­cială, de a fi stăpîne pe re­sursele proprii și de a le fo­losi spre binele progresului lor, al colaborării și securită­ții internaționale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilate­rale, a crescut ponderea­­ acti­vității organizațiilor interna­ționale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnătate organizațiilor in­ternaționale, în special Orga­nizației Națiunilor Unite, ro­lului lor în lărgirea cooperării dintre state, in respectarea dreptului internațional, în e­­forturile pentru pace. Membră a 41 de organizații internațio­nale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamen­tale, țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al ac­tivității desfășurate de Orga­nizația Națiunilor Unite ta cei 33 de ani care se împli­nesc de la întemeierea ei. Sfeatch a intepunde speranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca "întreaga activitate a O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscri­se în Cartă. Aceste principii au vocație de universalitate,­­ ele sînt obligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fă­ră nici o îngrădire, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contemporane, să devină cu adevărat universală. El se pronunță pentru restabilirea drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze in O.N.U., precum și în celelalte organizații internaționale. Du­pă părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii și securității internațio­nale, ar avea efecte pozitive asupra activității organizației. Acționînd în spiritul prin­cipiilor politicii noastre exter­ne, delegațiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. și la alte reuniuni internaționale au promovat activ poziția Repu­blicii Socialiste România față de problemele internaționale majore și au participat la ela­borarea unor importante re­zoluții orientate spre desăvîr­­șirea procesului de decoloni­zare, spre lărgirea colaborării politice și economice între state. Contribuția României s-a concretizat și în adopta­rea unor rezoluții referitoare la educarea tineretului în spi­ritul respectului față de drep­turile și libertățile omului și participarea lui la dezvoltarea națională, la perfecționarea administrației publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate inițiati­vele României privind coope­rarea industrială între statele din Europa, Înlăturarea obsta­colelor și a discriminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereu­ropene. De asemenea, au fost inițiate acțiuni de cooperare cu organizațiile internaționale în domenii de primă impor­tanță: informatica, cercetarea operațională, utilizarea calcu­latoarelor electronice în pro­cesul dezvoltării. In România au avut loc re­uniuni și seminarii organiza­te de O.N.U. și instituții spe­cializate, în colaborare cu țara noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Organizația Națiu­nilor Unite, precum și la al­te organizații internaționale guvernamentale. Tovarăși deputați. Aprobând activitatea inter­­națională­­ desfășurată de gu­­vernu­l român în anul 1969, aprobăm în același timp în­treaga politică externă a sta­tului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța fră­țească și colaborarea multila­terală cu toate statele socia­liste. Țara noastră va milita, in continuare, pentru lărgirea contactelor­­ și intensificarea schimburilor de delegații la diferite niveluri, pentru în­tărirea unității țărilor socia­liste. Guvernul român va ac­ționa și în viitor pentru dez­voltarea și diversificarea co­laborării și cooperării econo­mice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc, cu toate țările socialiste. El va acorda atenție dezvoltării relațiilor de cola­borare pe plan militar cu statele participante la Trata­tul­ de la Varșovia, cu arma­tele tuturor statelor socialiste. România va participa, îm­preună cu celelalte țări socia­liste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relații normale de colaborare pașni­că între toate statele lumii, spre consolidarea încrederii și înțelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăptuind consecvent politica principială a partidului și sta­tului nostru, va dezvolta re­lațiile de colaborare, pe mul­tiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orândui­rea lor social-politică. In a­­cest scop, se vor întreprinde măsuri pentru­­ identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei țări, in condiții de egalitate, pa baza respectului și avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socia­liste România va acționa în vederea intensificării relațiilor de colaborare economică și politică cu tinerele state care depun eforturi pentru conso­lidarea independenței lor, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlătu­rarea