Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-02-21 / 7244. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV — Nr. 7244 Sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini 30 bani spisill HOTĂRÎREA CONSILI­ULUI DE MINISER PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE PLANUL DE BENEFICII A FOST DEPĂȘIT. REZERVELE INSĂ AU RĂMAS, IN PARTE, NEEXPLOATATE • Ce ascund cifrele medii? • Rezultatele unora, diminuate de alții • Cheltuieli de producție încă exagerate # Sunt întreprinderi nerentabilizabile? In aceste zile, nu majorita­tea întreprinderilor au fost în­cheiate bilanțurile de venituri și cheltuieli pe anul 1969. Ele oglindesc cu claritate rezul­tatele acțiunii de creștere a e­­ficienței economice. Deși situația generală încă nu a putut fi întocmită, din cauza întîrzierii acestor lu­crări de la două întreprin­deri — Trustul de construc­ții locale și întreprinderea de construcții nr. 9 — un tablou, destul de complet, s-a contu­rat. Prima, și cea mai impor­tantă, constatare este aceea că planul de beneficii pe județul Cluj a fost depășit, mulțumită contribuțiilor importante adu­se în această privință de co­lectivele de muncă ale între­prinderilor Tehnofrig, Tera­pia, Fabrica de ciment, Fa­brica de ipsos Rapid din Aghi­­reș, Combinatul textil, Carbo­­chim, întreprinderea de con­strucții și montaje chimice, Direcția județeană a poștelor, telefoanelor și telegrafelor, în­treprinderea locală industrială Cluj, care au depășit în mod substanțial prevederile pri­vind beneficiile. Meritul lor deosebit constă în depășirea sarcinilor de beneficiu în mod exclusiv sau în cea mai ma­re parte prin efortul propriu, deci nu prin modificări în structura sortimentelor (prin mărirea producției celor ren­tabile în defavoarea celor a­­ducătoare de mai puține be­neficii), scutiri de plăți, schim­bări de prețuri sau altor mo­dificări favorabile pentru uni­tăți, ci înainte de toate prin reducerea cheltuielilor mate­riale de producție, gospodări­rea judicioasă a materiilor prime, a materialelor, folosi­rea rațională a capacităților de lucru ș.a.m.d. Câ­ de efi­ciente sunt măsurile luate pen­tru elaborarea șarjelor minim economice, studierea cu minu­țiozitate a proceselor tehnolo­gice și elaborarea pe baza a­­cestor studii a celor mai po­trivite măsuri de organizare a producției și a muncii, în­făptuirea cu consecvență a planului de măsuri tehnico-or­ganizatorice care au stat la baza activității conducerii fa­bricii Terapia, se poate des­prinde din următoarele cifre: din cei 5 890 000 lei dați su­plimentar, 4 764 000 lei repre­zintă beneficiul obținut prin efort propriu. Exemplul dat este intimplător, fiindcă in toate unitățile enumerate mai sus, la care am mai putea adăuga multe altele, benefi­ciile suplimentre sunt rezulta­tul unei munci consecvente și asidue depuse de-a lungul în­tregului an. In zadar am încerca să în­sumăm beneficiile suplimenta­re date de aceste colective. Su­ma care ne-ar ieși ar fi fic­tivă, nereală. Ea ar demon­stra doar posibilitățile reale de care dispune economia ju­dețului nostru. Rezultatele lor sunt mult diminuate de alte întreprinderi care, fie că pro­duc cu pierderi planificate, fie datorită gospodăririi ne­­judicioase a valorilor și ca­pacităților de care dispun, au lipsit economia, in cursul a­­nului 1969, de importante be­neficii, deci nu și-au adus contribuția lor cuvenită la a­­cumulări. In capul listei se află Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej (cu 8 897 000 lei sub prevederile planului), Uzi­na Unirea (cu 7 509 000 lei), întreprinderea de prefabricate din Turda (cu 6 618 000 lei), întreprinderea de construcții în transporturi (cu 5 860 000 lei), întreprinderea de legume și fructe (cu 10 288 000 lei), Centrala minieră (cu 4 000 000 A. VARGA (Continuare In pag. a lll­a) Valențe românești Fotografia: SZABÓ Tamás Adunările generale In cooperativele agricole VOI ASISTA­ PESTE UN AN­LA UN BILANȚ MAI RODNIC? Citeva ore la rînd, intr-un dialog cu rezultatele și planu­rile de viitor, cu lipsurile, din păcate, multe, care s-au ma­nifestat In cursul anului tre­cut și cu cei care s-au făcut vinovați de menținerea lor — membri ai consiliului de con­ducere, brigadieri, cooperatori —, cu cifrele care prefigurea­ză producțiile de grîu, po­rumb, sfeclă de zahăr, cartofi, lapte, carne, ce și le propun să le realizeze în acest an, cooperatorii din Urca au cîn­­tărit, zilele acestea, cu răs­pundere, au chibzuit, ca bunii gospodari și au hotărît asupra măsurilor care să asigure pro­ducțiile stabilite și o dată cu acestea, sporirea avuției ob­ștești, creșterea bunăstării lor. La dezbaterile din adunarea generală, la definitivarea celor mai eficiente măsuri organi­zatorice, tehnice și operative