Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-17 / 7419. szám
PAGINA 2 FĂCLIA ANIVERSĂRI In urmă cu 225 de ani, într-un septembrie lin, așa cum numai pe plaiurile moldovene se întîlnește, murea, probabil în Prigorenii săi din ținutul Dorohoiului, în vîrstă de 73 de ani, cel mai strălucit dintre cronicarii noștri, Ion Neculce,sîngurul dintre cărturarii mari ai epocii medievale căruia, pentru redactarea unicei sale opere (Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija voievod pînă la domnia lui Ion Mavrocordat), „nu i-au mai trebuit istoric strein să citească și să scrie, că au fost scrisă (istoria n.n.) în inima sa“. Intr-adevăr, întregul letopiseț se împletește cu prețioase amănunte din viața autorului său, deoarece aproape toate evenimentele prezentate în această operă sînt contemporane cu el. Ion Neculce prezintă în cronică întîmplările petrecute între anii 1661 și 1743, iar viața lui începe la 1672 și se sfîrșește la 1745. Așadar, aproape toate faptele narate se suprapun vieții cărturarului moldovean. După o viață destul de agitată, începută încă din cea mai fragedă copilărie, prin pierderea tragică a tatălui bun și apoi a tatălui vitreg, în care, mai ales cei nouă ani petrecuți in exil, după înfrângerea de la Stănilești, au lăsat urme foarte adînci. Ion Neculce_ își găseșe, în amurgul vieții, liniștea și împăcarea sufletească ca să poată scrie valoroasa sa lucrare. Intenția lui era aceeași, ca și a înaintașilor săi, de a pune la dispoziția cititorilor săi _ o operă instructivă, ieșită din experiența vieții sale. Hotărîrea aceasta reiese din finalul lucrării sale: „Deci, fraților cetitorilor, cu cît veți îndemna a ceti pre acest letopiseț mai mult, cu atîta veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la domni și la noroadele de cinste". Deși scurtă, predoslovia sa e plină de idei prețioase. Din ea desprindem simpatia și admirația pe care cronicarul le avea față de înaintașii săi, „urechi vornicul" și „dumnealui Miron Costin vel logofăt", cunoaștem pe cronicarul modest, cumpănit la vorbă, ager la minte, dragostea lui față de popor și față de tradiția orală a acestuia. Preocupările lui Neculce în legătură cu tradiția populară s-au materializat mai ales în cele 42 de legende, ce cuprind amănunte referitoare la evenimente sau personalități care, în general, premerg epoca cuprinsă în cronică. Tematica legendelor e foarte variată. Multe dintre ele sunt închinate epocii lui Ștefan cel Mare, în legătură cu care tradiția era foarte bogată, citindu-le, regăsim subiectele unor cunoscute poezii ale lui Bolintineanu, Alecsandri, Asachi, despre aprodul Purice, despre cetatea Neamțului, despre altarul mînăstirii Putna, despre Daniil Sihastrul. In celelalte legende prezintă, tot așa cum s-au păstrat în amintirea populară, figurile lui Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Radu Mihnea, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan, Ghica Vodă, Nicolae Milescu, cu unele amănunte semnificative din timpul vieții lor. Legendele lui Neculce sunt pline de farmec și inedit, nu numai prin varietatea aceasta mare de personaje, ci și prin conținutul lor instructiveducativ. Ion Neculce își scrie lucrarea într-o epocă cînd se cristalizase ideea alcătuirii unei cronici complete a țării lui. Mergînd pe drumul deschis de înaintași, Letopisețul lui Neculce prezintă, în general, aceleași aspecte: viața domnilor, luptele lor, relațiile cu țările vecine, aspecte _ bogate din viața boierimii, intrigile și fățărniciile ei, neoprita poftă de îmbogățire, distracțiile acestora, prilejuite mai ales de punți și de petreceri, plimbările și vizitele lor. Perioada prezentată în opera sa e destul de dramatică: acum încep domniile fanariote, se accentuează tocmai mult conflictul dintre boierimea autohtonă și cea grecească, cresc pretențiile Porții și ale latifundiarilor, se înrăutățește soarta țăranilor. Atenția scriitorului se îndreaptă spre toate acestea și le zugrăvește