Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-17 / 7419. szám

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN La Fabrica de ciment din Turda: (•anMMMOMisiBinBBaanBaBraBaBBnanaHBnHMaaBaBannaBaanaBW Cincinalul, obiect de aprofundată analiză De câteva zile, în Județul nostru se desfășoară adunări­le generale ale salariaților din întreprinderi în care se dezbat — într-un spirit de înaltă exi­gență și responsabilitate, pe baza sarcinilor trasate de că­tre Congresul al X-lea al partidului — sarcinile ce re­vin colectivelor din întreprin­deri și organizații economice în perioada 1971—197S. Adu­nările generale ale salariați­lor sau ale reprezentanților acestora, prilejuiesc o parti­cipare largă, efectivă, la or­ganizarea și conducerea acti­vității productive, constituie o metodă eficientă pentru per­fecționarea organizării, con­ducerii și planificării econo­miei. Cu acest prilej, fiecare salariat — indiferent de locul pe care-1 ocupă în producție este informat asupra direcții­lor fundamentale de dezvolta­re a întreprinderii, are prile­jul să cunoască cerințele pe care le ridică economia na­țională în fața colectivului. Marți după-amiază a avut loc o asemenea adunare la Fabrica de ciment din Turda, una din unitățile fruntașe ale județului. Din informarea pre­zentată de tovarășul inginer Carol Herzl, directorul între­prinderii, rezultă că în cinci­nal nu este vorba doar de o creștere a producției fizice și valorice, ci de un salt calita­tiv superior, realizat pe seama creșterii productivității mun­cii și a eficienței economice a întregii activități Bunăoară, la o creștere sensibilă a va­lorii producției globale și marfă, productivitatea muncii crește în 1975 incomparabil mai mult, respectiv cu 36 370 lei pe salariat față de 1970. Această creștere este o urma­re a organizării mai bune a producției, a creșterii gradu­lui de mecanizare și automa­tizare. In același timp scad cheltuielile de producție la mia de lei, cu 56,31 lei, toc­mai ca urmare a creșterii productivității muncii, reduce­rii consumurilor specifice de materii prime și materiale și, mai ales, a celor de combusti­bil, energie, metal etc. Parti­cipanții la discuții au subli­niat cu toată convingerea că există posibilități de realiza­re înainte de termen a preve­derilor cincinalului și s-au an­gajat la o depășire a valorii producției globale și marfă cu peste 8 milioane lei, a pro­ducției de ciment cu 30 000 tone, a celei de var cu 8 000 tone, de calcar vandabil cu 50 000 tone, depășirea benefi­ciilor cu 4 milioane lei, eco­nomisirea peste plan a 3 mi­lioane lei ș.a.m.d. — Pentru a valorifica pe deplin rezervele existente în fabrica noastră — sublinia Vaier David, șeful serviciului producție, trebuie să ridicăm calitatea materiei prime­, în primul rând a calcarului din carieră. Și în prezent calca­rul vine și intră în procesul de fabricație cu impurități. Asta înseamnă căderi de uti­laje, consum mare de energie și combustibil, într-un­ cuvînt afectează întreaga noastră ac­tivitate. Iată de ce socot că ar fi bine ca sortarea calcarului să se facă încă din carieră. O asemenea instala­ție n-ar costa prea mult, în schimb ne-ar aduce mari be­neficii. Dacă acest deziderat va fi realizat, eu socotesc sar­cinile cincinalului ca minima­le. Colectivul nostru este în stare de mult mai mult A dovedit-o în primăvara aceas­ta cînd a reușit să dea can­tități suplimentare de ciment pentru refacerea distrugerilor provocate de inundații. Aceeași problemă a fost sus­ținută și de către sudorul Petre Ilea, secretarul organi­zației de bază din Cariera Săndulești. In carieră nu nu­mai că există lipsuri în ceea ce privește calitatea materiei prime, a calcarului, dar pro­ductivitatea muncii este încă destul de scăzută, deoarece escavatoarele și celelalte uti­laje, destul de învechite, se defectează des și din lipsa pieselor de schimb sunt puse în funcțiune cu mari întâr­zieri. Aș propune ca la esta­cada de zgură să se introdu­că un escavator. De aseme­nea, sunt de părere că ar fi necesare lucrări de descoper­­tare în carieră pentru că pe măsură ce înaintăm, stratul de pămînt de la suprafață este tot mai gros, se ameste­că cu calcarul și așa ajunge în fabrică. Mecanicul șef, inginerul Ioan Oprea, s-a ocupat de o altă latură