Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-07 / 7385. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, INIȚI­VAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Dezvoltarea în continuare în ritm ascendent a economiei noastre socialiste, stabilită cu deosebită claritate de Congre­­sul al X-lea, al Partidului Comunist Român, în­ condițiile revoluției tehnico-științifice­ contemporane, a necesității îm­bunătățirii continue a structurii ramurilor și subramurilor industriale și a tehnologiilor de fabricație este de necon­ceput fără creșterea cu prioritate a producției de energie electrică față de celelalte ramuri industriale. Din alcătuirea dialectică a proporțiilor și ritmurilor de dezvoltare a economiei naționale, în prezent, ca și în vii­tor, dezvoltarea industriei producătoare de energie electri­că se desprinde ca o componentă majoră în definirea ope­rei de construire a societății Socialiste multilateral dezvol­tate. In cincinalul următor se prevede creșterea producției anuale de energie electrică cu 56—62 la sută, față de nive­lul anului 1970, ceea ce, în unități fizice, înseamnă atinge­rea unei producții de 55—57 miliarde kilowați/oră. In cadrul programului de dezvoltare a resurselor energe­tice și de electrificare a țării adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., un loc însemnat revine amenajărilor hidroenerge­tice, acordîndu-se prioritate acelora care asigură folosirea complexă a apelor. Așa cum este proiectat, se vor realiza hidrocentrale p­­e râurile interioare Lotru, Olt, Someș, Sebeș, Siret, Rîul Mare, Crișurile și altele în care se va instala o putere de cca 4 300—4 400 MW, pînă în anul 1980. Caracteristica principa­lă a­ acestor lucrări o constituie concentrarea potențialului hidroenergetic în unități de mare putere, cu grupuri de randament ridicat, urmărindu-se in același timp și gospo­dărirea rațională a rețelei hidrografice a țării noastre. In acest fel amenajarea hidroenergetică a rîului Someș, prin construirea și punerea în funcțiune a centralelor hidroelec­trice Mărișelu și Tarnița, cu o putere instalată totală de 265 MW, se definește ca un obiectiv important în viitorul cincinal. Transpunerea în operă a întregului ansamblu hidroener­getic se înfăptuiește prin contribuția unui număr de șapte institute de proiectare, sub conducerea Institutului de Sta­ Ing. Ioan CIORBA, directorul întreprinderii de Centrale Hidroelectrice Cluj (Continuare în pag. a lil­aj I I Anul XXVI—Nr. 7385 august 1970 Vineri 7­4 pagini 30 bani UN AN DE LA ISTORICUL CONGRES AL X-LEA AL P.C.R. Moment de covîrșitoare im­portanță pentru făurirea socie­tății socialiste multilateral dez­voltate» Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român s-a înscris ca un eveniment cu­­ profunde semnificații în tinăra istorie contemporană a României socialiste. înaltul for de partid a supus unei am­ple și aprofundate analize întreg complexul economic na­țional, știința, cultura, perfecționarea vieții social-politice și a elaborat programul dezvoltării României pînă la sfir­­șitul deceniului 8, abordînd complexitatea și varietatea tu­turor problemelor în spirit științific, fidel față de adevăru­rile marxism-leninismului și aplicarea lor creatoare, de­­monstrînd justețea politicii partidului și marea sa capaci­tate de a-și îndeplini misiunea istorică de conducător al destinelor poporului nostru pe drumul progresului și bună­stării. Stabilind obiectivul fundamental al actualei etape: lăr­girea și perfecționarea continuă a bazei tehnico-materiale a țării, proiectînd o puternică lumină asupra perspectivelor țării și reliefînd marile eforturi ce vor trebui depuse în continuare în domeniul construcției economice și acela al îmbogățirii întregii vieți spirituale, partidul s-a arătat con­secvent în luciditate și cutezanță, in realism și creativitate. Ideile și liniile directoare și a Congresului au dat un pu­ternic impuls întregii activități constructive: s-au dezvoltat un ritm susținut forțele de producție, relațiile de