în toată amploarea lor. Din punct de vedere literar cronica se distinge prin frumuseți adeseori captivante. Prezența acestora se datorește, în buna măsură, participării vii, conștiente și pasionate a cronicarului la tot ceea ce povestește. Neculce nu face o prezentare seacă a evenimentelor, ci le comentează, cu dragoste sau ură, cu înțelegere sau dezaprobare, ia atitudine față de ele, își manifestă deschis sentimentele, meditează asupra celor expuse. Marea artă a narațiunii lui Neculce trebuie căutată în prezența continuă a cronicarului în mijlocul evenimentelor povestite și în permanenta legătură pe care acesta o ține cu cititorul. Formula de adresare, des uzitată, „iubite cetitorule", se confundă cu un reușit refren, care cu cît se repetă mai mult, cu atîta devine mai sugestiv. Neculce știe să povestească, cu talentul unui autentic povestitor popular, desfășurarea unei lupte și organizarea unei nunți, o petrecere între boieri și răzmerița mulțimii. Povestirea sa e presărată cu note de veselie sau tristețe, de ironie sau revoltă, fiind întotdeauna perfect acomodată situației prezentate sau personajului adus în scenă. Situațiile prezentate de Neculce sînt deosebit de variate. Cu predilecție, ca aproape toți autorii de cronici, se oprește la descrierea luptelor. Mai ales prezentarea bătăliei de la Stănilești rămîne o pagină de neegalat în vechea noastră literatură. Se vorbește mereu de arta portretului la Neculce. Și pe bună dreptate, Neculce știe să creeze figuri memorabile, prin individualitatea puternică ce o imprimă personajului. Marea lui sensibilitate se poate sesiza ușor, atunci cînd sînt schițate fugar și concentrat felurite portrete. Spre deosebire de descrieri, în cazul cărora scriitorul preferă amploarea brodată pe amănunte semnificative, portretul se realizează aproape întotdeauna prin cîteva trăsături fizice sau morale (uneori egal dozate) caracteristice. în felul acesta, creează o galerie de eroi în care locul fiecăruia e bine fixat, fiecare apare ca o personalitate, cu caracterul său, cu înfățișarea sa exterioară. Ceea ce place, în primul rînd, în portretele lui Neculce, este sinceritatea cu care-și zugrăvește personajele, îndrăzneala prin care-și manifestă simpatia sau antipatia pentru domnul sau boierul prezentat. Prin Neculce, _ dascălul recunoscut al lui Mihail Sadoveanu, literatura noastră_ câștigă _ pe întîiul ei mare scriitor artist. Octavian ȘCHIAU ION NECULCE CARNET CULTURAL PREZENTARE DE DIAPOZITIVE COLOR In ciclul de manifestări „Frumusețile patriei“ azi, 17 septembrie, ora 19, va avea loc la Casa municipală de cultură Cluj, în sala din Piața Libertății nr. 24, prezentarea de diapozitive color pe tema: „Minunățiile Dobrogei“ (monumente, floră și faună). Va prezenta și comenta prof. dr. Ioan Xantus. SPECTACOL DE MUZICA POPULARA Pentru iubitorii muzicii populare, formația folclorică a Casei municipale de cultură Cluj va prezenta vineri, 18 septembrie, ora 19, la sediu un spectacol muzical-coregrafic. Programul cuprinde cintece ardelenești și din județul nostru, suită de dansuri feciorești și cu fete, momente vesele. SPECTACOL DE TEATRU Formația de teatru, în limba maghiară, a Casei municipale de cultură Cluj, va prezenta două spectacole la Gherla și Dej, duminică 20 septembrie, cu piesa „Omul de aur", după romanul lui Jókai Mór. Găinile și stressul Studiile profesorului dr. Ion Adameșteanu de la facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj au demonstrat că în timpul transportului, vaccinărilor și altor stări de șoc, păsările domestice, în special găinile, contractează diferite boli. Aceste îmbolnăviri duc la scăderea considerabilă a producției de ouă și uneori la o sterilitate completă. Indiciul cel mai sigur il prezintă culoarea crestei găinilor care capătă o nuanță gălbuie, palidă. La toate găinile sacrificate, care manifestau acest fenomen, s-a constatat o insuficiență ovariană cauzată de șoc sau, în termen medical, de stress. Soluția au