Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-30 / 7326. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNm­VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI­­ Nr. 7326 Sîmbătă 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lu­cru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stă­vili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi in­dustriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabi­lit la fața locului măsurile ce trebuie luate in continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a în­deplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trai­nică viitorului cincinal. încă de la primele ore, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestre­lor elicopterului, totul se ve­de foarte bine: cîmpii întin­se, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, a­­par, ici-colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vîltoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Pe­­tr­ii , trei sate se succed a­­proape unite de apele Ialomi­­ței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălțat,­ unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămîn­­uri se află în zona îndigui­tă dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de sat au sosit aici tovarășii Va­sile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomi­ța al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agri­culturii și Silviculturii, ingi­nerul Valentin Georgescu, di­rectorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuiește ogoarele întreprin­derii, ferindu-le de năvala a­­pelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai ve­de, apele sînt demult la înălți­mea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cu­noscută pînă acum. Zona Vlâdenilor este, din toate cele 100 000 hectare a­­menințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai pu­țin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­costează. Muncitori, ostași, fe­mei și bărbați se opresc o cli­pă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe se­cretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbăr­bătare, elogiindu-le efortul, iz­­vorît dintr-un profund patrio­tism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au chel­tuit atîta trudă și bani, in­dică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, ge­­neralul-maior Gheorghe Bri­ceag, prezintă secretarului ge­neral al partidului, un scurt raport în care subliniază voin­ța de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încor­dată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăra­șilor. Mii de oameni ai mun­cii din oraș și din comunele apropiate aflînd de vizita se­cretarului general al partidu­lui, au venit aici să-l întîmpi­­ne. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Co­mitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vizi­teze Combinatul de hârt­ie și celuloză. Prin intermediul u­­nei machete oaspeții sunt in­formați despre cele mai re­cente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combina­tului, pentru ca din anul vii­tor ei­­ să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celu­loză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficien­țele existente aici, indică lua­rea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza (Continuare în pag. a IV-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița întoarcerea tovarășului 1 GHEORGHE HIER de la Moscova Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dina­inte stabilite, a avut o întîl­­­nire cu președintele Consiliu­lui de Miniștri al U.R.S.S., A­­lexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvolta­re­a în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapo­iat tovarășii Gheorghe Rădu­­lescu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comi­tetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, János Fa­zekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, și Ion Pățan, vice­președinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte per­soane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovieti­ce la București, și membri ai ambasadei.