Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-19 / 7421. szám

PAGINA 2 FĂCLIA LA POLITEHNICĂ DESPRE în continuarea raidului nos­tru întreprins prin institutele de învățămînt _ superior clujene, în­ scopul analizării stadiului de editare, a cursurilor și manuale­lor universitare, a acoperirii dis­ciplinelor cu aceste eficiente forme de instruire, am descris zilele trecute la Institutul poli­tehnic. Iată-ne în cabinetul de lucru al prorectorului institutului, prof. dr. ing. loan DRAGAN. — Peste cîteva zile se deschid porțile unui nou an universitar. Din nou prelegeri, seminarii, lu­crări de laborator, practică în producție. Și din nou la ordi­nea zilei problema acoperirii cu manuale și cursuri a discipline­lor. V-aș ruga, stimate tovarășe prorector, să ne spuneți cum se prezintă Politehnica la capi­tolul „CURSURI ȘI MANUALE UNIVERSITARE“. — Aș putea spune, la acest capitol, că stăm în general bine. In mare parte, secțiile vechi ale institutului nostru au discipli­nele acoperite cu manuale și cursuri. Din­­ păcate stăm mult mai puțin bine la secțiile de subingineri care, înființate nu demult, nu ne-au dat timpul necesar elaborării de cursuri. La secția „Prelucrări la rece“ — ca să iau doar un exemplu — cei mai mari studenți abia anul a­­cesta__întră în anul III, ei fiind primii, acum 2 ani, care sem­naseră certificatul de naștere al secției. In plus, la alte sec­ții, am lucrat cu cumularzi (specialiști recrutați din produc­ție), abia anul acesta reușind să ne completăm catedrele cu ca­dre proprii. Cu toate acestea, avem programate pînă la sfîr­­șitul anului cîteva cursuri pen­tru anul I. Este vorba de „Matematici“, „Curs general de mașini“, „Tehnologie“, „Meca­nică“. Deocamdată toate aceste titluri sînt în faza de finisare a manuscriselor. Pe lângă acestea, mai avem în plan și alte cursuri pentru subingineri, care vor a­­pare în următorii doi ani. Aș dori să­ adaug că pentru anul curent avem un plan de multi­plicare pe care îl vom îndeplini cantitativ (ca­­ număr de lucrări) însă nu și ca încredințare pentru CUM și mun IMRSIM litografiere a tuturor titlurilor înscrise pentru 1970. Aceasta pentru că avem o serie de titluri restante din anii precedenți. —­ Cum vă explicați restan­țele? — In anii trecuți capacitatea atelierului nostru de multipli­cat a fost mai mică, nerăspun­­zînd numeroaselor solicitări ale catedrelor. Abia în acest an a­­telierul s-a extins, și-a îmbună­tățit zestrea tehnică (am primit, între altele, o instalație xerox prin care pregătim matrițele în condiții mai bune). In afară de acestea, la unele discipline în anul trecut s-au adus unele mici modificări cursurilor, ca ecou al unor restructurări a progra­mei de învățămînt, așa incit editarea acestor cursuri a fost amînată pentru a fi reactualiza­te, făcîndu­-se loc editării unor alte titluri. Unele lacune de a­­­coperire mai­­ avem la secția „Mecanică agricolă“. Aici lipsesc cursurile de „Mașini de prelu­crat solul“, „Mașini de recolta­ și a semănat“, „Mașini și instala­ții zootehnice“. Sperăm că în­tr-un an, doi să completăm­­ aceste goluri. — Pentru ce pledați, pentru cursuri unice sau pentru cursu redactat de colectivul unei sin­gure catedre, al unui autor și colaboratorii săi? — După părerea mea, e bine ca fiecare șef de disciplină să-ș aibă cursul propriu, pentru trei motive. Primul, dacă un autor își scoate cursul său își arată personalitatea să, imprimă o di­recție oarecare în pregătirea stu­denților la o anumită școală. Al doilea, dacă își are cursul este mai respectat de student, mai apreciat decit în cazul în care preda după un curs străin. Al treilea, un cadru didactic care intenționează să-și scrie un curs, se pregătește într-o așa manieră nicit niciodată nu ar