găsit-o cercetătorii Centrului de cercetări biologice din Cluj al Academiei care au conceput o metodă originală de combatere a stărilor de șoc prin administrarea de tranchilizante. Sub o stare hipnotică găinile se lasă ușor vaccinate, transportate la mari distanțe fără să mai survină tulburări ale echilibrului biologic. Experiențele efectuate la scară industrială, în cadrul întreprinderii „Avicola“ — Apahida, au dat pină acum rezultate satisfăcătoare. SPECTACOLE ȘI SPECTATORI Cifrele au limbajul lor chiar și în materie de artă, deși unii critici „competenți" îl ignoră spre a-și impune propria personalitate, propria opinie. Cînd două spectacole totalizează într-o stagiune 204 reprezentații, cu 127.000 spectatori se cuvine a acorda genului o mai mare atenție. E vorba despre cele două spectacole prezentate de formația de estradă și varietăți a Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei — Cluj. Ambele spectacole, Stele pe gheață și Parada țintelor, au constituit o reușită a genului. Cum despre primul spectacol Stele pe gheață presă și-a spus la timp cuvîntul, aplaudînd un început promițător, ne vom opri în rîndurile care urmează asupra celui de al doilea Parada țintelor care, se mai menține pe afiș tocmai fiindcă atrage în continuare un mare număr de spectatori. Genul cere regiei îndrăzneală, imaginație, gust, ritm, franchețe, dinamism, așa cum subliniază un cronicar. „Regizorii Victor Tudor Popa și Eugen Ghinescu au împletit în jurul unei tematici ostășești (titlul e sugestiv în acest sens) elemente de revistă inspirate din spectacole celebre (nu a lipsit nici hora oltenească pe fondul „Porții sărutului", nici atmosfera de „western“ cu obișnuitul can-can, nici un număr din „luna-park“). . Un alt merit al regiei constă în faptul că a ținut cont de posibilitățile reale ale trupei și nu s-a avîntat la o mare montare. Poate că și scena și sala de la Casa Armatei din Cluj, improprii pentru o mare montare, au obligat regia la respectarea posibilităților. Unanim recunoscut talentul textierilor Ion Pater și Valer Georgescu, un cuplu bun care, se mișcă firesc în peisajul colorat al revistei. „Paiața", pantomimé interpretată de Valer Georgescu, pune în evidență deosebitele calități ale interpretului unui text suculent, în care umorul cu satira amara izbesc ținta din plin. Textele scrise inspirat, cu inteligență, încărcate cu optimism robust, aparțin lui Eugen Ghinescu, Valer Georgescu și Octavian Cadia, partiturile melodice aparțin compozitorilor Noru Demetriad, Alexandru Mandi, Radu Odișteanu și Gheorghe Vulpe, iar coregrafia de Ioan Gîrbă și Nicolae Lupulescu. Eforturile dirijorului Radu Odișteanu sunt stingherite de acustica sălii care, nu numai că nu ajută la valorificarea orchestrei și a vocilor cîntăreților (cu toate acestea menționăm pe Octavian Cadia, Viorica Bistreanu și Emil Gocan), dar din această cauză orchestra nu poate fi apreciată la justa ei valoare. Tinărul corp de balet ar obține și mai multe aplauze dacă ar ști să se debaraseze de o anumită rigiditate, de o anumită tendință de pozare, de o căutare vădită (a unor interpreți) de a frapa publicul, de a deveni „vedetă“ cu orice preț... Cei peste o sută douăzeci de mii de spectatori obligă formația să-și continue eforturile, spre a-și atinge „ținta“, nu numai de a menține spectacolele la un nivel artistic ridicat ca cele de pină acum, ci de a le ridica continuu spre a merita în continuare aplauzele noastre sporite. Grigore BEURAN Moment din spectacolul „Parada țintelor“ Fotografia: Ionel DAVSI ' 17,30 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiari. 18,00 — Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu" — Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. 18,45 — Rapsodia română — „Hora la Prislop". 19,10 — Anunțuri, publicitate, sumarul serii. 19,20 — „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Film serial: „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn“ („Ghețarii sunt în primejdie"). 