tuturor formelor de ex­ploatare neocolonialism. La baza relațiilor sale cu toate țările lumii, România va situa, în continuare, res­pectarea neabătută a princi­piilor independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantaju­lui reciproc, dreptului po­poarelor de a-și decide singu­re soarta. In vederea realizării obiec­tivelor majore ale securității și colaborării în Europa, România va milita pentru in­staurarea pe continent a unei atmosfere de destindere și în­țelegere reciprocă, pentru re­zolvarea problemelor existen­te și normalizarea deplină a relațiilor intereuropene. Gu­vernul român va acționa cu stăruință pentru convocarea conferinței­­ general-europene pentru securitate și colabora­re, va iniția noi acțiuni me­nite să asigure participarea directă și efectivă a tuturor statelor continentului la toa­te fazele pregătirii, organizării și desfășurării conferinței, la întreaga operă de edificare a securității în Europa. Continuînd și dezvoltând inițiativele sale anterioare, țara noastră va acorda și în viitor o atenție deosebită in­staurării unor relații de cola­borare pașnică și bună veci­nătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor în­tr-o zonă liberă de arme nu­cleare, corespunzător interese­lor vitale și aspirațiilor po­poarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea, drept o componentă esenția­lă a securității, România sa va pronunța cu hotărîre pen­tru realizarea unor pași prac­tici în direcția dezarmării ge­nerale, în primul rînd a dezarmării nucleare, precum și pentru înfăptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zo­na Balcanilor. In Comitetul pentru dezarmare de la Gene­va și la Organizația Națiuni­lor Unite, România va conti­nua să manifeste inițiativă și spirit de răspundere, pentru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura speranțelor și așteptărilor po­poarelor. Țara noastră își va aduce contribuția la activitatea or­ganizațiilor internaționale gu­­­­vernamentale și neguverna­mentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor in abordarea și rezolvarea marilor probleme ale contem­poraneității prin mobilizarea activă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comu­nă de extindere a colaborării, de menținere și consolidare a păcii, înțelegând să-și unească e­­forturile cu celelalte state iu­bitoare de pace, România va coopera activ cu toate țările pentru căutarea și aplicarea celor mai potrivite căi și mijloace pașnice de soluționa­re a problemelor în suspen­sie, pentru statornicirea unor relații trainice de colaborare între popoare, bazate pe stric­ta respectare a comandamen­telor eticii și legalității inter­naționale. Guvernul român va mili­ta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict, pentru e­­liminarea oricăror manifestări de amestec în treburile inter­ne ale altor state, de folosire a forței sau amenințării cu forța în relațiile interstatale, împreună cu toate forțele progresiste și antiîmperialiste, România va acționa pentru lichidarea definitivă a orică­ror forme de oprimare și dis­criminare rasială, pentru asi­gurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspi­rațiilor lor naționale și so­ciale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, declara: „Vrem ca prie­tenii noștri din întreaga lu­me, din rîndul tuturor po­poarelor, toți cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în poporul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful co­laborării între popoare, al păcii în lume“. Principialitatea și justețea politicii externe a partidului și statului nostru, confirmata în practică de evenimente, de viața însăși, sunt reflectate in sprijinul hotărît și continuu al întregului popor, care par­ticipă activ la elaborarea și înfăptuirea ei. Adeziunea ma­selor la politica externă este expresia convingerii că acti­vitatea internațională a gu­vernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente și viitoare ale țării. Poporul nostru știe că, dacă România socialistă și-a cu­cerit un loc demn și respectat în lume, este meritul istoric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul și respectul de care se bucură azi în­ lume țara­ noastră și conducătorii noștri stau mărturie a contri­buției României la cauza pă­cii și securității, a înțelepciu­nii și experienței unui popor hotărît să nu precupețească nimic pentru a-și apăra cu­ceririle revoluționare, pentru a trăi în pace și bună înțele­gere cu toate popoarele. Profund conștient de înal­ta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinței unani­me a poporului, guvernul ro­mân va promova și în viitor o politică externă pusă in slujba intereselor națîu­nîi noastre socialiste, ale cauzei socialismului și păcii în lume. I

Next