face-o dacă n-ar intenționa să-l scrie. — Ce raport stabiliți între e­­xistența cursului scris la o dis­ciplină și frecvența studenți­lor? — Cursul editat ajută la pre­gătirea studenților, dar nu-i poate scuti de frecvența. La prelegeri se aprofundează lucruri mai importante, se fac comple­tări, sublinieri. Un curs la eta­pa cînd se scoate poate avea nevoie de completări. Revoluția tehnico-științifică îl face să fie depășit în parte. De aici impor­tanța prelegerilor. Mai este ce­va. Nu toate disciplinele se pot învăța după manuale, mai ales cele politehnice. Și studenții noș­tri încep să devină conștienți de acest lucru. Frecvența studen­ților de la institutul nostru este de 96—97 la sută, un procentaj de bun augur. Mihai MITEA loan Budai-Deleanu Schjgfj­ingfffțg După culegerea de Scrieri lingvistice scoasă de Mirela Teodorescu și Ion Gheție, du­pă ce academicianul David Prodan ne comunică, în încă un Supplex Libellus românesc 1804 știrea identificării unui epocal memoriu politic ieșit din pana lui loan Budai-De­leanu, iată-ne acum în fața u­­nei noi ediții. Scrieri inedite, îngrijită de profesorul uni­versitar Iosif Pervain. Unin­­du-și eforturile, acești proe­minenți creatori puteau să ne însoțească delectarea li­­vrescă oferindu-ne, în locul celor trei cărți — foarte va­loroase! — o ediție masivă a scrierilor marelui nostru căr­turar. Comemorarea celor 150 de ani de la moartea scriito­rului merita acest gest. Lipsa de colaborare între îngrijitorii edițiilor se reper­cutează, însă, și pe plan știin­țific. Amănuntul că Introdu­cerea istoricească la Lexico­nul românesc-nemțesc din 1818 se publică atît in Scrieri lingvistice cît și în Scrieri inedite, ne oferă dovada aces­tei afirmații. Chiar din faza fundamentală a lucrului, tran­scrierea după manuscrisul o­­rigin­al, autorii celor două e­­diții o iau pe căi deosebite. Pe calea cea bună se află profesorul Iosif Pervain. Este, de altfel, observația cu care se cuvine să deschidem șirul aprecierilor despre cu­legerea de Scrieri inedite: al­cătuitorul ei se dovedește un specialist de talie, un cunos­cător desăvîrșit al operei lui Ioan Budai-Deleanu. Comen­tariul introductiv conduce ci­titorul la nivele de erudiție a­­dînci, iar notele, nu lipsite de calități literare, prin tonul și stilul lor aparte, neobișnuit, sînt adevărate fire ale Ariad­­nei într-un labirint exorbi­tant de referințe bibliografice. Ai senzația că ediția însăși nu reprezintă nici pe departe pu­terea cercetătorului, senzația că trebuia să abordeze ope­ră marelui scriitor pe un front editorial mult mai larg, însăși structura cărții evită drumul comod al edițiilor „pe familii de probleme“, insu­­mînd opere care au necesitat epuizante salturi la antipozi. Iată, spre exemplu, sumarul ediției: Combaterea notelor publicate la Cluj în 1791, cu privire la petiția națiunii ro­mâne (polemică istorico-juri­­dică), Excerptum ex capitae secundo, operis met sub titu­ lecturi­ le: Fundamenta gramatice* lingvae xomaenicae seu ita dictae valachicae... (lingvisti­că), Fragmente din versiunea a IlI-a a Țiganiadei (beletris­tică), Introducere istoricească (studiu istoric de erudiție), Epistole între loan Budai- Deleanu și Petru Maior (co­respondență) etc. Culegerea oglindește complexitatea per­sonalității scriitorului mort pe meleaguri străine, in ur­mă cu 150 de ani. Intima operă inclusă in edi­ție, Combaterea..., se alătură relativ numeroaselor polemici cu care marii noștri scriitori și savanți au întîmpinat, în pragul secolului XIX, un o­­ribil val de calomnii iscat îm­potriva originii și limbii ro­mânilor, de către o întreagă cohortă de scriitori străini: Sulzer, Eder, Engel, Thunman. Opera, de o ținută polemică civilizată și inteligentă, vine să