­­ La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheor­­­ghe Maurer și persoanele ca­re l-au însoțit au fost con­duși de tovarășii Alexei Ko­­sîghin, Dmitri Poleanski, Leo­nid Iliciov și de alte­ oficia­lități. Au fost prezenți ambasado­rul României la Moscova, Teo­dor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Ca să uitam ce-a fost ieri trebuie să facem mai mult azi! EROII REFACERII Cerul renaște. Renaște din mîl, ruine și tristețe. Renaște, dar nu de la sine, ci prin noi, prin munca noastră. Ora­șul acesta, care a început să-și recontureze vechiul pro­fil, va fi opera noastră, a tu­turor. In el s-au materializat deja efortul celor care au luptat cu valurile, munca di­ficilă de evacuare a apei și noroiului, strădania fără mar­gini de recuperare și punere în funcțiune a sutelor de instalații și utilaje deteriora­te. Sunt mulți cei din ale că­ror eforturi și strădanii re­naște, la fel ca în basme, ora­șul distrus. Intr-un fel sau altul, fiecare am contribuit sau contribuim la refacerea lui. O asemenea operă fiind greu de consemnat în toată amplitudinea sa, redăm, în rîndurile de față, doar cîte­va secvențe... Pentru ca pulsul sutelor de mașini și instalații să ba­tă din nou, se impunea o muncă titanică. Zeci de săp­­tămîni le-ar fi trebuit celor de la Fabrica de produse re­fractare, să spele de mîl, să verifice și repare ceea ce a­­pele distruseseră. In ajutorul lor au sărit însă colegii din întreprinderile-surori. Forma­ții de electricieni, mecanici, de la Cluj, Turda, București, Tg. Jiu, Suceava, au venit la Dej pentru a ajuta la migă­loasa și deloc plăcuta muncă de recuperare. Cu răbdare de ceasornicari, oamenii au cu­rățat și verificat piesă cu piesă, au reparat parțial sau total, în timp record, motoa­re și instalații complexe. Pînă și cei care nu aveau nici o tangență cu întreprinderea, s-au oferit să dea o mină de ajutor. De la Institutul poli­tehnic din Cluj a descins la Dej, în fabrică, din proprie inițiativă, un colectiv de me­seriași condus de inginerul Andronescu Mircea. Punînd u­­mărul, alături de ceilalți, ei au contribuit la grăbirea pu­nerii în funcțiune a acestei întreprinderi. Clujeni, salariați din uni­tăți economice din alte loca­lități, au venit la Dej cu mii­le. Ca întreprinderea „11 Iu­nie“ să-și schimbe înfățișarea de ruină, aici au lucrat sala­riați de la Fabrica de produ­se zaharoase, Industria lapte­lui, Antrepozitul frigorific, Complexul de panificație etc. Mai mult sau mai puțin, tot Combinatul de industrie ali­ I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Cale liberă­ a Dej-Triaj Nu-i nevoie să demonstrăm marea însemnătate a nodului de cale ferată Dej-Triaj pentru traficul feroviar, pentru economia națională. Pe aici trec zilnic între 2.200—2.300 de vagoane, iar în perioadele de vîrf pînă la 2.700. Inundațiile au paralizat întreaga activitate. Mai bine de 900 de vagoa­ne și peste 40 de locomotive au fost imobilizate aici. Mun­citorii ceferiști, în frunte cu comuniștii, au făcut eforturi supraomenești pentru a feri materialul rulant de degrada­re, stînd zile și nopți la locul de muncă, înconjurați de va­lurile năvalnice ale apelor. Și în bună măsură au reușit a­­cest lucru. Am vizitat Triajul după retragerea apelor; părea o Sa­­hară, mîlul atingea în unele locuri grosimea de un jumăta­te de metru, iar în vagoane 10—20 centimetri. Terasamen­­tul liniilor era spălat pe o lungime de un jumătate de ki­lometru, întreaga rețea de semnalizare, dirijare, legăturile telegrafice și telefonice erau distruse. In aceste momente grele, — ne spune Remus Bujor, se­cretarul comitetului de partid, ne-au venit în ajutor tova­rășii, colegii de muncă din întreaga Regională C.F.R. Timp de cîteva zile au sosit trenuri de lucru cu materiale și oa­meni, care au depus un efort extraordinar. Alături de noi, ceferiștii, au lucrat cu același devotament ostașii, aceia care în zilele inundațiilor au salvat sute de vieți omenești din ghiarele morții. Joi, cînd am trecut din nou prin Triaj, fața lui era alta, mai senină, chiar dacă pe ici pe colo mai rămăseseră ur­mele inundației. Erau refăcute terasamentele și liniile de comunicație curățite și reparate. Vagoanele și locomotivele, ultima linie de tragere, cea pe care se compun trenurile spre Ilva Mică și Deda a fost restabilită. Unul din cele mai importante noduri de cale ferată ale țării a fost redat astfel circuitului economic. Ce volum de muncă a trebuit depus aici? Șeful secției Dej-Triaj, tovarășul Gheorghe Sburlea face un mic calcul­ operativ, e drept aproximativ dar foarte a­­proape de realitate: 25.000 mc nămol adunat și transportat, 550 vagoane piatră transportată din diferite cariere pentru refacerea