importantă a pro­ducției, cea privind întreține­rea și repararea mașinilor și utilajelor, mecanizarea și mo­dernizarea unor activități. El a propus mecanizarea manipu­lării și transportului pieselor grele, mecanizarea manipulării cărămizilor refractare, con­­tainerizarea și paletizarea transportului de cărămizi și corpuri de măcinare în fabri­că, exploatarea carierei de calcar în două trepte etc. A cerut sprijinul centralei in­dustriale în rezolvarea unor probleme legate de soluționa­rea acestor propuneri, care de fapt și fac obiectul planului de măsuri adoptat de adu­nare. Una din condițiile esențiale care asigură realizarea preve­derilor cincinalului privind creșterea beneficiilor, realiza­rea de economii, o constituie reducerea consumurilor spe- Aî. SOMEȘAN (Continuare în pag. a lll-a) <v Anul XXVI IMr. 7419 • Joi 17 septembrie 1970 • 4 pagini 30 bani INTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CADRE DIN INVAȚĂMINTUL ECONOMIC SUPERIOR ȘI ALȚI ECONOMIȘTI Miercuri după-amiază, to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întâlnit la sediul C.C. al P.C.R., în­­tr-o consfătuire de lucru, cu cadrele didactice și de condu­cere în învățămîntul superior economic și alți economiști din institutele de cercetări, minis­tere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, mi­nistrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost a­­nalizate — în lumina Direc­tivelor celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîn­­tului economic din țara noas­tră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcini­le tot mai importante ce revin economistului în actualul sta­diu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au rele­vat în același timp deficiențe­le care se manifestă în des­fășurarea învățămîntului eco­nomic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat nece­sitatea ca pregătirea studenți­lor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica con­ducerii, organizarea producției și a muncii, calculul econo­mic, analiza și prognoza eco­nomică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată pro­puneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfec­ționarea activității cadrelor didactice care lucrează în în­vățămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a sub­liniat rolul crescînd al cadre­lor didactice în formarea vii­torilor economiști și a dat indicații și recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul ge­neral al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor ca­dre cu o înaltă calificare pro­fesională, capabile să dea so­luții optime problemelor com­plexe pe care le ridică pro­ducția, întreaga viață econo­mică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frî­­nează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în ca­re lucrează. Vorbitorul a re­levat, de asemenea, îndatori­rile ce revin cadrelor didac­tice din învățămîntul economic și altor economiști în analiza­rea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea con­tinuă a cercetării științifice e­­conomice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății româ­nești. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adopta­te în continuare, pe baza dez­baterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolu­lui și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care se ridică construcția so­cietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Noutăți la „Sinterom" Moderna uzină clujeană Sin­­terom, intrată anul acesta în funcțiune, își diversifică produc­ția pe zi ce trece. Pînă acum au fost asimilate peste 30 de repere în numeroase tipodimen­­siuni. Au fost lansate în fabri­cație de serie piese de primă necesitate în construcția de au­tovehicule între care bucșe de ghidaj, segmenți și corpuri de supapă pentru amortizoare, pi­­nioane pentru pompă de ulei, diferite lagăre și bucșe cu auto­­ungere etc. Prin confecționarea pieselor din pulberi metalice sinterizate productivitatea mun­cii crește, față de procedeele clasice de prelucrare mecanică, de circa 90 de ori. Fabricarea, de pildă, a corpului supapei­­amortizor dura înainte 204 mi­nute, iar acum, prin sinterizare, doar trei minute. Asimilarea a noi și noi repere se desfășoară aici în ritm susținut. Se află în