răspundă, în germană, a­­bominabilei recenzii cu care istoricul sas Karl Eder în­­tîmpină marea petiție româ­nească de la 1791, Supplex libellus valachorum. In auto­rul anonim al „combaterii“, profesorul Iosif Ferrari o re­cunoaște cu destulă ușurință pe loan Budai-Deleanu, bizu­­indu-se un atit pe împrejură­rile exterioare care pledează pentru această paternitate, cit mai ales f­e indubitabile simi­litudini de fond, de gîndire cu alte opere ale lui. De pildă, Budai-Deleanu face opi­nie aparte față de marii săi contemporani Micu, Șincai și Maior, in ceea ce privește te­meiurile juridico-politice ale drepturilor românilor din Transilvania. Autorul Com­baterii... găsește în drep­tul­­ natural un argu­ment care i se pare mult mai convingător: majoritatea zdrobitoare a românilor tran­silvăneni față de cele trei „națiuni“ politice aristocratice, care îi considerau pe români ca tolerați în principat. Iată formularea lui Budai-Delea­nu. Contribuția lingvistică a cărturarului, transilvănean, pe cît reiese din lucrările de a­­cest gen cuprinse în culegere, este m­asivă. Dacă teoria sa ortografică eșuează intr-un e­­timologism din care rezultau hibrizi cam de felul următor: „Maquarque se havu assezatu intr’acesta quipu ortografia...“, i­ are în schimb intuiții geniale în ceea ce privește „ziditura“ gramaticală și lexicală a lim­bii. El întrevede distincția in­tre romanitatea apuseană și cea răsăriteană, apropiindu-se de adevărata Înțelegere a lati­nității noastre, și anticipează senzaționala teorie a circula­ției cuvintelor, care l-a făcut pe Hașdeu celebru în lumea întreagă. Publicarea fragmentelor din versiunea a II-a a Țiganiadei alătură exegezei beletristicii lui Ioan Budai-Deleanu o mare revelație, aceea că în­tre 1812—1820, poetul a fost preocupat de ideea de a rea­liza o super-variantă a poe­mului, prin cizelarea varian­telor I și II, cunoscute pînă acum. Iar corespondența inclusă in volum luminează cîteva as­pecte din viața lipsită de no­roc a Scriitorului: loan CHINDRIȘ O MAI BUNĂ ASISTENȚĂ MEDICO-SANITARĂ Pentru a asigura o asistență medica­lă eficientă, acorda­tă la timp popu­lației județului no­stru, Direcția sa­nitară întreprinde, în prezent o acțiune de îm­bunătățire a bazei materiale sanitare în mediul rural. Astfel, cu sprijinul activ a deputaților din mai multe cir­cumscripții electo­rale și Cu contribu­ția largă a popu­lației s-a hotărit să se construiască și să se reamenajeze aproximativ 18 dis­pensare medicale la Apahida, Fio­­rești, Bucea, Băi­­șoara, Petrești, Tu­­reni, Călărași, Ciu­­rila, Vad, Cășei, Cîțcău, Geaca, Pa­­latca, Unguraș, Mi­ca, Gîrbău, Poieni, Moldovenești și o casă de naștere în Aghireș. Direcția sanita­ră urmărește să îmbunătățească e­­sențial funcționali­tatea acestor uni­tăți prin crearea de staționare pentru a­­dulți și copii, ca­se de naște­re, prin asigura­rea unor laboratoa­re pentru anali­ze curente etc. In felul acesta multe dintre investigații­le necesare pentru preconizarea unor diagnosticuri corec­te se vor putea fa­ce la nivelul cir­cumscripțiilor, rea­­lizîndu-se impor­tante economii de timp pentru bol­navi, reducindu­­se simțitor durata diagnosticului și a tratamentelor. Direcția sanitară studiază și posibili­tatea de dotare a unor circumscripții mai importante cu aparate Röntgen, .a­, ducîndu-se astfel un aport important la ridicarea calita­tivă a asistenței medicale în mediul rural. Concomitent cu aceste măsuri se urmărește ca în ca­drul noilor con­strucții să se ame­najeze și capaci­tăți de locuit pen­tru cadrele m­edi­­­co-sanitare. Trebuie să re­marcăm , că atît consiliile populare, deputații cît și populația și-au în­sușit inițiativa Di­recției sanitare ju­dețene hotărând să contribuie materia­licește și