Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-17 / 7419. szám
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN La Fabrica de ciment din Turda: (•anMMMOMisiBinBBaanBaBraBaBBnanaHBnHMaaBaBannaBaanaBW Cincinalul, obiect de aprofundată analiză De câteva zile, în Județul nostru se desfășoară adunările generale ale salariaților din întreprinderi în care se dezbat — într-un spirit de înaltă exigență și responsabilitate, pe baza sarcinilor trasate de către Congresul al X-lea al partidului — sarcinile ce revin colectivelor din întreprinderi și organizații economice în perioada 1971—197S. Adunările generale ale salariaților sau ale reprezentanților acestora, prilejuiesc o participare largă, efectivă, la organizarea și conducerea activității productive, constituie o metodă eficientă pentru perfecționarea organizării, conducerii și planificării economiei. Cu acest prilej, fiecare salariat — indiferent de locul pe care-1 ocupă în producție este informat asupra direcțiilor fundamentale de dezvoltare a întreprinderii, are prilejul să cunoască cerințele pe care le ridică economia națională în fața colectivului. Marți după-amiază a avut loc o asemenea adunare la Fabrica de ciment din Turda, una din unitățile fruntașe ale județului. Din informarea prezentată de tovarășul inginer Carol Herzl, directorul întreprinderii, rezultă că în cincinal nu este vorba doar de o creștere a producției fizice și valorice, ci de un salt calitativ superior, realizat pe seama creșterii productivității muncii și a eficienței economice a întregii activități Bunăoară, la o creștere sensibilă a valorii producției globale și marfă, productivitatea muncii crește în 1975 incomparabil mai mult, respectiv cu 36 370 lei pe salariat față de 1970. Această creștere este o urmare a organizării mai bune a producției, a creșterii gradului de mecanizare și automatizare. In același timp scad cheltuielile de producție la mia de lei, cu 56,31 lei, tocmai ca urmare a creșterii productivității muncii, reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale și, mai ales, a celor de combustibil, energie, metal etc. Participanții la discuții au subliniat cu toată convingerea că există posibilități de realizare înainte de termen a prevederilor cincinalului și s-au angajat la o depășire a valorii producției globale și marfă cu peste 8 milioane lei, a producției de ciment cu 30 000 tone, a celei de var cu 8 000 tone, de calcar vandabil cu 50 000 tone, depășirea beneficiilor cu 4 milioane lei, economisirea peste plan a 3 milioane lei ș.a.m.d. — Pentru a valorifica pe deplin rezervele existente în fabrica noastră — sublinia Vaier David, șeful serviciului producție, trebuie să ridicăm calitatea materiei prime, în primul rând a calcarului din carieră. Și în prezent calcarul vine și intră în procesul de fabricație cu impurități. Asta înseamnă căderi de utilaje, consum mare de energie și combustibil, într-un cuvînt afectează întreaga noastră activitate. Iată de ce socot că ar fi bine ca sortarea calcarului să se facă încă din carieră. O asemenea instalație n-ar costa prea mult, în schimb ne-ar aduce mari beneficii. Dacă acest deziderat va fi realizat, eu socotesc sarcinile cincinalului ca minimale. Colectivul nostru este în stare de mult mai mult A dovedit-o în primăvara aceasta cînd a reușit să dea cantități suplimentare de ciment pentru refacerea distrugerilor provocate de inundații. Aceeași problemă a fost susținută și de către sudorul Petre Ilea, secretarul organizației de bază din Cariera Săndulești. In carieră nu numai că există lipsuri în ceea ce privește calitatea materiei prime, a calcarului, dar productivitatea muncii este încă destul de scăzută, deoarece escavatoarele și celelalte utilaje, destul de învechite, se defectează des și din lipsa pieselor de schimb sunt puse în funcțiune cu mari întârzieri. Aș propune ca la estacada de zgură să se introducă un escavator. De asemenea, sunt de părere că ar fi necesare lucrări de descopertare în carieră pentru că pe măsură ce înaintăm, stratul de pămînt de la suprafață este tot mai gros, se amestecă cu calcarul și așa ajunge în fabrică. Mecanicul