au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid și Alexandru Galoș, secretar al Comitetului județean de partid și președintele U.J.C.A.P. Vom asista, peste un an, la un bilanț mai fructuos, la re­zultate mai bune în C.A.P. Urca? Cele 14 luări de cuvint, planul de producție și mă­su­­nile tehnico-organizatorice a­­probate, hotărîrea unanimă a vorbitorilor de a pune capăt deficiențelor, de­ a Îmbunătăți activitatea constituie o ga­ranție sigură a îndeplinirii producțiilor medii prevăzute .Cifrele stabilite în planul de cultură pentru acest an sînt pe deplin realizabile — au subliniat în cuvîntul lor Va­sile Turcu, Petru Tătaru, Pe­tru Oltean și alții. „In toam­nă s-au executat lucrări de bună calitate, normele stabili­te pentru 1970 constituie pen­tru noi toți un stimulent în muncă, avem o cantitate ma­re de îngrășăminte naturale, au subliniat ei în continuare. Se cere însă, așa cum au arătat mulți vorbitori — Va­sile Turcu, Petre Tătaru, Ioan Turean, Pavel Cristurean, Mi­hai Cloanță și alții o partid­­ (Continuara In pag. a lll­a) IZVORUL PRODUCȚIILOR MARI - PARTICIPAREA ZI DE ZI LA MICĂ Cu toate condițiile climati­ce mai puțin favorabile, în cooperativa agricolă de pro­ducție din comuna Mihai Vi­teazul s-au obținut în cursul anului 1969 o serie de rezul­tate pozitive. Membrii coo­peratori au strîns recolte bu­ne de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, au obținut producții bu­ne la lapte și carne, ceea ce poate să constituie un titlu de mîndrie și satisfacție pen­tru hărnicia cu care au lu­crat. Aceste rezultate, precum și deficiențele care s-au mani­festat în activitatea cooperati­vei în anul trecut au fost a­­nalizate în profunzime cu oca­zia adunării generale de da­re de seamă și dezbatere a planului de producție care a avut loc zilele trecute. Așa cum era firesc, au fost scoa­se în relief rezervele care în anul trecut nu au fost sufi­cient valorificate pentru a se obține producții cit mai mari și a spori pe această cale ve­niturile membrilor coopera­tori. In cadrul brigăzii a II-a, unde la întreținerea porum­bului s-a aplicat numărul de prașile corespunzătoare de pe cele 168 hectare semănate cu această cultură, s-a obținut o producție de 2 495 kg la hec­tar. La brigada a III-a din Cheia, unde lucrările de între­ținere la cultura sfeclei de za­hăr s-au făcut la timp și de bună calitate, s-a obținut o producție de 42 500 kg sfeclă de zahăr la hectar. Dar aceste rezultate fru­moase au fost umbrite de u­­nele deficiențe care s-au ma­nifestat la alte brigăzi, a II-a și a IV-a etc., unde produc­țiile obținute­­ au fost mult sub posibilități. Din analiza activității și a rezultatelor din sectorul zoo­tehnic a reieșit că în urma de­pășirii producțiilor planifi­cate au fost livrate statului în plus 241 kg de lapte, 15 tone de carne și peste 250 kg de lină. In vederea obținerii unui material valoros de prăsilă, s-a acordat o deosebită atenție realizării planului de montă și fătări, acesta fiind realizat 100 la sută. Darea de seamă a evidențiat hărnicia și price­perea de care a dat dovadă îngrijitorul de tineret bovin Iacob Hisem din Cheia, unde, la vitele, a fost realizată o fe­cunditate de 94 la sută. Tot­odată, la brigăzile a V-a și a VI-a, unde vacile de lapte au fost bine furajate și îngrijite, s-au depășit producțiile de lapte planificate cu 255 hl și respectiv 120 hl. Numeroase asemenea exem­ple vin să ilustreze faptul că, V. calugaru (Continuare în pag. a lll-a) Adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de con­stituire a Academiei de Știin­țe Sociale și Politice. In prim­a parte a ședinței, comisia de redactare a pre­zentat un raport privind mo­dificările ce urmează a fi a­­duse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimita­te Statutul Academiei de Ști­ințe Sociale și Politice a Re­publicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca de cerce­tare în domeniul științelor so­ciale și politice, promovează în această muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asigurînd orientarea teoretică și ideologică a cer­cetării științifice pe baza marxism-leninismu­lui. Statu­tul stabilește atribuțiile Aca­demiei și ale organelor sale de conducere, organizarea ac­tivității de cercetare, condi­țiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și altor persoane ca­re se disting prin contribuții de valoare teoretică și prac­tică și participă activ la viața științifică și ideologică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătui­tă din reprezentanți ai dife­ritelor institute și centre de cercetări, ai catedrelor din în­­vățământul superior din în­treaga țară, desemnați de că­tre delegați, a întocmit liste­le de candidați pentru mem­brii Academiei și le-a supus discuției Adunării generale. Prin vot