20,30 — Cadran internațional. 21,10 — Al cincilea Concurs și Festival Internațional „George Enescu“ — Concertul în Do major pentru violoncel și orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici. 21,45 — Poșta TV de Ion Bucheru. 21,55 — a Film artistic: „De unul singur" cu Harry Guardino și Barbara McNair. Premieră pe țara. 23,25 — Telejurnalul de noapte. 23,30 — închiderea emisiunii programului I. Programul Studioului Cluj JOI, 17 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. „Actualitatea sonora" — note, știri și reportaje ,în zi; 18,00 — „Unda preferințelor" —muzica ușoară cerută de ascultători; 18,30 — încotro omule o radioanchetă socială de Teodor Florea; 18,40 — File de aur. Ediție consacrată comemorării lui Ion Budai-Deleanu. Redactor Ioan Chindriș; 18,55 — Uverturi din operete; 19,15 - Curierul scenei. Teatrele din Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Turda in prag de stagiune. Radioreportaje la Teatrul Național din Cluj în timpul unei repetiții cu piesa lui Mircea Radu Iacoban „Tangou la Nisa", redactor Cornel Pop. 19,27 — Recomandări. VINERI, 18 septembrie, 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor! ediție specială pentru sate, realizată de Ștefan Barna. filme DRAGOSTE ȘI VITEZĂ - Republica; PROFESORUL INFERNULUI — Victoria; SUBIECT PENTRU O SCHIȚĂ, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; DREPTUL DE A TE NAȘTE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — 23 August; FILME PENTRU COPII, ora 9,30; PROFESIONIȘTII, (11; 13,30; 16; 18,30 și 21), cinemascop — Tineretului; MARILE VACANȚE, cinemascop — Muncitoresc; URMĂRIREA — Steaua roșie. ) DACIA „AUTO SERVICE strada Maxim Gorki nr. 41 EXECUTĂ revizii de stare tehnică la toate tipurile de autoturisme. (3775) ȘCOALA DE ȘOFERI PROFESIONIȘTI CLUJ strada Constanța nr. 12, telefon 3 07-26 angajează salariați permanenți în următoarele posturi: • PROFESOR, INGINER MECANIC, în specialitatea auto; • PROFESOR, absolvent al Facultății de Științe juridice, cu carnet de șofer, pentru REGULI DE CIRCULAȚIE. • MAIȘTRI INSTRUCTORI: practică conducere, cu studii medii terminate sau școli echivalente, cu vechime de cel puțin 5 ani ca șofer. 9 PEDAGOGI, cu studii corespunzătoare. Salarizarea conform H.C.M. 2841/1968. Informații la serviciul personal, zilnic între orele 8-12. (3747) COMPLEXUL DE EXPLOATARE ȘI PRELUCRARE A LEMNULUI CÎMPENI angajează, urgent, în condițiile H.C.M. nr. 914, cu modificările ulterioare: • 3 mecanici locomotivă „Diesel“ ® 4 economiști Informații se dau la telefon 138, C.P.L. Cîmpeni. (3778) „NAPOLACT“ Industria laptelui Cluj anunță că a pus la dispoziția consumatorilor, prin vinzare la magazinele de specialitate, un nou sortiment de produs lactat, rAPERITIVu brânză proaspătă de vacă cu boia de ardei și chimion, prezentată în pahare din material plastic a 200 gr. la prețul de 3 lei. (3825) UZII MECANICĂ DE MATERIAL RULANT „16 FEBRUARIE” CERJ angajează urgent: UN ȘEF DEPOZIT Condiții: studii medii și 4 ani în funcții administrative sau studii elementare și 6 ani în funcții administrative, din care 4 ani ca șef de depozit, cu respectarea H.C.M. 2230/1969. Se acordă permise pe C.F.R. pentru salariați și membri de familie. Salarizarea, conform H.C.M. 914/1968, este cuprinsă între limitele 1 340-1 720 lei lunar. (3658) ÎNTREPRINDEREA DE LOCUINȚE ȘI LOCALURI CLUJ angajează: @ Fochiști pentru încălziri centrale © Zidari ® Muncitori necalificați. Informații zilnic între orele 7-15 la serviciul personal. (3763) COMITETUL PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI CLUJ anunță că examenul pentru atestarea artiștilor încadrați în unitățile de alimentație publică din județ va avea loc în zilele de 22 și 23 septembrie a.e., începînd de la ora 9, în localul barului „Melody“ din Cluj. (3807) Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul muzeului de artă (orele 10—13 și 16—19). Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolagi" strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. MICA PUBLICITATE ® Vînd magnetofon Philips cu casete. Telefon 7-19-24, orele 16—19. (3818) ` Vînd frigider Fram, strada Plugarilor nr. 92. (3802) ® Vînd „Trabant 601", Fiat 1100, vizibile zilnic str. Petru Groza 15. (3811) 9 Schimb apartament central, 3 camere confort, doresc două apartamente. Telefon 8-32-28. (3814) 9 Familia dr. Popa, strada Moților nr. 1, etaj I, apartament 32, angajează femeie de serviciu. Carieră personală. (3817) ® Angajez, urgent, femeie internă sau externă, pentru îngrijire copil. Informații telefon 2-35-92. (3819) 9 Pierdut ceas Dogma pe strada Pasteur, Grădinilor, Viilor, în 13 august. Depuneți strada Marinescu 23. Recompensă. (3816)__________________ 9 Pierdut carnet student1 pe numele Szabó Ioan. Declar nul. (3815) LICEUL ECONOMIC CLUJ strada 1 Mai nr. 19 ANUNȚĂ Concurs de admitere pentru anul școlar 1970/1971 la învățămîntul seral, secția PLANIFICARE-CONTABILTATE și învățămîntul fără frecvență secția FINANȚECREDIT. Se pot prezenta absolvenți ai școlilor generale de 8 sau de 7 ani, sau ai altor școli echivalente, indiferent de vîrstă, care lucrează în posturi economice. înscrierile se fac între 15-24 septembrie 1970. Concursul începe in ziua de 25 septembrie 1970 și constă în probe scrise și orale la limba română și matematică, materia claselor V-VIII. Informații suplimentare la secretariatul școlii, telefon 1-31-36. (3810) ANUNȚ! Grupul școlar de materiale de construcții Turda organizează între 20-30 septembrie 1970, în municipiul Cluj, la Școala generală nr. 14, din strada Horea nr. 21, un concurs de admitere in școala profesională si ucenicie la locul de muncă, pentru următoarele meserii: 9 ELECTRICIAN 9 LĂCĂTUȘ • SCULER-MATRIȚEK 9 SUDOR 9 STRUNGAR Absolvenții de școală generală care doresc să participe la concursul de admitere se pot înscrie, avind dosarul complet, la Grupul școlar de materiale de construcții Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 1, sau la Școala generală nr. 14 din Cluj, strada Horea nr. 21, sau la Stația mecanică din Cluj, Calea Baciului nr. 35 (serviciul personal). (3719) ANUNȚ! Grupul școlar de materiale de construcții Turda organizează un concurs de admitere, la data de 20 septembrie 1970, pentru școala profesională și ucenicie la locul de muncă, în următoarele meserii: • BETONEST ® CERAMIST • OPERATOR GEAMURI • LĂCĂTUȘI ® SU90RI Absolvenții de școală generală care doresc să participe la concursul de admitere se pot înscrie la sediul școlii, din Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 1. (3718) DIRECȚIA SANITARĂ A JUDEȚULUI CLUJ SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARĂ In perioada 15-20 septembrie 1970 se desfășoară acțiunea de vaccinare și revaccinare antivariolică a copiilor. PĂRINȚI ! Prezentați-vă cu copii la chemarea circumscripțiilor sanitare ! (3776) inimA INTERCOOPERATISTĂ DE REPARAȚII CLUJ strada 6 Martie nr. 25 execută REVIZII și REPARAȚII pentru autocamioane, atît pentru cooperativele agricole de producție, cît și pentru unități de stat. (3795) DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CLUJ strada Traian Vuia nr. 216, telefon 1*32-44 angajează prin transfer sau Oficiul forței de muncă, următorul personal pentru șantierele din județ: PENTRU ȘANTIERUL CALAJELE 9 Doi mecanici excavatoriști 9 Doi mecanici de întreținere, categoria IV, V 9 Buldozeriști, rutieriști PENTRU ȘANTIERUL HUEDIN 9 Un strungar, categoria III—V 9 Doi mecanici diesel reparatori pentru utilaje rutiere ® Un electrician auto, categoria uitil. PENTRU CENTRALĂ 9 Un sudor electric și autogen Informații se pot primi zilnic, între orele 7-15, la serviciul personal-administrativ, din cadrul direcției, telefon 1-32-44. (3645) FRONO EXPRES Concursul nr. 38 din 16 septembrie 1970. Extragerea I: 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii: 343 072 lei. Extragerea apă: 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii: 305 376 lei.