Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-26 / 7272. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început» miercuri dimi­neața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Na­ționale. Marele sfat al țării ia în discuție docu­mente de mare importanță pentru dezvol­tarea in continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specia­liști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țârii. In actuala sesiune, de­putații vor dezbate, de asemenea, proble­me principale ale politicii externe promo­vate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adu­nări Naționale, precum și numeroși invi­tați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați în țara noastră. Se aflau, de aseme­nea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au intîmpi­­nat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Radulescu, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Con­stantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leon­te Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Con­siliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de to­varășul Stefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii in unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocro­tirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrindu-se in ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și am­plu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președin­tele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul co­mun al acestei comisii și al Comisiei juri­dice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția ge­nerală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului jude­țean — Neamț al P.C.R., președintele Con­siliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție­­ Boldești, județul Pra­hova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetu­lui județean­­ Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul între­prinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secreta­rul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovi­­mku, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi di­mineața. Comisiile juridică; pentru industrie, con­strucții și transporturi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consilii­le populare și administrația de stat; pen­tru învățămînt, știință și cultură s-au întru­nit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) ÎNȚELEGEREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Cercetarea științifică nu poate fi reprezentată la pro­porțiile unor formule sau me­tode cuprinzînd în ele înseși succesul: imaginea unui cîmp fără limite sesizabile pe care se desfășoară multiple activi­tăți de căutare, conduse în mod rațional răspunde, mi se pare, mai bine încercării de a defini noțiunea. A căuta. La fel cu a dori sau a voi, sunt tendințe sufletești care îm­ping la exteriorizare, ne pun în conflict cu realitatea și pentru a o stăpîni cu folos, rațiunea în continuă perfec­ționare constituie instrumen­tul cel mai util. Astăzi viața tehnică presu­pune în fiecare compartiment o cercetare a­­decvată pentru ca produsul realizat să fie calitativ mai eficace și canti­tativ mai puțin costisitor, e­­nergia consumată în cercetare obținînd la trasformarea cine­tică, randamentul cel mai ri­dicat pe care-1 poate înregis­tra o muncă omenească. Con­statarea explică atenția acor­dată de conducerile statelor cercetării științifice care se corelează sub aspect material cu valoarea producției glo­bale în raporturi cuprinse în­tre 1 și 10 la sută. La noi grija deosebită a conducerii statului s-a crista­lizat în noua lege din decem­brie 1969, privind „Activita­tea de cercetare științifică în Republica Socialistă Româ­nia“, completată de H.C.M. nr. 77 din 9 februarie 1970, privind „Aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifică“. Incon­testabil este un succes de a avea în sfîrșit o reglementare clară și cuprinzătoare pentru acest tip de muncă, care deși încurajat a fost privit sub as­pectul utilității, cu mai puțină, considerație în trecut. Legea fixînd cadrul larg al activității de cercetare fiind cunoscută, voi insista asupra punctelor mai importante ale Hotărîrii care sînt: gruparea cercetării științifice (unități cu gestiune proprie sau in­ternă, unități economice care în unele din compartimentele lor desfășoară activitate de cercetare științifică și institu­țiile de învățămînt superior); cheltuielile necesare cercetării se finanțează pe bază de con­tract cu unitățile beneficiare, iar cînd se de­pășesc valorile ce se pot încasa pe bază con­tractuală se pot primi dotații de la bugetul de stat; obliga­ția ministerelor și organelor centrale de a lua măsuri pen­tru valorificarea în practică a rezultatelor cercetării în ter­men de cel mult 3 luni de la recepția lucrărilor de cerce­tare; repartizarea beneficiilor din contractele de cercetare științifică pot fi destinate dez­voltării bazei materiale pro­prii; controlul și îndrumarea activității de cercetare efec­tuată pe bază de contracte se face de către Consiliul­­ Națio­nal al Cercetării Științifice împreună cu ministerele și celelalte organe centrale. Cele două acte normative au, evident, meritul creării cadrului necesar, dar nu pot asigura și realizarea conți­nutului. Cercetarea științifică poate să-și îndeplinească misiunea Prof. univ. Mircea MIHĂILESCU (Continuare in pag. a­ll-a) OPINII, I • Anul XXVI Nr. 727? • Joi 26 martie 1970 4 pagini 30 bani PIERDERILE AU CRESCUT. CÂND VA CREȘTE ȘI INTERESUL PENTRU ELIMINAREA LOR έ ­n legătură cu situația eco­nomică a Trustului de con­strucții locale persistă de mul­tă vreme părerea că din în­casări nu pot fi acoperite chel­tuielile, deci activitatea aces­tei unități de construcții nu poate fi rentabilizată. In ce măsură va fi confirmată sau infirmată în viitor această pă­rere rămîne de văzut. Adevă­rul este că, pînă la începutul anului 1969, pierderile planifi­cate și cele efective au scăzut sistematic. De la peste 10 mi­lioane lei în 1967, suma pier­derilor admise în 1969 a a­­juns la 3,3 milioane lei. Du­pă o asemenea evoluție, era normal ca trustul să realize­ze un nou pas spre „cota ze­ro". Eliminarea completă a pierderilor — dorim să preci­zăm acest lucru — este mult îngreunată de diferențele de preț între cele reale și cele practicate de proiectanți în defavoarea constructorilor. A­­ceastă greutate este, însă, va­labilă și pentru alte între­prinderi de construcții, care au întrecut demult bariera rentabilității. La sfîrșitul se­mestrului I al anului trecut — acest lucru a fost consemnat și des ziarul nostru — bilanțul de venituri și cheltuieli al T.C.L. prezenta tendințe des­tul de promițătoare spre mic­șorarea pierderilor. Firească și de așteptat era o evoluție spre bine, avînd în vedere fi­nalizarea măsurilor care s-au luat sau trebuia să se ia în această privință. Bilanțul de venituri și chel­tuieli de sfîrșit de an, însă, a spulberat toate așteptările. T.CX.-ul, în 1969, a înregis­trat o pierdere de peste 19 milioane lei, cheltuind cu 15 milioane lei mai mult decit s-a admis­ Răsfoim împreună cu tov. Ovidiu Poruțiu, șef al servi­ciului contabilității, filele bi­lanțului, cu o nedumerire fi­rească, înregistram tot ce mi se părea important: 7,5 mi­lioane lei plătiți pentru trans­portul muncitorilor, 2,4 mi­lioane lei dobînzi penalizatoa­re, 4,9 milioane lei depășiri la materiale, 5 milioane lei la manipulare, 2,6 milioane plă­tite suplimentar la utilaje ș.a.m.d. In continuare, am notat explicațiile tov. Poluția: întreprinderea de transporturi auto pretinde o taxă mai ma­re de transport (prin încheie­rea de