Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-28 / 7274. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbate­rii politicii internaționale a Republicii Socia­liste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați - conducă­tori de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice,, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidu­lui și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vilcu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adu­nări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvintul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, care a prezentat Dorea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvâ­ntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Na­ționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Co­mitetului județean Bacău al P.C.R., președin­tele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mi­hai Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oameni­lor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru ener­gie nucleară. Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agri­cole de producție „Gheorghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor, și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotâriri a Marii Adunări Naționale cu privire la acti­vitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărire care a fost examinată și însușită de Comisia pentru poli­tică externă a MAN. Marea Adunare Națională a Republicii So­cialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotârîrea cu privire la acti­vitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung mani­­festînd aprobarea deplină, adeziunea integra­lă a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noas­tre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca următoarea ședință plenară a se­siunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continu­a în comisiile permanente. (Agerpres) DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 — prezentată de tovarășul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe — Stimați tovarăși. Din Însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfă­țișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională des­fășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noas­tre se dezvoltă în unitate dia­lectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edi­ficării societății socialiste multilateral dezvoltate. Suc­cesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o con­tribuție de seamă la cauza consolidării socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție. In spiritul politicii consec­vente a partidului și statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului ro­mân, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus con­tribuția la promovarea relații­lor de colaborare între toate statele, în vederea soluționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viața poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apre­ciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare, întreaga activitate a gu­vernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfă­șurat sub îndrumarea perma­nentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tova­rășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întă­rirea legăturilor bilaterale, România a acționat și acțio­nează cu perseverență în ve­derea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Pro­vizoriu al Republicii Vietna­mului­ de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Ugan­da și Noua Zeelan­dă. România întreține astăzi relații diplo­matice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate statele, România așează prin­cipiile — care capătă o im­portanță sporită în viața in­ternațională și o adeziune tot mai largă din partea po­poarelor — ale respectării in­dependenței și suveranității naționale, egalității în drep­turi, avantajului reciproc, ne­amestecului în treburile inter­ne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător a­­supra politicii sale interne și externe. Așezînd neabătut prie­tenia, alianța frățească și co­laborarea multilaterală cu toa­te țările socialiste in centrul politicii sale externe, Româ­nia a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extin­dere a relațiilor politice, eco­nomice, cultural-științifice cu statele socialiste. în acest cadru se înscriu stntîlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Josef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz­ Tito, precum și întrevederi între președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germană, R.P. Ungară.. Relațiile țării noastre cu R. P. Albania au evoluat in­tr-un spirit de înțelegere reciprocă, existând posibilități pentru extinderea lor în viitor. Intîlnirile și discuțiile pur­tate au condus la aduncîra colaborării, au pus în evi­dență noi posibilități de ex­tindere a relațiilor bilaterale, în avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor ca­re interesează statele socia­liste europene, au constituit o contribuție de preț la întă­rirea unității lor, la promo­varea cauzei socialismului, păcii și colaborării dintre po­poare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republi­ca Populară Chineză. In toam­na anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tova­rășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R.P. Chi­neză, în probleme privind construcția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relații­lor bilaterale, situația inter­națională. Relațiile țării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul Na­țional de Eliberare din Vietna­mul de Sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului­ multila­teral acordat de poporul ro­mân eroicului popor vietna­mez în lupta sa dreaptă îm­potriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raportu­rile