producție s-au perfecționat și consolidat, și-au găsit o mai largă și fermă aplicare în viața socială principiile socia­liste, au fost făcuți pași hotărîți pe calea optimizării metodelor și for­melor de organizare și conducere a societății. Tot ce se pe­trece în jurul nostru nu înseamnă în primul rînd opțiune, ci fapte. Se inalță noi fabrici, apar noi șantiere, se obțin succese deosebite în agricultură, dar fizionomia economiei noastre socialiste nu se caracterizează doar prin extinderea pe orizontală, ci mai ales prin îmbunătățirea indicilor cali­tativi, organizarea producției și cercetării științifice în con­fruntare cu revoluția tehnico­­științifică. Concret, în jude­țul nostru asistăm la continua modernizare a economiei, industria este orientată spre producții de înaltă tehnicitate, valorificarea superioară a metalului, fructificarea propriei concepții tehnice, creșterea contribuției la schimburile eco­nomice externe. Numai in acest an trecut de la Congres, in cadrul procesului de dezvoltare și modernizare a pro­ducției, au fost puse în funcțiune în județul Cluj 19 obiec­tive principale. Lor li se adaugă alte 17 construcții care completează baza materială a agriculturii și satisfac nevoile social-cul­turale ale județului. Ca urmare a acestui fapt, în ultimul trimestru al anului trecut și în cele 7 luni ale anu­lui curent, în industria județului s-a realizat peste prevede­rile planului o producție in valoare de 201 000 000 lei. Din fabrici și uzine au fost livrate în plus numai în 1970: 751 tone oțel, 806 tone laminate finite, 18 120 tone ciment, 7 657 mc prefabricate, 11 385 mp plăci aglomerate din lemn, 45 514 mp furnire, 828 tone sîrmă trasă, medicamente în valoare de 4 150 000 lei și alte produse. Substanța cifrelor constituie garanția că vom îndeplini și depăși planul cin­cinal înainte de termen. Depășind sfera laboratorului, cuceririle științifice sînt an­gajate în procesul de producție, contribuind la reducerea timpului ce le separă și reflectînd temeiul însemnătății practice a relației știință-producție. Devine tot mai clar astăzi că dezvoltarea economiei depinde în mare măsură de ridicarea potențialului tehnologic și științific, de capaci­tatea de introducere în practica economică a soluțiilor știin­țifice și tehnice. Optimismul viguros care însuflețește în­treaga noastră națiune socialistă, premisă a tuturor înfăp­tuirilor, se manifestă ambiant în toate sectoarele activității, oglindind maturizarea societății socialiste. Cu toate condi­țiile vitrege din acest­ an, în agricultură vor fi atinși indicii de producție, cu rare excepții, acest sector important contra­ (Continuare în pag. a Il-a) „Considerăm că dispunem de tot ceea ce este necesar pentru traducerea în viață a acestui program însuflețitor; avem o bază de pornire tehnico-materială dezvoltată; avem un partid puternic, unit, înarmat cu învățătura marxist-leninistă, strîns legat de mase; sintem­ un popor harnic, dîrz, înzestrat cu calități deosebite, devotat trup și suflet cauzei socialismului. Ne exprimăm convingerea că partidul nostru, călit în lupte, încercat în marea operă de edificare a noii orîn­­duiri, întregul popor animat de idealurile socialismului își vor uni și mai strîns forțele, vor munci cu abnegație, cu entuziasm și perseverență pentru a da viață marilor sarcini ce ne stau în față, pentru a face să propășească tot mai mult scumpa noastră patrie".­­Din Raportul Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea­­ al P.C.R.) AUREL DUCA, prim-secretar al Comitetului județean de partid Cluj I I * Noutățile anului școlar 1970/1971 I­I­I în întreaga țară se fac pre­gătiri în vederea redeschi­derii școlilor. Adu­cînd cî­­teva elemente noi, anul șco­lar 1970—1971 va marca un progres pentru învățămîntul de cultură generală și liceal. Astfel, cu începere din toamnă vor fi cuprinși în școală toți copiii care pînă la data de 15 septembrie îm­plinesc vîrsta de 6 ani. Con­comitent, continuă trecerea la învățămîntul general de 10 ani, acțiune începută cu bune rezultate în anul școlar trecut. Funcționarea pentru prima dată a clasei a X-a, din cadrul Școlii generale obligatorii, va fi corelată cu o creștere substanțială în ceea ce privește cuprinderea absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a în așa fel I­incit să se creeze premisele I pentru generalizarea învăță­­­­mîntului obligatoriu de 10 ani.