cu munca patriotică la reali­zarea acestei iniția­tive. In interesul popu­lației din județ se impune ca în toate circumscripțiile co­mitetele executive sa urmărească îm­preună cu comite­tele de inițiativă realizarea cît mai grabnică a dispen­sarelor planificate. Dr. E. POENARU COTIDIENE De la Inspectoratul județean de miliție OAMENI MARI SE JOACĂ In 13 septembrie, la intra­rea în satul Muntele Băișorîi, s-a produs un­ accident de cir­culație. Nicodim Cirebea, 23 de ani, angajat la Autobaza I.T.A. Turda, conducea auto­camionul 21-C1-1Q18. Avea în cabină două persoane, iar pe scara din dreapta se afla Ale­xandru Crișan. Așa a început nesăbuita joacă a celor mari. Mașina a derapat, intrînd în­tr-un pîrîu.­ Alexandru Cri­șan a sărit de pe scară și s-a accidentat grav. Conducătorul auto a fugit de la locul acci­dentului. A urmat apoi „adu­narea­!“. CONTINUITATE Constantin Luca din Turda, strada Fabricii n­r. 17, om de 40 de ani, muncitor la Fabri­ca „9 Mai“ din Turda, are „continuitate“ in infracțiuni. Are 6 condamnări. Recent a ultragiat un lucrător de mi­liție, n-a vrut să se­ legitime­ze. Dumnealui are acasă 4 co­pii! HAINA FACE PE OMI Deși era strungar de mese­rie, Ioan Chira, 24 ani, do­miciliat în comuna Jac, a­­vînd 3 condamnări, nu lucra nicăieri. Fura haine și alte obiecte din dormitoarele co­mune de pe raza orașului Cluj. Aproximativ 21 de fur­turi. Majoritatea obiectelor s-au găsit. Căpitanul Augus­tin Mureșan de la Miliția mu­nicipiului Cluj continuă cer­cetările. I se caută celui în cauză un rând de haine care să-i vină chir­e... Că, în cazul de față „haina face pe om“, UȘA Organele de miliție au fost sesizate că la blocurile în construcție din Gheorgheni dispar uși! După cercetările de rigoare, s-a stabilit cine se ocupă de dispariția ușilor: instalatorul Dumitru Șerban de la Grupul 5 Construcții Cluj. A recunos­cut furtul a 4 uși. Acasă la el s-au găsit materiale — 115 poziții —■ provenite după spar­gerea unei magazii a șantie­rului. Cercetările le efectuea­ză căpitanul Viman Vasile. Se pare că se va „închide“ o ușă! Ora mesei... Fotografia. I. MICLEA-MIHALE HALE I • Hirța Iosif, Agribiciu 203: U.J.C.C. Cluj, de care aparți­ne brutăria din Gilău, ne scrie că au fost luate o sea­mă de măsuri pentru îmbu­nătățirea calității plinii fa­bricate la această brutărie. Urmează ca și consumatorii să se convingă de eficacitatea respectivelor măsuri.­­ Unui grup de cetățeni Corni, comuna Baciu: Lucra­rea reclamată de dv. a fost terminată. Ea ar fi putut fi terminată mai demult dacă dv., cetățenii, ați fi contribuit prin muncă —­ după cum v-ați oferit anterior. Nu e tîr­­ziu nici de-acuma. Cooperati­va face un apel la dv. să a­­jutați la nivelarea terenului și înlăturarea molozului din jurul localului cooperativei.­­ P. M., Deleni, comuna Petreștii de Jos: Consiliul popular comunal infirmă cele sesizate de dr. • Locatarilor din strada Pavlov 43—45 Cluj: Consiliul popular municipal Cluj ne in­formează că se lucrează la re­medieri în blocurile amintite de dv. In privința Canalului Morii, au început lucrări a­­monte de strada Pavlov, care vor rezolva problema în mod radical. • Unui grup de cetățeni. Cluj: In Piața Mihai Vitea­zul, în fața cinematografului Republica, nu se vor instala bănci, aici nefiind parc. $ Bulbuc Ștefan, Baciu, 211. După primirea rezultatu­lui contestației dv., înaintate Comisiei județene de experti­ză medicală a capacității de muncă, urmează să se reana­­lizeze de către forurile în drept cererea de înscriere la pensie I.O.V.R. ÎNTREPRINDEREA JUDEȚEANĂ BALNEO-CLIMATERICĂ CLUJ Bulevardul Lenin nr. 56, telefon 2-32-61 Puteți petrece zile plăcute și reconfortante în peisa­je înch­izătoare și decoruri unice de toamnă in MUNȚII APUSENI