terasamentelor. in Dej-Triaj, e cale liberă. A. SOMEȘAN Triajul Dejului a fost redat circuitului feroviar Noua hotărîre a partidului și statului de ajutorare a populației sinistrate 0 manifestare a grijii părintești Intr-un admirabil efort co­lectiv, întregul popor a tre­cut la înlăturarea cit mai grabnică a consecințelor ne­faste ale calamităților abătu­te asupra țării noastre. Spri­jinul acordat de statul nos­tru socialist și de concetățeni îi ajută treptat pe cei care au avut de suferit de pe ur­ma inundațiilor să-și refacă viața, să reintre în activita­tea cotidiană normală. încă din primele clipe ale apariției calamității, cetățenii s-au bucurat de sprijinul eficace și prompt al organelor de partid și de stat, acordat pentru salvarea vieților ome­nești, a unor bunuri mate­riale, asigurarea condițiilor de viață celor care au rămas fără adăpost și fără mijloace de întreținere, familiilor lor. Recenta Hotărire a Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România și a Consi­liului Național a Frontului Unității Socialiste, privind u­­nele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza ca­lamităților naturale din lu­na mai 1970 se înscrie pe li­nia grijii deosebite a parti­dului și statului nostru pen­tru om, familiilor sinistrate fiindu-le asigurat întregul sprijin pentru a-și reface sau reconstrui gospodăriile dis­truse de ape, pentru ca viața lor să intre pe făgașul nor­mal. Această hotărire a găsit un larg ecou în rîndul oame­nilor muncii din județul nos­tru, în inimile celor care au avut de suferit din cauza ca­lamităților. — Am auzit la radio de­spre noua hotărire a partidu­lui și statului nostru — fie spunea ceferistul Nicolae Ho­­dea din Dej, care locuiește actualmente în blocul B 5 din Dealul Florilor, împreună cu soția am fost salvați de sol­dați de la moarte sigură. Ca­sa mi-a fost distrusă de apă. Am primit împreună cu alți cetățeni care rămăseseră fa­ră adăpost locuință în bloc. Ajutorul pe care l-am primit astfel din partea statului este foarte mare. Mulțumesc din inimă și sunt recunoscător partidului pentru această gri­jă. Posibilitatea care ni se dă, de a ne reface casele și gospodăriile distruse, prin re­centa hotărire a partidului și statului nostru, constituie un nou ajutor prețios, arată grija părintească pe care ne-o poartă partidul fiecăruia din­tre noi. Locuința lui Méhész Iosif din Dej, strada 1 Mai nr. 110, me­canic la fabrica „Refractara” a fost inundată. N-a fost dă­­rîmată, dar necesită reparații; de asemenea, a pierdut impor­tante bunuri gospodărești. Cu deosebită satisfacție a luat și el cunoștință de noile măsuri de ajutorare a populației care a suferit de pe urma calamită­ților, luate prin Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România și a Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste. — Pentru refacerea casei — ne spunea Méhész Iosif, am nevoie de cărămizi, ciment și alte materiale de construcție. Nu aștept totul de-a gata, să mi se facă de către stat, dar recenta hotărire va fi pentru mine un ajutor deosebit de prețios, mai ales în ceea ce privește acordarea materiale­lor de construcții. Cu sprijinul întreprinderii, al colegilor de muncă, avînd ajutorul mate­rial al statului nu-mi va fi atît de greu să-mi refac gospodă­ria, să asigur celor patru co­pii condiții de viață corespun­zătoare. Am discutat și cu alți cetă­țeni care și-au exprimat recu­noștința și mulțumirea pro­fundă față de noile măsuri luate de partid și de stat prin care cetățenii care au avut de suferit de Pe urma inundații­lor sunt sprijiniți să înlăture pagubele suferite, să-și reîn­­ceapă viața dinaintea calami­tății, să-și refacă gospodăriile și avutul pierdut. Aceste mă­suri constituie încă o dovadă a grijii pe care partidul și sta­tul nostru o acordă omului muncii, dă noi imbolduri în activitatea de fiecare zi a ce­tățenilor din patria noastră, constituie noi certitudini ale vieții noastre socialiste. (e. p.) Dej. Muncitori clujeni ajută la refacerea orașului ÎN AGRICULTURĂ Fiecare zi cîștigată la insămînțări și întreținerea culturilor înseamnă plus de recoltă Ofensiva pentru câștigarea bătăliei pe ogoare este în pli­nă desfășurare. Toți cei care au­­ înțeles că este necesar, mai mult ca oricînd, să se fo­losească cu maximum de in­tensitate fiecare clipă prielni­că de lucru, fiecare posibili­tate care există pentru ca în­­sămînțatul să fie încheiat în­­tr-un