Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-30 / 7326. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNmVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI Nr. 7326 Sîmbătă 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate in continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar, ici-colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vîltoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii , trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînuri se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de sat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlâdenilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul-maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hârtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza (Continuare în pag. a IV-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița întoarcerea tovarășului 1 GHEORGHE HIER de la Moscova Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Ca să uitam ce-a fost ieri trebuie să facem mai mult azi! EROII REFACERII Cerul renaște. Renaște din mîl, ruine și tristețe. Renaște, dar nu de la sine, ci prin noi, prin munca noastră. Orașul acesta, care a început să-și recontureze vechiul profil, va fi opera noastră, a tuturor. In el s-au materializat deja efortul celor care au luptat cu valurile, munca dificilă de evacuare a apei și noroiului, strădania fără margini de recuperare și punere în funcțiune a sutelor de instalații și utilaje deteriorate. Sunt mulți cei din ale căror eforturi și strădanii renaște, la fel ca în basme, orașul distrus. Intr-un fel sau altul, fiecare am contribuit sau contribuim la refacerea lui. O asemenea operă fiind greu de consemnat în toată amplitudinea sa, redăm, în rîndurile de față, doar cîteva secvențe... Pentru ca pulsul sutelor de mașini și instalații să bată din nou, se impunea o muncă titanică. Zeci de săptămîni le-ar fi trebuit celor de la Fabrica de produse refractare, să spele de mîl, să verifice și repare ceea ce apele distruseseră. In ajutorul lor au sărit însă colegii din întreprinderile-surori. Formații de electricieni, mecanici, de la Cluj, Turda, București, Tg. Jiu, Suceava, au venit la Dej pentru a ajuta la migăloasa și deloc plăcuta muncă de recuperare. Cu răbdare de ceasornicari, oamenii au curățat și verificat piesă cu piesă, au reparat parțial sau total, în timp record, motoare și instalații complexe. Pînă și cei care nu aveau nici o tangență cu întreprinderea, s-au oferit să dea o mină de ajutor. De la Institutul politehnic din Cluj a descins la Dej, în fabrică, din proprie inițiativă, un colectiv de meseriași condus de inginerul Andronescu Mircea. Punînd umărul, alături de ceilalți, ei au contribuit la grăbirea punerii în funcțiune a acestei întreprinderi. Clujeni, salariați din unități economice din alte localități, au venit la Dej cu miile. Ca întreprinderea „11 Iunie“ să-și schimbe înfățișarea de ruină, aici au lucrat salariați de la Fabrica de produse zaharoase, Industria laptelui, Antrepozitul frigorific, Complexul de panificație etc. Mai mult sau mai puțin, tot Combinatul de industrie ali I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Cale liberă a Dej-Triaj Nu-i nevoie să demonstrăm marea însemnătate a nodului de cale ferată Dej-Triaj pentru traficul feroviar, pentru economia națională. Pe aici trec zilnic între 2.200—2.300 de vagoane, iar în perioadele de vîrf pînă la 2.700. Inundațiile au paralizat întreaga activitate. Mai bine de 900 de vagoane și peste 40 de locomotive au fost imobilizate aici. Muncitorii ceferiști, în frunte cu comuniștii, au făcut eforturi supraomenești pentru a feri materialul rulant de degradare, stînd zile și nopți la locul de muncă, înconjurați de valurile năvalnice ale apelor. Și în bună măsură au reușit acest lucru. Am vizitat Triajul după retragerea apelor; părea o Sahară, mîlul atingea în unele locuri grosimea de un jumătate de metru, iar în vagoane 10—20 centimetri. Terasamentul liniilor era spălat pe o lungime de un jumătate de kilometru, întreaga rețea de semnalizare, dirijare, legăturile telegrafice și telefonice erau distruse. In aceste momente grele, — ne spune Remus Bujor, secretarul comitetului de partid, ne-au venit în ajutor tovarășii, colegii de muncă din întreaga Regională C.F.R. Timp de cîteva zile au sosit trenuri de lucru cu materiale și oameni, care au depus un efort extraordinar. Alături de noi, ceferiștii, au lucrat cu același devotament ostașii, aceia care în zilele inundațiilor au salvat sute de vieți omenești din ghiarele morții. Joi, cînd am trecut din