convenții), cota cuve­nită pentru organizarea șan­tierelor s-a micșorat­­ datorită creșterii ponderii locuințelor în planul T.C.L.), dotația de stat este prea mică față de posibilitățile reale ale între­prinderii (1 la sută față de 1968!?). Toate acestea, a pre­cizat tov. Poruțiu, reprezintă 12 milioane lei. Și restul? — l-am întrebat noi. Este ceea ce numim noi o supriză: 7 milioane lei, la T.C.L., pot să apară și să dispară pe neob­servate! Oricît de paradoxal ar pă­rea, așa este. Comitetul de di­recție, cînd a luat cunoștință de mărimea sumelor irosite, a restituit bilanțurile grupurilor de șantiere pentru reexami­nare. Contabilii șefi ai grupu­rilor au mai găsit cîte ceva de îndreptat, dar, în esență, situația a rămas aceeași: 19 milioane lei pierderi. După discuția cu tov. Poru­țiu, ne-am pus întrebarea: un prin­col, după încheierea, bilan­țului, ajută la ceva? Se pă­rea că nu. Mărimea sumei, după cîte am presupus, a pro­dus un șoc suficient de puter­nic ca la Trustul de construc­ții, de la mic la mare, fie­care să fie alarmat și să se gindească serios la inchide­ A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) IIMOMUIMH Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj: oră de laborator PREZENTĂRI DE SCRISORI DE ACREDITARE Ambasadorul Republicii Columbia la 25 martie 1970, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care și-a prezentat scrisorile de­ acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Columbia în Republica Socia­listă România. Cu acest prilej, ambasadorul Antonio Alvarez Restrepo și președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării acrișorilor de acreditare, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Re­publicii Columbia. Ambasadorul Republicii Guineea In aceeași zi, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe Ma­thias Fassou Mariba, care și-a prezentat scrisorile de acre­ditare în calitate de ambasa­dor extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă Româ­­nia. Cu această ocazie, ambasa­dorul Mathias Fassou Mariba și președintele Consiliului de Stat,­­Nicolae Ceaușescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia a avut o convorbire cor­dială cu ambasadorul Repu­blicii Guineea. ★ La solemnități și convorbiri au luat parte Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, și Corneliu Mănescu, mi­­nistrul afacerilor externe. (Agerpres) GARANȚII SIGURE — Recenta plenară a C.C. al P.C.R. a dezbătut programul național privind dezvoltarea zootehniei și creșterea produc­ției animaliere în anii 1970— 1980. Se preconizează ca sarci­nile prevăzute pentru această perioadă să fie realizate în­deosebi în ferme mari, în în­treprinderi agricole de stat și cooperativele agricole de pro­ducție. Desigur aglomerările de efective pe lângă marile a­­vantaje pe care le oferă, ridi­că și unele probleme în creș­terea industrială a animale­lor. Ca om de știință, cadru didactic cu o îndelungată ex­periență, cum vedeți rezolvarea unora din aceste probleme? — Mai întîi aș vrea să-mi exprim pe această cale bucu­ria pentru mărețul program elaborat de partid și dorința mea fierbinte de a contribui la realizarea lui. Numai îndepli­nind cu rigurozitate prevede­rile programului vom avea satisfacția că am făcut totul pentru ridicarea agriculturii țării noastre la nivelul pe ca­re-1 merită în ierarhia mon­dială. In ceea ce privește pro­blemele pe care le ridică creș­terea animalelor și a produc­ției acestora în ferme mari de tip industrial, eu cred că se pot rezolva printr-o strânsă conlucrare a tuturor factori­lor chemați să contribuie la realizarea sarcinilor prevăzute. Spun acest lucru gîndindu-mă la aprecierea făcută de tova­rășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Plenară. ■ Interviu cu prof. dr. do­cent Ion ADAMEȘTEANU, Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza* 1g ...