folosind cu încredere serviciile ce vi le oferă cabanele întreprinderii județene balneo-climaterice Cluj. Cabanele CHEILE TURZII, SOMEȘUL RECE, LEGHIA, VALEA DRĂGANULUI, VLADEASA, MUNTELE BĂIȘORII ȘI MUN­TELE FILII vă oferă o cazare confortabilă, !n camere de 2-4 pa­turi sau colective, bine utilate. Preparate de bucătărie, bufet și băuturi pentru toate gusturile. Cabanele va așteaptă! (3824) 16:00 — Deschiderea emi­siunii. Atletism (ziua a 2-a)­— România —• Elveția — Ita­lia — Ungaria (masculin) — România — Anglia — Unga­ria (feminin). — Transmisiu­ne de la Stadionul Republicii. 17:00 — Emisiune în limba germană. 18:00 — Fotbal: Feyenoord Rotterdam — U.T.A. (rezumat filmat). ÎS.45 — Continuarea transmisiei de la­­ întrecerile internaționale de atletism. 19,20 —1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici, 19,30 — Telejurnalul de seara. 20,00 — Tel-enciclope­­dia. 21,00 — Film serial: „In­coruptibilii“ episodul „Re­gele șampaniei". 21,50 — Bu­na seara, fete, Buna seara, bă­ieți ! 22,50 — Telejurnalul de noapte. Telesport. 23,05 — Pe­trecere la... Bucur, cu Maria Pietraru, Nicolae Trofin, Ioa­na Cristea, Pușa Poenaru, Be­none Sînuleșcu, acompaniați de o formație , condusă de Victor Predescu, radio Programul Studioului Cluj SIMBATA, 19 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiu­nii: „Actualitatea sonoră“ — știri, comentari și reportaje 1a zi. 18,00 —­ Anima-disc, Portret Tom Jones. Prezintă Constantin Ivaneș. 18,30­­— Pe drumurile patriei: „Moldo­­­va de podgorii”. Scenariu ra­diofonic de Cornel Pop, după un reportaj de Paul Anghel; 18,50 — Umorul de la A la Z: „Toamna, cînd se numără bobocii". Emisiune de Cornel Udrea, cu Dorel Vișan, Viorel Comănici, Cornel Vulpe, Jean Constantin, Horia Șerbănescu etc.; 19,10 — Canțonete; 19,20 — Comentariul săptămânii. DUMINICĂ, 20 septembrie, 7,30 — în sat la noi. Din cu­prins: Radioreportajul „Valen­țele, toamnei“. Poezia lehmu­­lui: în vizită la sculptorul popular Nicolae Cernat din Șugag (iud. Alba). Vitrina căr­ții agricole. Din carnetul scrii­torului Vasile Rebreanu. Festi­valuri folclorice: Samis (De­va); Cibinium (Sibiu). Redac­tor Mircea Munteanu. 7,50 —­­Unda preferințelor —­ muzică ușoară cerută de ascultători, filme DRAGOSTE ȘI VITEZA - Republica; PROFESORUL INFERNU­LUI — Victoria; SUBIECT PENTRU O SCHIȚĂ, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; DREPTUL DE A TE NAȘ­TE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) 23 August. IN ȚARA INCAȘILOR ora 9,30; PROFESIONIȘTII, (11; 13,30; 16; 18,30 și 21), cinemascop — Tineretului; CĂLDURA — Muncitoresc; URMĂRIREA — Steaua ro­șie. IMPUJ-IE Muzeul de Arti, Piața Uber,­tații n­ 30, 11—II. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lu­crări­­ de reorganizare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în­­ aer liber din Hoia, 11—19. Expoziția „Arta populară din Renani?" — în localul muzeu­lui de artă­ (orele 10—13 și 16—19). Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanici ale Universității „Ba­­beș-Bolygi“ strada Republicii v. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pen­tru eventualele modificări sur­venite în program. MICA PUBLICITATE • Vînd frigider Fram. Stra­da Moților 1, etaj I, apartament 3 £, orele 15—18. (3829) Vînd magnetofon Hitachi, caseta și plăci străine. Telefon 3­ 80-13, între 17—18. (3850) 9 Caut cameră cu intrare separată și baie. Telefon 2-20-46. (3858)___ • Studenți căsătoriți, căutăm gazdă. Informații: telefon 1-20-28, orele. 