­­ Ținînd seama de noii pa­­­­rametri în care se înscrie învățămîntul în viitorul an­­ școlar, ministerul de resort­­ a elaborat sau revizuit 65 de programe școlare. De ase­­­­menea, din cele 871 titluri­­ de manuale — preconizate­­ să apară pentru noul an șco­­­­­ar — cifră neatinsă pînă­­ acum de Editura didactică,­­ aproximativ 600 erau edi­­­­tate încă de la începutul a­­cestei luni. Mai bine de 11 I milioane de exemplare, din­­ cele 19 milioane de noi ma­nuale, au și fost distribuite. I I I Tarnița. Aici va fi construit bazinul principal Fotografia: Ion MICLEA-MIHALE - RESPONSABILITATE PLENARĂ Colectivul de muncă de la „Clujeana” a dezbătut aspectele realizării planului pe anul 1970 și perspectivele pentru anul 1971 Greutatea economică deose­bită a Combinatului de pielă­rie și încălțăminte „Clujeana“ In ansamblul industriei de bunuri de larg consum, cit și un anumit prestigiu pe care și­­ l-a creat pe piața internă și internațională, sunt bine cu­noscute și apreciate ca atare. Pe deplin conștienți de acest lucru, reprezentanții miilor de lucrători ai uzinei clujene au dezbătut recent, în urma dis­cuțiilor cu caracter similar ce au avut loc pe secții, ateliere și linii de producție în luna iulie, problemele pe care le ridică starea actuală a pro­ducției, cât și cifrele de plan pentru anul 1971. S-a amintit, în darea de sea­mă a comitetului de direcție, ca un succes remarcabil la care și-a adus aportul întregul colectiv de muncitori, tehni­cieni și personal administrativ, realizarea și depășirea — în majoritatea cazurilor — a prin­cipalilor indicatori de plan pe semestrul I al acestui an: pro­ducția globală — 101.170­0, pro­ducția marfă — 102,90%, pro­ducția marfă vîndută și înca­sată în procent de 100,80%, ș.a.m.d. Au fost menționate însă două realități care, chiar dacă nu sunt în întregime o consecință a vieții interne a întreprinderii, produc insatis­facție și anume: îndeplinirea planului de livrări la export doar în proporție de 76,91%, iar a celui de beneficii — 92,01%, cifre ce puteau fi în mai mare măsură influențate pozitiv de producția fabricii, mai ales dacă ne gîndim la capitolul calitate. Acestea din urmă, ca și alte minusuri ce țin de organizarea și desfășu­rarea procesului productiv, au solicitat cu preponderență in­tervențiile — numeroase — la discuțiile ce au avut loc. Evi­­tînd un caracter festiv, de fe­licitări — chiar dacă acestea în multe cazuri sînt meritate — darea de seamă a comitetului de direcție a recunoscut că „eforturile depuse de noi s-au concretizat numai parțial în rezultatele obținute, datorită faptului că, în multe cazuri, nu am reușit să asigurăm toate condițiile materiale necesare realizării producției și am uti­lizat necorespunzător și inefi­cient forțele de care am dis­pus.“ Important este, lucru subli­niat de participanții la discu­ții, vă întreprinderea să ob­țină un mereu mai crescut grad de rentabilitate, să pro­ducă la un nivel corespunzător marfă care să fie vîndută în cantitățile cerute de planul de beneficii, întrucît cifrele de Plan pe semestrul II al aces­tui an, cit și pentru anul ce urmează, nu suferă modificări substanțiale din punct de ve­dere cantitativ, intervențiile vorbitorilor au fost axate în principal pe trei probleme în strînsă relație cu imperativul calității produselor și al promptitudinii livrărilor în co­merț: aprovizionarea întreprin­derii cu materie primă și una- Virgil SÎNGEREANU (Continuare in pag. a­ll-a) PUNCTE DE REPER ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ în­ pofida repetatelor difi­cultăți provocate de ploile to­rențiale, de­­ revărsarea Nadă­­șului și Canalului Morii și de unele alunecări