„progresul agriculturii, cul­tura plantelor și creșterea ani­malelor cer cunoștințe noi, moderne, cîte­odată mai multe decit pentru unele ramuri in­dustriale; este desigur foarte important să prelucrezi o bucată de lemn sau de me­tal, dar a lucra cu plantele și cu animalele, a modela viața însăși, a crea noi soiuri, noi rase de animale, a spori pro­ductivitatea lor — toate aces­tea cer cunoștințe profunde“... In ciclul biologic orice stag­nare sau anomalie de confort, de alimentație se exprimă prin limitarea, sau chiar regresul randamentului. Uneori în ur­ma unor simple anomalii ne­­înscrise în parametrii fiziolo­gici care persistă puțin timp — doar cîteva ore — organis­mul animal se deteriorează pe o lungă perioadă de timp, de cele mai multe ori rămînînd cu sechele­ pe întreaga viață productivă sau de reproducție. Selecția raselor de animale de mare productivitate a dus în țara noastră la un capital biologic de extremă valoare. Selecția implică însă și o gri­jă deosebită față de aceste animale, deoarece productivi­tatea lor este deosebit de sen­sibilă la diversele intervenții ale mediului exterior și în special în privința adăposti­­­rii și alimentației.­­ Ținînd seama de necesi­tatea asigurării unor condiții corespunzătoare de creștere a animalelor în marile ferme, a­­veți de făcut vreo recoman­dare în această privință, avînd în vedere și faptul că aceste condiții vor trebui realizate cu cheltuieli cît mai puține? — Fără îndoială că pot fi realizate construcții zootehnice cu confort corespunzătoar și cu cheltuieli reduse dacă be­neficiarii acestor investiții știu precis ce să ceară constructo­rilor și furnizorilor de utilaje, dacă le pretind acestora lu­crări de calitate. Uneori se abuzează de adăposturi și me­canisme de deservire cu de­fecte, ceea ce obligă conduce­rile unităților respective să fa­că corecții care desigur ridică prețul de cost și întîrzie creș­terea efectivelor și producția acestora. Orice adăpost devi­ne ieftin nu numai prin eco­nomicitatea soluțiilor preconi­zate ci mai ales prin producti­vitatea și randamentul mare al animalelor. Intr-un adăpost de scroafe fătătoare să zicem și în care tuburile de încălzire de sub paviment nu realizează temperatura de confort a pui­­­ceilor nou-născuți, de 30-33 grade și mai ales dacă ele trec prin locul unde trebuie să se scurgă pum­nul, aceasta duce în mod fatal la pierderi de AI. SOMEȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Prin extinderea irigațiilor Recolte Proiectul Programului na­țional privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de iriga­ții, îndiguiri, desecări și com­baterea eroziunii solului, dez­bătut de recenta plenară a C.C. al P.C.R. a fost primit cu deosebită satisfacție și in­teres de membrii cooperativei agricole de producție din Lu­na — Turcia. Elaborarea aces­tui program, ca și stabilirea celorlalte măsuri referitoare la dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animalie­re tntr-o perspectivă de lun­gă durată reflectă politica științifică a partidului nostru de dezvoltare multilaterală și intensivă a agriculturii, în scopul înfloririi continue a e­­conomiei naționale, al ridică­rii nivelului de viață materia­lă și spirituală a întregului popor. Cooperativa agricolă de producție din Luna, situată în lunca Arieșului, va beneficia din plin de binefacerile tra­ducerii în viață a prevederi­lor programului Prin extinde­rea irigațiilor pe întreaga su­prafață de teren pe care o de­ține cooperativa noastră se va putea practica o agricultură intensivă, modernă. Lucrările de irigații In lunca Arieșului au început in anii trecuți, fiind intr-un stadiu avansat, urmînd să fie și mai mult extinse în viitorul cincinal. Fiind așezate în luncă, te­renurile cooperativei noastre au