nou prin Triaj, fața lui era alta, mai senină, chiar dacă pe ici pe colo mai rămăseseră urmele inundației. Erau refăcute terasamentele și liniile de comunicație curățite și reparate. Vagoanele și locomotivele, ultima linie de tragere, cea pe care se compun trenurile spre Ilva Mică și Deda a fost restabilită. Unul din cele mai importante noduri de cale ferată ale țării a fost redat astfel circuitului economic. Ce volum de muncă a trebuit depus aici? Șeful secției Dej-Triaj, tovarășul Gheorghe Sburlea face un mic calcul operativ, e drept aproximativ dar foarte aproape de realitate: 25.000 mc nămol adunat și transportat, 550 vagoane piatră transportată din diferite cariere pentru refacerea terasamentelor. in Dej-Triaj, e cale liberă. A. SOMEȘAN Triajul Dejului a fost redat circuitului feroviar Noua hotărîre a partidului și statului de ajutorare a populației sinistrate 0 manifestare a grijii părintești Intr-un admirabil efort colectiv, întregul popor a trecut la înlăturarea cit mai grabnică a consecințelor nefaste ale calamităților abătute asupra țării noastre. Sprijinul acordat de statul nostru socialist și de concetățeni îi ajută treptat pe cei care au avut de suferit de pe urma inundațiilor să-și refacă viața, să reintre în activitatea cotidiană normală. încă din primele clipe ale apariției calamității, cetățenii s-au bucurat de sprijinul eficace și prompt al organelor de partid și de stat, acordat pentru salvarea vieților omenești, a unor bunuri materiale, asigurarea condițiilor de viață celor care au rămas fără adăpost și fără mijloace de întreținere, familiilor lor. Recenta Hotărire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național a Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970 se înscrie pe linia grijii deosebite a partidului și statului nostru pentru om, familiilor sinistrate fiindu-le asigurat întregul sprijin pentru a-și reface sau reconstrui gospodăriile distruse de ape, pentru ca viața lor să intre pe făgașul normal. Această hotărire a găsit un larg ecou în rîndul oamenilor muncii din județul nostru, în inimile celor care au avut de suferit din cauza calamităților. — Am auzit la radio despre noua hotărire a partidului și statului nostru — fie spunea ceferistul Nicolae Hodea din Dej, care locuiește actualmente în blocul B 5 din Dealul Florilor, împreună cu soția am fost salvați de soldați de la moarte sigură. Casa mi-a fost distrusă de apă. Am primit împreună cu alți cetățeni care rămăseseră fară adăpost locuință în bloc. Ajutorul pe care l-am primit astfel din partea statului este foarte mare. Mulțumesc din inimă și sunt recunoscător partidului pentru această grijă. Posibilitatea care ni se dă, de a ne reface casele și gospodăriile distruse, prin recenta hotărire a partidului și statului nostru, constituie un nou ajutor prețios, arată grija părintească pe care ne-o poartă partidul fiecăruia dintre noi. Locuința lui Méhész Iosif din Dej, strada 1 Mai nr. 110, mecanic la fabrica „Refractara” a fost inundată. N-a fost dărîmată, dar necesită reparații; de asemenea, a pierdut importante bunuri gospodărești. Cu deosebită satisfacție a luat și el cunoștință de noile măsuri de ajutorare a populației care a suferit de pe urma calamităților, luate prin Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. — Pentru refacerea casei — ne spunea Méhész Iosif, am nevoie de cărămizi, ciment și alte materiale de construcție. Nu aștept totul de-a gata, să mi se facă de către stat, dar recenta hotărire va fi pentru mine un ajutor deosebit de prețios, mai ales în ceea ce privește acordarea materialelor de construcții. Cu sprijinul întreprinderii, al colegilor de muncă, avînd ajutorul material al statului nu-mi va fi atît de greu să-mi refac gospodăria, să asigur celor patru copii condiții de viață corespunzătoare. Am discutat și cu alți cetățeni care și-au exprimat recunoștința și mulțumirea profundă față de noile măsuri luate de partid și de stat prin care cetățenii care au avut de suferit de Pe urma inundațiilor sunt sprijiniți să înlăture pagubele suferite, să-și reînceapă viața dinaintea calamității, să-și refacă gospodăriile și avutul pierdut. Aceste măsuri constituie încă o dovadă a grijii pe care partidul și statul nostru o acordă omului muncii, dă noi imbolduri în activitatea de fiecare zi a cetățenilor din patria noastră, constituie noi certitudini ale vieții noastre socialiste. (e. p.) Dej. Muncitori clujeni ajută la refacerea orașului ÎN AGRICULTURĂ Fiecare zi cîștigată la insămînțări și întreținerea culturilor înseamnă plus de recoltă Ofensiva pentru câștigarea