de terenuri, întrecerea patriotică pentru gospodărirea mai bună și în­frumusețarea municipiului Cluj a cunoscut anul acesta o am­ploare deosebită, determinată atît de acțiunile întreprinse și măsurile luate de Consiliul popular, cit și de masiva parti­cipare voluntară a cetățenilor la lucrările de interes și folos public. Eforturile conjugate ale mu­nicipalității și ale cetățenilor din toate circumscripțiile elec­torale, mobilizați de deputați, precum și rodnica activitate administrativ — gospodărească desfășurată de asociațiile lo­catarilor, merită o atenție spe­cială tocmai acum, în întîm­­pinarea zilei de 23 August, cînd toate colectivele recurg la bilanțuri preliminare pentru a constata și demonstra cât anu­me au realizat din angajamen­tele anuale. In întrecerea patriotică pe anul 1969, municipiul Cluj și-a asumat angajamente privind gospodărirea mai bună și în­frumusețarea cartierelor în va­loare de aproape 18 milioane lei. N-au trecut nici 8 luni din acest an, dar datorită rezul­tatelor obținute, angajamentele în cauză pot fi considerate în­deplinite. în cadrul municipiului au fost realizate importante lu­crări și credem că nu greșim mențion­îndu-le­ construcții de trotuare pe 7000 m­p în valoare de 70 mii lei; reparații de străzi și trotuare pe 444.000 mp — 2.220.000 lei; construcții de drumuri pe 3 km — 1.300.000 lei; amenajări și extinderi de spații și zone verzi pe 26 ha — 2.200.000 lei; întrețineri de parcuri, spații și zone verzi pe 400 ha — 4.000.000 lei; plantări a 50.000 arbori și pomi — 100.000 lei; amenajări de terenuri de joacă pentru copii — 40.000 lei; îndiguiri pe 0,2 km — 100.000 lei; taluzări de maluri pe 300 mp —­ 100.000 lei și diverse alte lucrări — 8.200.000 lei. Aceste „diverse alte lucrări“, înglobînd impresionanta sumă de 8.200.000 lei, deci aproape jumătate din angajamentele anuale, reprezintă de fapt ac­țiuni la fel de importante: amenajări în zona de agre­ment Făget — 2.500.000 lei; amenajări în zona de agre­ment Hoia — 2.500.000 lei; în­trețineri de sere și răsadnițe și întrețineri de pepiniere; cu­rățirea pădurii Hoia, a lacului de canotaj, a albiei Nadășului și Someșului; amenajarea dru­mului la captația de apă pe malul sting al Someșului și la sursele de apă; curățirea și defrișarea manuală a suprafe­țelor împădurite de la capta­ția de apă; regularizarea Ca­nalului Morii, munci patrio­tice de refacere în cartierele calamitate (Dîmbul Rotund, Valea Chintăului și Someșeni) L. SANDULESCU (Continuare în pag. a ll-a) FABRICA DE CARTOANE CLUJ Și-A ÎNDEPLINIT planul cincinal . Entuziasmul, dăruirea cu care oamenii muncii din jude­țul nostru dau viață sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. se materializează lună de lună în însemnate spo­ruri de producție realizate peste prevederile planului. Ca urmare a acestui fapt, încă din anul trecut, începînd cu întreprinderea Terapia, o se­rie de unități au raportat realizarea planului cincinal. Și asemenea vești plăcute conti­nuă să ne sosească la redac­ție. Recent am fost încuno­­științați că și Fabrica de car­toane Cluj și-a onorat sarcinile repartizate în actualul cinci­nal. Mai mult chiar, pînă la 31 iulie aici s-a produs, peste prevederile planului cincinal, o producție globală de 15.233.000 lei. Conform preli­minărilor făcute pînă la finele anului se va da în plus, la producția globală, 37.000.009 lei, încă o mărturie a ceea ce înseamnă hărnicie. o performantă a hărniciei și priceperii Realizarea planului uzinei Industria sîrmei pe trimes­trul III și cerințele industriei constructoare de mașini, au impus laminatorilor de profile, pe luna august, o producție sortimentală mult mai difi­cilă. Sortimentele de profile late mici, în mare măsură arcuri, care trebuie laminate în această­ lună, echivalează cu o supraîncărcare de 350 de tone. Asupra modului cum va trebui realizată această pro­ducție suplimentară s-a medi­tat mult. Soluția nu putea fi, alta, decât cea de creștere a indicelui de utilizare exten­sivă. Și cum la sfîrșitul lunii