timp ci­ mai scurt și să se execute corect lucrările de întreținere a culturilor, depun eforturi neobosite. Miercuri, 27 mai, am întîlnit Pe ogoarele unor cooperative agricole de producție, ca cele din Vad, Bogata, Maia și Bobîlna, secvențe de muncă deosebit de îmbucurătoare, sute de cooperatori erau pre­zenți în cîmp la executarea u­­nor lucrări ca plivitul griului, prășitul sfeclei de zahăr și a porumbului, precum și la terminarea plantării cartofilor Pe ultimele suprafețe prevăzu­te. Numeroase tractoare exe­cutau arături, discuiri și nu­­sămînțau porumbul. Ne-am pus, însă, întreba­rea: sînt oare aceste eforturi Pe măsura posibilităților care există și a stringenței sar­cinii pe care o are fiecare coo­perativă agricolă de a înche­ia semănatul porumbului și a celorlalte culturi cit mai grabnic? Am descins prima dată la Vad, comună greu încercată de calamitățile provocate de inundații pe valea Someșului. Ca urmare a inundațiilor și a întîrzierilor provocate de ploi, această cooperativă are de în­sămânțat 400 hectare cu po­rumb, refacerea și replantarea întregii suprafețe de legume, Pe 60 de hectare, precum și reînsămînțarea a 30 hectare cu sfeclă de zahăr și a altor suprafețe cu plante furajere, care au fost compromise total. In ce ritm se lucrează pentru executarea acestui important volum de lucrări? — Azi, ne-a spus inginerul șef Aurel Coroian, din cele 9 tractoare pe care le avem, cu 8 lucrări la pregătirea tere­nului și la semănat, patru din acestea sunt la arat la Cetan iar unul la semănat porumb 3 tractoare lucrează la arat în Valea Groșilor la grădina de V. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Către TELEGRAME Comitetul județean Cluj al P.C.R. Dînd glas sentimentelor unanime ale comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din cuprinsul municipiului. Vă adresăm cele mai calde și sincere mulțumiri pentru ajutorul neprecupețit ce ni l-ați acordat în zilele de grea încercare ce s-a abătut asu­pra localității noastre. In lupta cu forțele dezlănțuite ale naturii, întreaga popu­lație dejeană a simțit din plin grija părintească cu ca­re a fost înconjurată de Co­mitetul județean de partid, măsurile ce au fost întreprin­se pentru salvarea oamenilor și a bunurilor materiale. In aceste zile, colectivele noastre de muncă își mobili­zează toate eforturile pentru refacerea distrugerilor și li­chidarea cit mai grabnică a urmărilor inundației. Ajuto­rul ce l-am primit și îl mai primim încă din partea altor unități din cuprinsul județu­lui ne este deosebit de pre­țios în grăbirea revenirii la normal a situației economice și sociale. Vă rugăm să trans­miteți mulțumirile și recunoș­tința noastră tuturor acelora care au fost, sunt și vor fi în­că alături de noi în lupta vastă de vindecare a rănilor pricinuite de dezastru. Populația sinistrată din mu­nicipiul Dej a primit cu vie satisfacție hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Mi­niștri și a Consiliului Națio­nal al Frontului Unității so­cialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a C.A.P.-urilor care au avut de suferit din cauza calamități­lor naturale. Aplicarea ei le va permite să-și refacă cit mai repede gospodăriile și bunurile distruse, să uite ne­norocirile prin care au trecut. Hotărîrea tuturor organiza­țiilor noastre de partid, a muncitorilor, intelectualilor și țăranilor cooperatori este de a șterge câ­ mai repede urmă­rile cumplitei calamități. De aceea ne angajăm să nu pre­cupețim nici un efort pentru îndeplinirea acestei nobile și pe deplin justificate dorințe, mobilizând toate forțele de care dispunem la restabili­rea vieții economice și sociale din cuprinsul municipiului. COMITETUL MUNICIPAL DEJ AL P.C.R. Către Comitetul municipal Cluj al P.C.R. Momentele dramatice prin care a trecut populația munici­piului Dej au găsit un larg ecou în inimile oamenilor muncii din Cluj, exprimat printr-un nemaiîntîlnit spri­jin moral și material acordat cu promptitudine populației sinistrate și colectivelor de muncă în activitatea de refa­cere a potențialului economic. Pentru toate acestea, Vă ru­găm să primiți cele mai sin­cere mulțumiri și asigurarea că vom face tot ce ne stă în putință să ștergem cât mai curînd urmele cumplitului de­zastru. Vă rugăm să transmiteți tu­turor colectivelor de oameni ai muncii care ne-au ajutat în aceste zile, recunoștința noastră fierbinte. COMITETUL MUNICIPAL DE- AL P.C.R.

Next