secret pe buletine, A­­dunarea generală a ales 123 membri titulari și 93 membri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare­­ a fost­­ stabilită componența celor 8 secții ale Academiei, după care, în șe­(Continuare In pag. a lll­ a) Zeci și zeci de farfurii trec zilnic prin mîinile harnicelor muncitoare de la mașina de ștampilat și glazurat din secția de porțelan-menaj a fabricii de porțelan „Iris“ Cluj Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de consti­tuire a Academiei de Științe Sociale Și Politice a Repu­blicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a întîl­­nit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Aca­demii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Râdulescu, Vir­gil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Mi­ron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfă­șurării lucrărilor Adunării ge­nerale și, în numele membri­lor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vor­bitorul a arătat că, dlnd glas gîndurilor și propunerilor mul­tor participanți, exprim­ind sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contri­buției sale la dezvoltarea creatoare a gândirii sociale din țara noastră. Adunarea gene­rală a ales tn unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidu­lui să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice re­prezintă un eveniment deose­bit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite as­tăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste dome­nii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a ori­cărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limi­tă maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc in societatea noastră și în lume; numai ținând seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atit la înțelegerea fenomenelor so­ciale, cit și la orientarea ac­tivității de transformare a so­cietății. Constituirea Acade­miei va marca — sfnt convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un nu­măr mare de delegați și in­vitați. Dezbaterile care au a­­vut loc in prealabil in centre­le mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în aduna­rea de constituire, au contri­buit in bună măsură la pre­cizarea și orientarea activită­ții ce urmează să o desfășoa­re Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile câ­ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității în do­meniul științelor sociale și po­litice. Unele chestiuni ridica­te, unele critici sau unele do­rințe exprimate de tovarăși constituie doar citeva aspec­te ale problemelor mari ce se pun astăzi in fața științelor sociale in țara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou con­stituite vor trece la elaborarea unui program concret de mun­că și că, pe baza acestui pro­gram, se va realiza intensi­ficarea muncii de cercetare în institute, în universități, în centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne expri­măm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ri­dicarea pe o treaptă superioa­ră a întregii vieți culturale, științifice și educative din pa­tria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde tre­buie să fim mai activi, să a­­ducem o contribuție mai mare la înțelegerea atit a momen­telor esențiale din istoria pa­triei, cit și a marilor eveni­mente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine e­­venimentele, trebuie să îmbi­năm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul econo­miei, al filozofiei, sociologiei și in toate celelalte comparti­mente ale gindirii sociale ce intră in sfera de preocupări a Academiei de Științe Socia­le și Politice. Așteptăm de la dumnea­voastră, de la toți membrii A­­cademiei o muncă foarte in­tensă, foarte rodnică. Dorim ca in munca Academiei să se introducă un spirit nou, sti­lul muncii de partid, în sen­sul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozi­țiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist-dialectice despre natură și societate. Nu­mai astfel Academia va răs­punde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca in numele Comi­tetului Central, al Comitetului Executiv, să vă felicit pe dum­neavoastră, pe președintele A­­cademiei, pe toți membrii A­­cademiei și să vă urez succes in activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propu­­nîndu-mă președinte de onoa­re al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Acade­miei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale al gindirii și teoriei noastre re­voluționare, marxist-leniniste. I Precizări în legătură cu ocuparea unor posturi și catedre vacante în învățămînt Inițiat de puțin timp, concursul pentru ocuparea posturi­lor și catedrelor vacante atestă străduințele susținute de sti­mulare