o fertilitate ridicată, iar faptul că sînt plane ne-a per­mis și pînă acum să execu­tăm arăturile, insămințările și lucrările de întreținere meca­nizat. Am aplicat, de aseme­nea, îngrășăminte naturale și chimice în fiecare an, pe mari suprafețe. Singurul ele­ment care n-a fost folosit su­ficient pînă acum a fost apa. Prin aplicarea în viață a pro­gramului de extindere a iriga­țiilor, vom avea posibilitatea să echilibrăm umiditatea so­lului și să mergem pe o chi­mizare mai complexă a tutu­ror culturilor, atît cerealiere cît și tehnice. Pînă acum, su­prafața pe care o cultivam cu legume era limitată, dato­rită posibilităților mai restrîn­­se pe care le-am avut pentru irigare. Prin extinderea iri­gațiilor, vom putea extinde cultura legumelor pe suprafe­țe propice, mult mai mari. In cadrul cooperativei noas­tre, cultura sfeclei de zahăr a­­re o însemnată pondere, fiind cultivată in fiecare an pe 80 de hectare, de pe care obți­neam o producție pînă la 30 000 kg la hectar. Prin iri­gare, in condiții normale, vom putea obține o producție de peste 50 000 kg sfeclă de za­hăr la hectar, ceea ce repre­zintă aproape dublul produc­ției pe care o obținem astăzi. Rezultate deosebite vom putea obține la cultura porumbului. Față de producțiile care se obțin pe terenurile neirigate, de 3 000 kg boabe la hectar, acestea se vor putea ridica substanțial, pînă la 7 000— 8 000 kg la hectar și chiar mai mult, în condiții de iri­gare. De avantaje mari vom beneficia și la cultura griu­lui In toamnele de obicei, se­cetoase la noi, vom putea ad­ministra o udare de aprovi­zionare a solului, ceea ce va asigura o răsărire uniformă a griului pe cele 400 hectare pe care le cultivăm. Avînd in vedere creșterea deosebită a sectorului zooteh­nic și specializarea coopera­tivei noastre in creșterea va­cilor de lapte, care va ajun­ Gheorghe LEFTER, inginer șef la G.A.P. Luna — Turda ___________________ _ (Continuare în pag. a lll-a) mari și constante Lacto-barul nr. 79 de pe strada Napoca, la ora prînzu­­lui. E destul de greu să mai găsești un loc liber. Ospătarele răspund prompt numeroaselor solicitări ale consumatorilor obișnuiți să servească masa la această uni­tate, care și-a cucerit, de mult timp, un bun renume. Ne așezăm la o masă. Lista de meniuri ne oferă o invi­tație apetisantă. E dificil să te oprești asupra uneia din cele 7 supe și ciorbe, 8 mân­căruri fără carne, și 24 de sortimente pregătite pe bază de carne. Aflăm printre aces­tea preparate culinare care definesc profilul unității, proaspete, gustoase, bine pre­gătite. Nu lipsesc nici o zi preparatele de carne de pa­săre, nici produsele lactate. Responsabilii unității, A. Cîm­­peanu și S. Lörincz, ne mărtu­risesc că printre clienți se află numeroși obișnuiți ai ca­sei, cărora le cunosc prefe­rințele, gusturile, ceea ce îi ajută să-i servească în con­diții cit mai bune. Ne continuăm raidul la al­te cîteva unități care, bănuim, sînt des vizitate de clienți, mai ales la ora prînzului. Vizităm restaurantul lacto­­vegetarian, din Piața Liber­tății, nr. 12. Avem și aici o plăcută surpriză: o listă de bucate cuprinzătoare, cu sor­timente specifice unui lacto­­vegetarian, în măsură să sa­tisfacă diverse gusturi. Remăr­ităm existența unor preparate dietetice, fără carne, cum e firesc să se afle intr-o astfel de unitate, dar rămînem sur­prinși cînd dorința noastră de a servi un pahar cu lapte este întîmpinată cu un „Nu avem. S-a terminat azi-dimineață“. Ne oprim la bufet. In drep­tul frigiderului, un coș cu franzele este acoperit de o față de masă murdară care, după mărturisirea bufetierei, fusese folosită la ștersul far­furiilor de praf. Pe ramele in­terioare ale ușii frigiderului depistăm cu ușurință praful. Aflăm unele produse neaco­perite, deși elementare reguli de igienă indică tocmai con­trariul. In bucătărie o defi­ciență rămasă de la renovare: delimitarea strictă a spațiilor pentru curățirea veselei, tran­șarea cărnii, pregătirea buca­telor, n-a fost încă remediată, existînd, în continuare, peri­colul infectării alimentelor.