României cu R.P. Mon­golă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relații­le cu statele socialiste, guver­nul român a procedat la în­cheierea a 75 de noi instru­mente de colaborare și coope­­rare, în cele mai variate do­menii de activitate. România își aduce contribu­ția activă la extinderea co­laborării și cooperării econo­mice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își in­tensifică, în același timp, schimburile comerciale, cola­borarea și cooperarea în do­meniul economic cu toate ță­rile socialiste. Țara noastră își dezvoltă re­lațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participan­te la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind ga­ta să lupte alături de arma­tele prietene în cazul unei a­­gresiuni dezlănțuite în Euro­pa de forțele imperialiste, îm­potriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, dele­gații de partid și de stat, con­duse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a­u luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al state­lor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la în­tâlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducăto­rilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslova­că, R.D.­ Germană, R.P. Polo­nă, R.S. România, R.P. Un­gară și U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum și celelalte reuniuni ale țărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutua­lă și receptivitate față de o­­piniile și interesele fiecărui stat, este posibil s­­ se stabi­lească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contribuție importantă la ri­dicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la în­tărirea solidarității dintre ță­rile socialiste. Este forma noastră convin­gere că, edificîndu-și relații­le în r reciproca­ra principiile (Continuare In pag. o H-a) HOTĂRÎREA Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbătînd darea de seamă pre­zentată de ministrul afacerilor externe cu privire la acti­vitatea internațională desfășurată de Republica Socialistă România in anul 1969. HOTĂRĂȘTE: Aprobă linia politică externă și activitatea internațională a Republicii Socialiste România desfășurată in anul 1969. Reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România de a promova și în viitor, în politica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinderea colaborării cu toate state­le, fără deosebire de orinduire socială — pe baza principii­lor suveranitatii și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc­­, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub domi­nația colonială și lărgirea relațiilor de colaborare cu tine­rele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solidarității ca forțele antiimperialiste ale contemporaneității, însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste Romănia să ia toate măsurile pentru Înfăptuirea acestei șt­­id­eri Anul XXVI / Nr. 7274­4 pagini 30 bani • Sâmbăta 28 martie 1970 PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTEI UNITĂȚII SOCIALISTE — In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, au avut loc lu­crările plenarei Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul in care s-au re­zolvat propunerile făcute de către cetățeni în campania electorală din ianuarie—martie 1969, precum și activitatea depusă până acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și­ planul relațiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicității. Plenara a hotărât ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Na­țional al Frontului Unității Socialiste ca repre­zentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție, Florian Dănă­­lache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Po­pescu, președintele Uniunii Societăților de Științe Medicale și Dumitru Bejan, preșe­dintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului Județean Me­hedinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvin­tul tovarășii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dă­­nilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Du­mitru Toma, Carol Gollnez, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți mem­brii Consiliului care au luat cuvintul aici au evidențiat preocupările consiliilor jude­țene, orășenești și comunale pentru rezolvarea propuneri­lor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organis­me ale statului. Trebuie să spunem, că, în­­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor proble­me, pentru soluționarea ches­tiunilor de muncă și viață ca­re îi privesc nemijlocit pe ce­tățeni, precum și a probleme­lor de ordin gospodăresc-edi­­litar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edili­­tar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Pa­ralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxi­me în ridicarea nivelului edi­­litar-gospodăresc al orașelor și comunelor, in crearea unor condiții de viață tot mai bu­ne cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți depu­tații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întîl­nirile avute cu cetățenii. Tre­buie să atragem atenția tutu­ror deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cît și ai consiliilor populare — să­­ se preocupe în mai mare mă­sură de rezolvarea probleme­lor ridicate de alegători. Desi­gur, sînt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar și în acest caz ce­tățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate solu­ționa, explicîndu-li-se cu ar­gumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că orga­nele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de pro­blemele lor. Acolo unde nu există încă condițiuni pentru rezolvarea propunerilor făcu­te, sau cînd problemele ridica­te sînt neîntemeiate, trebuie date explicații pline de răbda­re