a pregătirii cadrelor didactice, de ierarhizare a va­lorii pedagogice. Participarea la concurs este reglementată de Statutul per­sonalului didactic. Față de normele prevăzute, însă, au apărut precizări suplimentare care permit unui număr mai mare de cadre didactice posibilitatea participării la concurs. Pentru a putea oferi cititorilor un tablou complet al con­dițiilor cerute de apropiata competiție didactică, ne-am adresat tovarășului profesor Victor Kovács, inspector școlar șef, la Inspectoratul școlar județean. — Se apropie data concursului pentru ocuparea unor posturi didactice și a unor catedre vacante în municipiile județului Cluj. Cînd și unde va avea loc concursul? — Concursul se va desfășura la data de 8 martie a.c. in Cluj, pentru ocuparea tuturor posturilor și catedrelor va­cante în municipiile Cluj, Turda și Dej. — Cine poate participa la concurs? — Personalul didactic titular definitiv care, la data de 1 septembrie a acestui an are cel puțin 3 ani de activitate di­dactică în postul în care funcționează. De asemenea, pot participa la concurs: personalul didactic de predare titular definitiv care funcționează intr-o localitate contraindicată pentru starea sănătății sau în care nu are posibilitatea, fiind suferind, să-și îngrijească sănătatea; funcționează în altă localitate decât aceea în care domiciliază soțul (soția); funcționează în altă localitate decit aceea în care domici­liază părinții și solicită transferarea în locul unde sînt sta­biliți aceștia; persoanele care au funcționat în învățămînt ca personal didactic definitiv și care au fost nevoite, pen­tru motive întemeiate și cu aprobarea Ministerului Invă­­țămîntului, să întrerupă activitatea didactică; specialiștii repartizați in alte sectoare de activitate, inclusiv în învăță­­mîntul superior, cu stagiul legal și care au studii cores­punzătoare pentru ocuparea unei funcții didactice. — Ce aduc nou recentele precizări ale Ministerului In­­vățămintului? — Față de cazurile menționate mai sus se mai pot în­scrie la concurs și următoarele categorii de personal didac­tic, dacă îndeplinesc celelalte condiții din regulament. E vorba de personalul didactic definitiv, care a fost titular în învățămînt și căruia, pentru motive întemeiate, i s-a apro­bat să suplinească pe un alt post, în același județ sau chiar în alt județ, dar cu acordul inspectoratului școlar al județului în care funcționa ca titular, personalul didactic definitiv care a fost titular in învățămînt, insă a fost nevoit, pentru motive întemeiate (a funcționat într-o localitate contraindicată pentru starea sănătății sau, fiind suferind, n-a avut posibilitatea să-și îngrijească sănătatea în locali­tatea respectivă; a funcționat în altă localitate decât aceea în care funcționează (soțul—soția) să renunțe la post. In anii precedenți, chiar fără aprobarea inspectoratelor școlare sau a fostelor secțiuni de învățămînt raionale și regionale Inspectoratul școlar va putea aproba înscrierea cadrelor didactice aflate in una din situațiile arătate, pe baza actelor care dovedesc temeinicia motivelor întreruperii activității ca titular. Mai poate participa personalul didactic definitiv care funcționează ca suplinitor și nu a fost niciodată titu­lar în învățămînt. I. X TELEX- TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX-TELEX • Vineri a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (Centrocoop), în cadrul căreia s-a hotărît convocarea celui de-al V-lea Con­gres al Centrocoop. S-a stabilit ca lucrările Congresului să se desfășoare în zilele de 9 și 10 aprilie a.c, la București. A fost stabilit proiectul ordinei de zi a Congresului. a trestiei de za­hăr Tinerii ame­ricani vor rămine in Cuba aproxi­mativ două luni.­­ Campionatele mondiale de patinaj artistic vor avea loc intre 3 și 8 martie în orașul iugoslav Lubljana.­­ Guvernul brazilian a anunțat că au fost elaborate planurile preliminare în ve­derea construirii primei uzine atomoelectrice din țară. După cum a precizat Dias Lette, ministrul minelor și energiei, construcția uzinei, care va fi plasată între orașele Sao Pau­lo, și Rio de Janeiro, urmează să fie încheiate în anul 1976, dar nu va intra în producție decit în 1980. • Potrivit datelor anun­țate la New York, epidemia de gripă „Hong-Kong“ ca­re bîntuie în prezent în S.U.A. s-a extins în 45 de state, atingînd în patru dintre ele — Maine, Rhode Island, Louisiana și Caro­lina de nord — proporții foarte grave. De la decla­rarea epidemiei, la 3 ia­nuarie 1970, un număr de 1395 persoane au decedat din cauza acestei boli. • 492 tineri nord-americani, reprezentînd cel de-al doilea con­tingent al brigăzii „Venceremos", au sosit la Havana la bordul navei „Luis Arcos Ber­­gnes" pentru a participa la cam­pania de recoltare

Next