­­ La ©spătăria din Piața Mi­hai Viteazul, datorită rulajului foarte mare de consumatori (unii mai puțin­­ atenți în păstrarea curățeniei) se impun măsuri suplimentare pentru menținerea condițiilor igieni­­co-sanitare, pentru asigurarea unui aspect plăcut sălii unde se servește mîncarea. Realita­tea ne convinge că nici po­sibilitățile existente pentru respectarea unor asemenea norme nu sunt exploatate în suficientă măsură. Resturi de mîncare se găsesc răspîndite prin sala de mese; la picioa­rele unui consumator, care tocmai servea felul doi, se a­fla și o găleată plină de te­ 1 ziduri menajere. De la mese ■ lipseau paharele curate, șer­­i vețelele, iar la chiuvetă nu ■ exista prosop și săpun. Du­ ■­pă cum se știe, un local im­­­­pune consumatorului compor­­­­tare civilizată, prin ținuta sa,­­ care pretinde, în primul rînd,­­ asigurarea unor elementare norme de igienă. Justificările­­ responsabilului nu numai că­­ nu pot fi luate în considerare,­­ dar nu slujesc cu nimic con­­­­sumatorilor. De constatări ,mai îmbucu­­­­rătoare avem parte vizitînd­­ crama „București“. Asistăm,­­ neobservați, la următoarea scenă: responsabilul (Remus Pop) reproșează barmanei o minusculă pată de pe un pa­har. Și nu numai atît. Localul nu mai păstrează, ca altădată, aspectul care te îndemna să­­ te întorci din ușă. Dimpotri­­­­vă, aspectul pitoresc, susținut de o curățenie și ordine exem­­­­plare, îți oferă o autentică­­ invitație pentru o scurtă re-­­­confortare. Invitația devine ■ și mai plăcută, după ce con­ I suiți lista de meniuri. Con­­­­sumatorului grăbit i se oferă, ■ operativ, minuturi specifice a­­­­cestui local. Braseria „Pelișor” a deve­­nit, în urma renovării, un lo­­­­cal modern. Ordinea din lo­­­ cal o poți reîntîlni, păstrată , cu aceeași grijă, în bucătărie ■ E. P. SILVANU, I R. IONESCU I (Continuare în pag. a II-a) j Invitații primite și refuzate la ora prînzului ?elex»telex»telex«telex«telex*telex«telex»telex»te­l CNYEXHICA ora. VX'TEIZX-TELEX'TELEX'TELEX'TELSCTELEX'TELEX-TEU, Ieri după-amiază, în sălile Galeriei de pe str. 6 Martie, a avut loc vernisajul expozi­ției cenaclului de creație al tineretului, de pe lîngă Fi­liala Cluj a U.A.P. La des­chidere au fost prezenți to­varășii Roman Morar, secre­tar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Liviu Văcariu, șef de secție la Comitetul ju­dețean de partid, Aurel Ciupe, președintele filialei clujene a Uniunii Artiștilor Plastici, reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, plas­­ticieni, studenți, oameni de cultură și artă. Festivitatea a fost deschisă de conf. univ. Daniel Popes­cu, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“. In numele expozanților a vor­bit Florin Maxa, președintele cenaclului de creație al tine­retului • Prima deca­dă a lunii viitoare coincide cu o fru­moasă manifesta­re artistică în pcri­mul festival repu­blican de teatru pionieresc și șco­lar. • La sediul O.N.U. s-a anunțat că ambasadorii la O.N.U. ai Franței, Marii Britanii, S.U.A. și U.R.S.S. au hotărît să amine cea de-a 32-a reuniune din cadrul convorbirilor, în vederea găsirii căilor unei reglementări pașnice a conflic­tului din Orientul Apropiat, care urma să aibă loc joi. S-a stabilit ca această ședință să aibă loc la 31 martie. # Ieri în cadrul diviziei A de fotbal, la Constanța, s-a desfășurat partida restanță dintre Farul și „U" Craiova. Victoria a revenit, cu 4-0 (2-0), echipei Farul prin punctele înscrise de Tufan, S. Avram, Tănase și Sasu, să anul acesta în calendarul acțiu­nilor desfășurate de purtătorii cra­vatelor roșii. Pri­

Next