cetățenilor, procedînd ast­fel vom avea de câștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de solu­ționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii orga­nelor de stat, de partid și ai organizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului U­­nității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățeni­lor. Numai , în măsura în care își îndeplinesc cu răs­pundere și consecvență aceste atribuțiuni ei se bucură de încrederea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetă­țenilor in înfăptuirea sarcini­lor privind dezvoltarea socie­tății, ridicarea nivelului de viață și de civilizație al ora­șelor și satelor patriei noastre socialiste. In­ această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gândim ca, în cursul lunilor mai-iunie să ai­bă loc asemenea întîlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputa­ților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegă­tori, cît, mai cu seamă, pro­blemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvolta­rea agriculturii, precum și ho­­tărîrile Marii Adunări Națio­nale privind calitatea produse­lor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Con­siliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații men­țin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activității lor și asupra problemelor ge­nerale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii. In Frontul Unității Socialis­te sunt prezente toate organi­zațiile obștești, de aceea este necesar ca în consiliile Fron­tului să se dezbată modul în care aceste organizații parti­cipă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a pro­gramului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în fața po­porului, realizarea politicii partidului și statului. In a­­ceastă privință, cred că atît Consiliul Național cît și con­siliile județene au făcut în­că destul de puțin. In pla­nul de măsuri al Consiliu­lui Național există unele prevederi în această pri­vință: cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă­ ­Continuare in pag. a lli-a} Cu privire la securitatea europeană Consiliul Național al Fron­tului Unității Socialiste a exa­minat și aprobat in ședința plenară din 27 martie a.c. ac­tivitatea desfășurată în anul 1969 de către Biroul său Exe­cutiv, precum și proiectul pla­nului pentru anul 1970 în do­meniul relațiilor internațio­nale. Consiliul Național consideră că una dintre principalele pro­bleme care preocupă astăzi po­poarele Europei este instaura­rea securității pe acest conti­nent. Opinia publică europea­nă, tot mai multe organizații politice, profesionale, persona­lități de prestigiu ale vieții publice, culturale artistice etc., mas­ largi de oameni ai mun­cii din toate țările continen­tului, împărtășesc mereu mai intens această convingere și apreciază că este imperios ne­cesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperă­rii multilaterale între po­poarele europene. Soluționarea problemei securității europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanță pe calea pro­movării coexistenței pașnice între toate țările planetei noastre. Consiliul Național dă o înal­tă prețuire acțiunilor între­prinse in această direcție de Partidul Comunist Român și Guvernul Republicii Socialiste RnmnAnia în spiritul Declara­ții Consfătuirii de la Bucu­rești din anul 1966 și a Apelu­lui da la Budapesta a­ Comi­tetului Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Consiliul Național consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condițiile necesare pentru convocarea conferinței statelor europene în problema securității. Avînd convingerea că secu­ritatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Na­țional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale con­ferinței cît și în etapele urmă­toare, la discutarea și rezol­varea acestei probleme tre­buie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanții autorizați ai tuturor țărilor in­teresate, fie că aparțin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De ase­menea, Consiliul este încre­dințat că atît în perioada pre­mergătoare, cît și în cursul desfășurării conferinței, vor fi examinate cu atenție toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei în­țelegerii și securității statelor europene. In temeiul concluziilor des­prinse din dezbaterile care au avut loc, ținînd seamă de o­­biectivele sale programatice și de necesitatea de a aduce contribuția sa la organizarea conferinței pentru statorni­cirea securității in Europa, Consiliul Național al Frontu­lui Unității Socialiste, însărcinează Biroul Exe­cutiv să acționeze pentru sta­bilirea și dezvoltarea de rela­ții cu formații politice simi­lare Frontului, partide poli­tice, organizații sociale, cul­turale și științifice, reprezen­tanți ai parlamentelor și perso­nalități din toate sectoarele vieții sociale din țările­ Euro­pei, care pot fi interesate in pregătirea conferinței guver­nelor continentului consacrată soluționării problemelor secu­rității europene; — recomandă organizațiilor de­ masă, obștești și profesio­nale, uniunilor culturale și științifice care fac parte din Frontul Unității Socialiste să stabilească și să intensifice re­lațiile lor cu organizațiile, aso­ciațiile, uniunile obștești, cul­turale și științifice, din toate țările Europei, care militează sau doresc să acționeze pen­tru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor și guvernelor în vederea organizării conferin­ței pentru securitatea europea­nă. Consiliul Național al Fron­tului Unită­ii Socialiste este pe deplin convins că poporul român își va aduce și pe vii­tor contribuția sa la promo­varea cooperării între toate țările, la statornicirea securi­tății în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SO­CIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA

Next