șef, inginerul Ioan Oprea, s-a ocupat de o altă latură importantă a producției, cea privind întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor, mecanizarea și modernizarea unor activități. El a propus mecanizarea manipulării și transportului pieselor grele, mecanizarea manipulării cărămizilor refractare, containerizarea și paletizarea transportului de cărămizi și corpuri de măcinare în fabrică, exploatarea carierei de calcar în două trepte etc. A cerut sprijinul centralei industriale în rezolvarea unor probleme legate de soluționarea acestor propuneri, care de fapt și fac obiectul planului de măsuri adoptat de adunare. Una din condițiile esențiale care asigură realizarea prevederilor cincinalului privind creșterea beneficiilor, realizarea de economii, o constituie reducerea consumurilor spe- Aî. SOMEȘAN (Continuare în pag. a lll-a) <v Anul XXVI IMr. 7419 • Joi 17 septembrie 1970 • 4 pagini 30 bani INTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CADRE DIN INVAȚĂMINTUL ECONOMIC SUPERIOR ȘI ALȚI ECONOMIȘTI Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întâlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadrele didactice și de conducere în învățămîntul superior economic și alți economiști din institutele de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic din țara noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care se ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Noutăți la „Sinterom" Moderna uzină clujeană Sinterom, intrată anul acesta în funcțiune, își diversifică producția pe zi ce trece. Pînă acum au fost asimilate peste 30 de repere în numeroase tipodimensiuni. Au fost lansate în fabricație de serie piese de primă necesitate în construcția de autovehicule între care bucșe de ghidaj, segmenți și corpuri de supapă pentru amortizoare, pinioane pentru pompă de ulei, diferite lagăre și bucșe cu autoungere etc. Prin confecționarea pieselor din pulberi metalice sinterizate productivitatea muncii crește, față de procedeele clasice de prelucrare mecanică, de circa 90 de ori. Fabricarea, de pildă, a corpului supapeiamortizor dura înainte 204 minute, iar acum, prin sinterizare, doar trei minute. Asimilarea a noi și noi repere se desfășoară aici în ritm susținut. Se află în fază avansată pregătirea producției în serie a peste 10 piese pentru autoturismul Dacia 1300, a unor noi captatoare de curent pentru troleibuze, a unor piese pentru mașini de calcul. JURNAL *1 industrial RUBINUL DE TURDA Rubinul de Turda, pe baza căruia artiștii sticlari români creează frumoasele vase de sticlă roșie, cunoscute deja în multe țări ale lumii, a fost obținut de către doi ingineri chimiști, Șimonfi Pavel și Viorel Cristea. Procedeul de elaborare al acestui rubin constituie o noutate pe plan mondial și face obiectul brevetului de invenție nr. 57703. Combinatul turdean de sticlărie a lansat în producție fabricarea prețioasei materii prime și asigură întreaga cantitate necesară fabricilor de sticlă din țară. Rubinul de Turda se prepară din substanțe indigene și se caracterizează printr-o intensitate mare a culorii în strat subțire, prin reproductibilitatea diferitelor nuanțe și stabilitate în condiții de prelucrare industrială. Arta gherghefului gherlean întreprinderea „Someșul“ 3.500 mp. Creșterea producției din Gherla a devenit cunos- eute impresionantă, căci peneută în numeroase țări ale tru realizarea unui singur melumit prin minunatele covoa tru pătrat de țesătură a lure persiene fabricate aici. Arezătoare experimentată areta de a țese covoare pe gher- nevoie de mai bine de o lună, gher pasionează tot mai multe timp în care, pe lingă alte femei din oraș, devenind în operații, efectuează circa unele familii o tradiție. Dacă 160.000 de legări în noduri. La în 1958 au fost produse la ghergher se lucrează numai cu Gherla doar 400 mp de comuna, după desenele unor voare persiene, în acest an persiene originale din Șirvan, producția acestora va totaliza Teheran sau Geosagan. Imagini din prima zi de Tovarășul Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, înmînînd unui elev din clasa I primele cărți O PRESTIGIOASĂ INVENȚIE