bătăliei pe ogoare este în plină desfășurare. Toți cei care au înțeles că este necesar, mai mult ca oricînd, să se folosească cu maximum de intensitate fiecare clipă prielnică de lucru, fiecare posibilitate care există pentru ca însămînțatul să fie încheiat într-un timp ci mai scurt și să se execute corect lucrările de întreținere a culturilor, depun eforturi neobosite. Miercuri, 27 mai, am întîlnit Pe ogoarele unor cooperative agricole de producție, ca cele din Vad, Bogata, Maia și Bobîlna, secvențe de muncă deosebit de îmbucurătoare, sute de cooperatori erau prezenți în cîmp la executarea unor lucrări ca plivitul griului, prășitul sfeclei de zahăr și a porumbului, precum și la terminarea plantării cartofilor Pe ultimele suprafețe prevăzute. Numeroase tractoare executau arături, discuiri și nusămînțau porumbul. Ne-am pus, însă, întrebarea: sînt oare aceste eforturi Pe măsura posibilităților care există și a stringenței sarcinii pe care o are fiecare cooperativă agricolă de a încheia semănatul porumbului și a celorlalte culturi cit mai grabnic? Am descins prima dată la Vad, comună greu încercată de calamitățile provocate de inundații pe valea Someșului. Ca urmare a inundațiilor și a întîrzierilor provocate de ploi, această cooperativă are de însămânțat 400 hectare cu porumb, refacerea și replantarea întregii suprafețe de legume, Pe 60 de hectare, precum și reînsămînțarea a 30 hectare cu sfeclă de zahăr și a altor suprafețe cu plante furajere, care au fost compromise total. In ce ritm se lucrează pentru executarea acestui important volum de lucrări? — Azi, ne-a spus inginerul șef Aurel Coroian, din cele 9 tractoare pe care le avem, cu 8 lucrări la pregătirea terenului și la semănat, patru din acestea sunt la arat la Cetan iar unul la semănat porumb 3 tractoare lucrează la arat în Valea Groșilor la grădina de V. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Către TELEGRAME Comitetul județean Cluj al P.C.R. Dînd glas sentimentelor unanime ale comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din cuprinsul municipiului. Vă adresăm cele mai calde și sincere mulțumiri pentru ajutorul neprecupețit ce ni l-ați acordat în zilele de grea încercare ce s-a abătut asupra localității noastre. In lupta cu forțele dezlănțuite ale naturii, întreaga populație dejeană a simțit din plin grija părintească cu care a fost înconjurată de Comitetul județean de partid, măsurile ce au fost întreprinse pentru salvarea oamenilor și a bunurilor materiale. In aceste zile, colectivele noastre de muncă își mobilizează toate eforturile pentru refacerea distrugerilor și lichidarea cit mai grabnică a urmărilor inundației. Ajutorul ce l-am primit și îl mai primim încă din partea altor unități din cuprinsul județului ne este deosebit de prețios în grăbirea revenirii la normal a situației economice și sociale. Vă rugăm să transmiteți mulțumirile și recunoștința noastră tuturor acelora care au fost, sunt și vor fi încă alături de noi în lupta vastă de vindecare a rănilor pricinuite de dezastru. Populația sinistrată din municipiul Dej a primit cu vie satisfacție hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Național al Frontului Unității socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a C.A.P.-urilor care au avut de suferit din cauza calamităților naturale. Aplicarea ei le va permite să-și refacă cit mai repede gospodăriile și bunurile distruse, să uite nenorocirile prin care au trecut. Hotărîrea tuturor organizațiilor noastre de partid, a muncitorilor, intelectualilor și țăranilor cooperatori este de a șterge câ mai repede urmările cumplitei calamități. De aceea ne angajăm să nu precupețim nici un efort pentru îndeplinirea acestei nobile și pe deplin justificate dorințe, mobilizând toate forțele de care dispunem la restabilirea vieții economice și sociale din cuprinsul municipiului. COMITETUL MUNICIPAL DEJ AL P.C.R. Către Comitetul municipal Cluj al P.C.R. Momentele dramatice prin care a trecut populația municipiului Dej au găsit un larg ecou în inimile oamenilor muncii din Cluj, exprimat printr-un nemaiîntîlnit sprijin moral și material acordat cu promptitudine populației sinistrate și colectivelor de muncă în activitatea de refacere a potențialului economic. Pentru toate acestea, Vă rugăm să primiți cele mai sincere mulțumiri și asigurarea că vom face tot ce ne stă în putință să ștergem cât mai curînd urmele cumplitului dezastru. Vă rugăm să transmiteți tuturor colectivelor de oameni ai muncii care ne-au ajutat în aceste zile, recunoștința noastră fierbinte. COMITETUL MUNICIPAL DE- AL P.C.R.