fază avansată pregătirea produc­ției în serie a peste 10 piese pentru autoturismul Dacia­ 1300, a unor noi captatoare de curent pentru troleibuze, a unor piese pentru mașini de calcul. JURNAL *1 industrial RUBINUL DE TURDA Rubinul de Turda, pe baza căruia artiștii sticlari români creează frumoasele vase de sticlă roșie, cunoscute deja în multe țări ale lumii, a fost obținut de către doi ingineri chimiști, Șimonfi Pavel și Viorel Cristea. Procedeul de ela­borare al acestui rubin constituie o noutate pe plan mon­dial și face obiectul brevetului de invenție nr. 57703. Com­binatul turdean de sticlărie a lansat în producție fabricarea prețioasei materii prime și asigură întreaga cantitate nece­sară fabricilor de sticlă din țară. Rubinul de Turda se prepară din substanțe indigene și se caracterizează printr-o intensitate mare a culorii în strat subțire, prin reproductibi­­litatea diferitelor nuanțe și stabilitate în condiții de prelu­crare industrială. Arta gherghefului gherlean întreprinderea „Someșul“ 3.500 mp. Creșterea producției din Gherla a devenit cunos- eute impresionantă, căci pen­­eută în numeroase țări ale tru realizarea unui singur me­­lumit prin minunatele covoa­ tru pătrat de țesătură a lu­re persiene fabricate aici. Ar­­ezătoare experimentată are­ta de a țese covoare pe gher- nevoie de mai bine de o lună, gher pasionează tot mai multe timp în care, pe lingă alte femei din oraș, devenind în operații, efectuează circa unele familii o tradiție. Dacă 160.000 de legări în noduri. La în 1958 au fost produse la ghergher se lucrează numai cu Gherla doar 400 mp de co­­muna, după desenele unor voare persiene, în acest an persiene originale din Șirvan, producția acestora va totaliza Teheran sau Geosagan. Imagini din prima zi de­­ Tovarășul Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui popular județean, înmînînd unui elev din clasa I primele cărți O PRESTIGIOASĂ INVENȚIE CLUJEANĂ Brevetată pînă acum în Austria, Franța, Italia, Repu­blica Federală a Germaniei invenția inginerilor români Árpád Kelemen și Mircea Crivu, privitoare la reglarea turației motoarelor electrice, continuă să suscite interesul specialiștilor de pretutin­deni. Ea a fost brevetată re­cent și în­ Statele Unite un­de se preconizează construi­rea unor automobile echipa­te cu dispozitivul Kelement Crivi. Prin cercetările­ făcu­te la Institutul politehnic clujean s-a reușit, pentru prima dată în lume, să se obțină turarea variată a mo­toarelor asincrone fără con­­vertizoare. Mai mult, inven­ția românească rezolvă o pro­blemă de mare importanță în tehnică și anume oprirea instantanee într-un punct dat, ceea ce, prin forța de iner­ție, care continua să acțio­neze necontrolat la toate mo­toarele electrice, nu se pu­tea realiza înainte. Această remarcabilă invenție­ româ­nească are aplicații dintre ce­le mai largi. Strungurile, de pildă, se vor putea fabrica fără actualele cutii de viteze care sunt generatoare de zgo­mote în uzină și nu asigură o precizie deosebită în­­ exe­cutarea operațiilor de finețe. Apoi, prin faptul că aceste motoare, cele mai răspîndite astăzi, se adaptează ușor la regimul de funcționare cerut de invenție se vor putea în­registra progrese serioase în automatizări, construcția ma­șinilor de calcul etc. Autorii au fost invitați să-și prezinte invenția, în cadrul unor con­ferințe, în străinătate. Prin aplicarea întregului complex de lucrări agroteh­nice PRODUCȚII SPORITE DE GRÎU la cooperativa agricolă de producție din Cîmpia Turzii a fost cultivată cu grîu în acest an o suprafață de 274 hec­tare. Deși condițiile de timp au fost mai puțin favorabile, s-a obținut o producție medie de 2 652 kg grîu la hectar. L-am rugat pe tovarășul Petru FERARU, inginerul-șef să ne relateze cîteva aspecte din experiența pe care o are aceas­tă unitate în cultivarea griului. — In unele cooperative a­ gricole din vecinătatea celei din Cîmpia Turzii, ca și în altele din cadrul județului, în aceleași condiții de timp și cu tipuri de sol asemănătoare, s-au obținut în acest an pro­ducții de grîu scăzute, sub po­sibilități. Care au fost fac­torii care au făcut ca la coo­perativa din Cîmpia Turzii producția de grîu obținută să fie mult mai ridicată? — Aș menționa, în primul rind, preocuparea susținută