14—15, 18—19. (3865) 9 Pierdut anexa de studii pe num­ele Roșea Ioan. Declar nu­­lă. (3861) ___­______ 9 Pierdut carnet student pe numele Marcoane Dimitrie. De­clar nul. (3852) 1) Pierdut carnet de student pe numele Benko Ela. Declar nul. (3832) Vind­urgent Moslsvidt 40S, alb, stare excepțională. Informa­ții: telefon 8-39-94. (3876) • Mulțumim tuturor a­­celora care au împărtășit durerea noastră și l-au însoțit pe ultimul său drum pe Ing. BEOD LÁSZLÓ director al întreprinderii de prefabricate din beton Turda, decedat după o lungă și grea suferință. Vei ia mine veșnic în amintirea noastră. COMITETUL DE DIRECȚIE (3870) GRUPUL ȘCOLAR ENERGETIC CLUJ strada N.\ Pa scol y nr. 2, telefon 2-37-59 organizează un concurs de admitere pentru speciali­tatea TEHNICIAN ELECTROENERGETIC pregătit prin școala de specializare postliceală, curs seral. Înscrierile se fac pînă la 22 septembrie 1970, pri­­mindu-se absolvenți ai liceului de cultură generală sau de la alte școli echivalente, cu examen de bacalaureat sau certificat de absolvire, indiferent de vîrstă. La înscriere, candidații vor trebui să depună — în afara actelor obișnuite — și o dovadă în care să se specifice că lucrează în sectorul electro-energetic, res­pectiv că întreprinderea le poate asigura pregătirea practică în conformitate cu pregătirea teoretică pe ca­re le-o oferă școala. Concursul de admitere se va desfășura între 25-30 septembrie, constind din examen la MATEMATICĂ și FIZICĂ (scris și oral). (3833) SCOALA POSTLICEALA FINANCIARA CLUJ strada 1 Mai nr. 19, telefon 1-31-36 ANUNȚĂ Concurs de admitere la învățământul seral și fără frecvență pentru specialitățile: • Finanțe-credit • Industrie, construcții și transporturi Se primesc angajați în producție, absolvenți de liceu (cu sau fără examen de bacalaureat), înscrierile se fac pînă la 23 septembrie 1970. Concursul de admitere se ține între 25—­30 septem­brie și constă din probe la MATEMATICĂ (scris și oral) și ECONOMIE POLITICĂ (oral), din materia claselor IX—XII, respectiv VIII—XI. Actele necesare pentru înscriere sunt cele obișnuite, plus adeverință de serviciu în funcții economice sau tehnico-administrative. Se cere, de asemenea, certifi­cat de căsătorie pentru femeile căsătorite. (3835) CENTRUL DE LIBRĂRII CLUJ CITITORI ! Consemnați în caietele de sugestii ale librăriilor pă­rerile și observațiile dumneavoastră relativ la cărțile citite, cărțile pe care ați dori să le citiți, cum funcțio­nează sistemul informațional și de popularizare al edi­turilor, aspectele grafice, precum și alte observații su­gestive în activitatea editorială și de difuzare. Cereți în librării proiectul de plan editorial 1971. (3838) ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTAȚIE PUBLICA „SOMESUL” CLUJ va deschide în curând tradiționalele MUSTĂRII, în următoarele unități: • Grădina de vară „1 MAI“ - strada 1 Mai, colț cu Barițiu­l- Bufetul „OITUZ" — Bulevardul Lenin nr. 82 • Bufetul „LIVADA" - Strada Paris nr. 134 • Grădina de vară „HOIA" - strada Rákóczi nr. 122 © Bufetul „MĂRĂȘEȘTI“ — Piața Marășești nr. 5 © Grădina „PARC" — parcul orașului • Bufetul „IRIS“ - strada Oașului nr. 120 In aceste unități veți găsi MULT, PASTRAMA CU MAMALIGUȚA, PREPARATE DE BATAL, MITITEI, GRĂ­TARE DIFERITE, CÎRNĂCIORI și alte specialități culina­re de sezon. Vizitați unitățile de mai sus, pentru a face o sănă­toasă cură de must, în condiții optime de recreiere, fără deplasare în podgorii ! (3840) INSPECTORATUL SILVIC CLUJ CETĂȚENI­ Recoltați și valorificați prin punctele de achiziții de fructe de pădure, din ra­za ocoalelor silvice din jude­țul nostru orice cantități de: • Ciuperci comesti­bile din speciile HRIBI și GALBIOR • Afine negre și roșii • Smeura • Goarne • Mure • Măceșe • Porumbele Achizitorii preiau fructele de pădure în fiecare zi, in­clusiv în zilele de sărbători, achitînd contravaloarea pe loc. PRIN VALORIFICAREA FRUCTELOR DE PĂDURE OB­ȚINEȚI VENITURI SUPLIMENTARE IN GOSPODĂRIA DUMNEAVOASTRĂ. (3705)

Next