iulie și începutul lunii august era planificată reparația liniei de laminare, aici s-a acționat cu forțe și măsuri sporite. în loc de 14 zile prevăzute în graficul unei astfel de repa­rații, conducerea uzinei a ce­rut ca operația de regenerare a liniei de laminare să se facă la numai 8 zile. Pregătite piesele de schimb pînă în detaliu pe subansam­ble și organizată apoi munca în schimburi, echipele com­plexe­­ de lăcătuși, instalatori, zidari, sudori, laminatori, elec­tricieni etc. care au avut o bună asistență tehnică din partea inginerilor și maiștri­lor, au efectuat reparația în numai 7 zile. Este o perfor­manță a hărniciei și priceperii, a interesului deosebit pentru soarta producției.­Prezența permanentă a ca­drelor tehnice de la serviciul mecano-energetic, cu inginerul Teofil Moldovan, maiștrii la­minatori Achim Vetac și Ioan Mărginean, a asigurat o per­fectă colaborare între toate compartimentele de lucru. La timpul cîștigat prin scurtarea reparației se adaugă și faptul că laminatorii de profile vor sărbători ziua de 23 August, asemenea oțeluri­­lor, prin muncă, contribuind astfel la obținerea de reali­zări suplimentare pentru eco­nomia județului Cluj și­ a țării. T BORTEȘ ZILE DE MAXIME EFORTURI IN C.A.P. RAPORTAM: Am terminat recoltatul griului. Se desfășoară intens treierișul Am primit în­ cursul zilei de joi la redacție vești deosebit de îmbucurătoare de la coope­rativele agricole de producție din Călărași, Bogata de Jos, Gădălin și Maia, în cursul primelor zile de la începutul acestei săptămîni, printr-o bună organizare a muncii și mobilizarea tuturor forțelor existente în C.A.P., în aceste unități a fost încheiată campania de recoltare a griu­lui, sau se lucrează intens la recoltarea ultimelor hectare care au fost însămînțate în această cultură. La cooperativa agricolă de producție din Călărași au fost recoltate marți ultimele hec­tare de grîu din cele 300 ră­mase în cultură, întreaga su­prafață a fost recoltată cu combinele. Mijloacele mecani­zate și membrii cooperatori au trecut de îndată la eliberarea terenului, respectiv la trans­portul paielor balotate, pen­tru a se putea executa arătu­rile de vară pe întreaga su­prafață prevăzută. Pînă în cursul zilei de joi în cadrul cooperativei agricole de producție din Gădălin a fost recoltat griul de pe o supra­față de 398 hectare. Au mai rămas să fie recoltate 20 hec­tare situate în tarlalele pe care a băltit apa și griul este puternic îmburuienit, în aceste zile s-a trecut la transportul de pe cîmp a snopilor și la executarea într-un ritm intens a treierișului. La transport sunt folosite atît atelajele și mijloa­cele mecanizate de care dis­pune cooperativa, cit și ate­lajele cu tracțiune animală ale membrilor cooperatori. După cum ne-a informat specialistul unității, există o largă mobi­lizare a tuturor cooperatorilor la transport, iar treieratul cu batozele se desfășoară într-un ritm intens, în primele zile ale săptămî­­nii a încheiat recoltatul griu­lui și cooperativa agricolă de producție din Maia de pe cele 400 hectare însămînțate cu a­­ceastă cultură. în prezent sînt mobilizați zilnic la muncă la transportul griului cu 35 ate­laje cu tracțiune animală, un tractor cu remorcă și cele două autocamioane —■ și la treieriș cu cele trei batoze existente în lucru — 300 de membri cooperatori. La cooperativa agricolă din Bogata de Jos s-a încheiat re­coltatul griului de pe cele 528 hectare. La transportul sno­pilor la aici se lucrează intens cu 25 atelaje cu bor și 7 cu cai. Totodată s-a trecut intens la treierat cu cele 2 batoza existente. Acestea după cum ne-a relatat specialistul coo­perativei, funcționează intens, din plin. Membrii cooperatori au recoltat totodată unul de pe o suprafață de 115 hectare,­­ mai rămînînd de recoltat această cultură de pe 15 hec­tare. Au fost transportate și predate pînă acum la baza de recepție din Gîlgău 4 va­goane de in pentru fuior. Au terminat aceste lucrări și cooperatorii din Bicălat. V. CALUGARU La recoltarea mecanizată a griului

Next