și continuă a consiliului de con­ducere de a se obține, în uni­tatea noastră, an de an, pro­ducții tot mai bune de grîu. Iată, de altfel, ilustrat în ci­fre, rezultatul acestei preocu­pări: In anii 1963 și 1964 noi am avut o producție medie de grîu de 1835 kg la hectar și respectiv 1620 kg; în anul 1965, producția a crescut la 2 331 kg la hectar, iar în anii 1966—1968 la 2 776 și respectiv 2 790 kg producție medie la hectar. În acest an am avut planificată o producție medie de 2 500 kg la hectar și am obținut, cu toate condițiile de timp mai puțin favorabile, 2 652 kg la hectar, iar la orz o producție de 2 512 kg. — Care sunt ceilalți factori? — Aceștia sunt cunoscuți de către fiecare conducere de cooperativă agricolă de pro­ducție și specialist: stabilirea terenului cu cea mai bună plantă premergătoare, asigura­rea unui pat germinativ co­respunzător, prin executarea tuturor lucrărilor de bună ca­litate, fertilizarea terenului, asigurarea seminței cu valoa­re culturală și biologică ridi­cată și respectarea epocii op­time la însămînțat. Desigur, toți acești factori trebuie ma­terializați, adică să se aplice întocmai la cultura griului în­tregul complex de lucrări agrotehnice necesare. — V-am ruga să ne relatați modul cum au fost traduse în practică aceste cerințe în cooperativa dv. — Cultura griului, în cadrul cooperativei noastre, ocupă 30 la sută din suprafața arabilă. Din cele 247 de hectare care au fost însămînțate în toamna trecută, 118 hectare le-am în­sămînțat după leguminoase perene (48 la sută), 69 hectare după plante premergătoare care eliberează terenul mai din vreme — sfeclă de zahăr și cartofi (28 la sută), iar 60 de hectare după porumb (24 la sută). Toate suprafețele în­sămânțate cu grîu au fost pre­gătite în mod corespunzător. Au fost executate la timpul optim toate arăturile (începînd cu data de 3 septembrie, în­­cheindu-se în jurul datei de 1 octombrie) pe toate suprafe­țele însămînțate, înainte de semănat, terenul a fost discuit de 2—3 ori pentru afînarea și mărunțirea solului. Pentru sămînță folosim, începînd din 1965, soiul Bezostaia, care, da­că sînt respectate toate cerin­țele față de cultivarea lui, dă producții ridicate. întreaga cantitate de sămînță a fost bi­ne condiționată, avînd analiza Laboratorului județean; de asemenea, a fost tratată înain­te de însămînțare împotriva bolilor criptogamice. Prin preocuparea consiliului de con­ducere și a mecanizatorilor, am reușit ca 90 la sută din suprafața cultivată cu grîu să fie însămânțată în perioada 26 septembrie — 20 octombrie. După însămînțare, toate tar­lalele au fost tăvălugite cu tă­vălugul neted, pentru a se pu­ne sămînță în contact cu solul, grăbind astfel încolțitul, răsă­ritul și înrădăcinarea plante­lor. Pentru asigurarea densi­tății­­ corespunzătoare, s­au fo­ ______________________, < pătrat, ceea ce corespunde unei cantități de 235—288 kg de sămînță la hectar. —• Cum s-a procedat la fer­tilizarea suprafețelor ce au fost însămînțate cu grîu? Ce cantități de îngrășăminte s-au folosit? —1 De la început trebuie să menționez că, în cadrul coo­perativei noastre, întreaga cantitate de îngrășăminte na­turale o folosim la fertiliza­rea solului în grădina de le­gume, iar la grîu am folosit îngrășămintele chimice. Toa­tă suprafața însămânțată cu grîu a fost fertilizată cu 400 kg superfosfat la hectar, ad­ministrat înainte de arătura de însămînțare, 100 kg azotat de amoniu, administrat în toamnă și 100 kg în primăva­ră timpuriu, cînd solul era în­că înghețat. Am făcut, de altfel, următorul experiment: pe o parcelă de 30 ha însă­­mînțată cu grîu, care a avut ca plantă premergătoare tri­foiul, am administrat 600 kg superfosfat la hectar, iar pe o altă parcelă, de 18 hectare, cu aceeași plantă premergătoa­re, 400 kg. Ambele parcele aveau același tip de sol. Pe prima parcelă am avut o pro­ducție de 3 168 kg de grîu la hectar, iar pe a doua — 2 800. Deci, la un p­­’s de 32 kg su­perfosfat sub­anță activă s-a obținut un spor de producție de 368 kg de grîu. Se poate socoti eficiența economică: 200 kg superfosfat = 100 lei. Plu­sul de producție obținut, de 368 kg grîu =­ 552 lei... Vreau să menționez că trebuie apli­cate întocmai toate lucrările agrotehnice necesare, începînd cu pregătirea patului germi­nativ și terminînd cu lucră­rile de întreținere. — Am dedus din cele rela­tate anterior că una din cele mai importante cerințe este aceea de a se executa toate lucrările de cea mai bună calitate. Cum a fost controlat modul de e­­xecuție al acestor lucrări? — începînd cu acest an, se întocmește dosarul tehnic al griului. Este o măsură cit se poate de bună. Mi-aș permite să spun că noi am procedat asemănător încă din anii an­teriori. Avem o evidență pre­cisă, din anii anteriori, a tar­lalelor pe care s-a cultivat Interviu consemnat de V. CALUGARU sosit 550—600 boabe la metru "(Continuare în pag.al­l­ a) ® Consiliul organizației in­ternaționale a aviației civile (I.C.A.O.) se va întruni la Montreal la cererea Statelor Unite pentru a studia mij­loacele necesare în vederea combaterii deturnărilor de avioane.­­ Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afaceri­lor externe al Republicii So­cialiste România, a făcut o vizită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri în legătură cu problemele celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. . Cunoscuta scriitoare engleză, Agatha Christie, prima femeie — autoare de romane polițiste, și-a mar­cat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a zilei de naștere prin publicarea ce­lei de-a... 80-a cărți.­­ In Republica Demo­cratică Kongo (Kinshasa) a avut loc o remaniere gu­vernamentală, care afec­tează șapte ministere. Laboratorul pentru contro­lul semințelor. Domnica Lefter, tehniciană la secto­rul de germinație, verifică puterea de încolțire a se­mințelor Cel mai mare respect îl datorăm copilului, spunea un poet. Acesta este un adevăr care, poate, nici nu trebuie demonstrat. Copilăria este o lume a purității, dar nu izolată, ci cuprinsă în universul larg al realității. Aici se conturează viitoarele itinerarii ale vieții. Față de lumea copilăriei trebuie manifestată aceeași grijă ca pentru o grădină cu cele mai sensibile flori. Am rezumat aceste păreri din cîteva scrisori sosite la redacție. Corespondențele sub­liniază grija cu care sunt în­conjurați copiii din țara noa­stră, responsabilitatea majori­tății covârșitoare a familiilor față de cei ce mîine vor de­fini viitorul. Tocmai din a­­ceastă pricină, într-un tablou al unui respect general față de copilărie, excepțiile sînt mai evidente. La cîteva din­tre acestea ne vom referi în rîndurile ce urmează. O familie cu patru copii s-a destrămat. A­­mănuntele par a fi comune. Bătută încă din primii ani ai căsniciei, în cele din urmă a­­lungată, mama își ia cei patru copii și plea­că. In timp ce tatăl își încearcă în continua­re „aptitudinile” de curtezan. Firește, la noi există legi pentru protejarea minorilor, aceștia își vor primi drepturile. Dar atmos­fera de ceartă, de vrajbă din familie ce ur­me va lăsa în sufletele lor? „De aproximativ doi ani de zile, ne scrie un corespondent dintr-o comună apropiată, părinții copiilor L. și L. sunt plecați să lu­creze la Cluj._ Unul dintre copii a rămas în grija bunicilor, aflați acum la o vîrstă res­pectabilă. Părinții nu vin la copil să-l vadă și nici nu contribuie la întreținerea lui. Bu­nicii sînt oameni bătrîni, trecuți de 70 de ani, bolnavi, cu forțele împuținate, cu ve­nituri mai modeste. In schimb, părinții um­blă în timpul liber din local în local, în loc să se ocupe de educația copiilor. Ne punem întrebarea: cum își respectă obligațiile de părinți? Trebuie să menționez că mai ales fetița se poartă foar­te urît cu bunicii. Este învă­țată să-i adreseze bunicii cu­vinte jignitoare, pe care nu le rabdă nici hîrtia. După cum spunea bătrînul, fiica a venit și i-a cerut să-i împrumute o sumă de bani pentru cîteva zile. Nu i-a îna­poiat nici suma și nu-i dă nici măcar alocația de stat a­­cordată pentru copil“. îndeobște recunoscută, dragostea bunicilor pentru nepoți se manifestă pînă la dăruire. Printr-o firească și înduioșătoare asociație, bătrînețea își reazimă umărul de copilărie. Ceea ce ne-a scris corespondentul este un caz în care sentimentele părintești sunt de­naturate. In afara obligațiilor sociale pentru asigurarea unui climat moral sănătos dezvol­tării copiilor, nu pot fi neglijate îndatoririle față de bătrîni. Cuvintele urîte ale tinerei (Contin­uare în pag. a III-a) Ion RUS

Next