CLUJEANĂ Brevetată pînă acum în Austria, Franța, Italia, Republica Federală a Germaniei invenția inginerilor români Árpád Kelemen și Mircea Crivu, privitoare la reglarea turației motoarelor electrice, continuă să suscite interesul specialiștilor de pretutindeni. Ea a fost brevetată recent și în Statele Unite unde se preconizează construirea unor automobile echipate cu dispozitivul Kelement Crivi. Prin cercetările făcute la Institutul politehnic clujean s-a reușit, pentru prima dată în lume, să se obțină turarea variată a motoarelor asincrone fără convertizoare. Mai mult, invenția românească rezolvă o problemă de mare importanță în tehnică și anume oprirea instantanee într-un punct dat, ceea ce, prin forța de inerție, care continua să acționeze necontrolat la toate motoarele electrice, nu se putea realiza înainte. Această remarcabilă invenție românească are aplicații dintre cele mai largi. Strungurile, de pildă, se vor putea fabrica fără actualele cutii de viteze care sunt generatoare de zgomote în uzină și nu asigură o precizie deosebită în executarea operațiilor de finețe. Apoi, prin faptul că aceste motoare, cele mai răspîndite astăzi, se adaptează ușor la regimul de funcționare cerut de invenție se vor putea înregistra progrese serioase în automatizări, construcția mașinilor de calcul etc. Autorii au fost invitați să-și prezinte invenția, în cadrul unor conferințe, în străinătate. Prin aplicarea întregului complex de lucrări agrotehnice PRODUCȚII SPORITE DE GRÎU la cooperativa agricolă de producție din Cîmpia Turzii a fost cultivată cu grîu în acest an o suprafață de 274 hectare. Deși condițiile de timp au fost mai puțin favorabile, s-a obținut o producție medie de 2 652 kg grîu la hectar. L-am rugat pe tovarășul Petru FERARU, inginerul-șef să ne relateze cîteva aspecte din experiența pe care o are această unitate în cultivarea griului. — In unele cooperative a gricole din vecinătatea celei din Cîmpia Turzii, ca și în altele din cadrul județului, în aceleași condiții de timp și cu tipuri de sol asemănătoare, s-au obținut în acest an producții de grîu scăzute, sub posibilități. Care au fost factorii care au făcut ca la cooperativa din Cîmpia Turzii producția de grîu obținută să fie mult mai ridicată? — Aș menționa, în primul rind, preocuparea susținută și continuă a consiliului de conducere de a se obține, în unitatea noastră, an de an, producții tot mai bune de grîu. Iată, de altfel, ilustrat în cifre, rezultatul acestei preocupări: In anii 1963 și 1964 noi am avut o producție medie de grîu de 1835 kg la hectar și respectiv 1620 kg; în anul 1965, producția a crescut la 2 331 kg la hectar, iar în anii 1966—1968 la 2 776 și respectiv 2 790 kg producție medie la hectar. În acest an am avut planificată o producție medie de 2 500 kg la hectar și am obținut, cu toate condițiile de timp mai puțin favorabile, 2 652 kg la hectar, iar la orz o producție de 2 512 kg. — Care sunt ceilalți factori? — Aceștia sunt cunoscuți de către fiecare conducere de cooperativă agricolă de producție și specialist: stabilirea terenului cu cea mai bună plantă premergătoare, asigurarea unui pat germinativ corespunzător, prin executarea tuturor lucrărilor de bună calitate, fertilizarea terenului, asigurarea seminței cu valoare culturală și biologică ridicată și respectarea epocii optime la însămînțat. Desigur, toți acești factori trebuie materializați, adică să se aplice întocmai la cultura griului întregul complex de lucrări agrotehnice necesare. — V-am ruga să ne relatați modul cum au fost traduse în practică aceste cerințe în cooperativa dv. — Cultura griului, în cadrul cooperativei noastre, ocupă 30 la sută din suprafața arabilă. Din cele 247 de hectare care au fost însămînțate în toamna trecută, 118 hectare le-am însămînțat după leguminoase perene (48 la sută), 69 hectare după plante premergătoare care eliberează terenul mai din vreme — sfeclă de zahăr și cartofi (28 la sută), iar 60 de hectare după porumb (24 la sută). Toate suprafețele însămânțate cu grîu au fost pregătite în mod corespunzător. Au fost executate la timpul optim toate arăturile (începînd cu data de 3 septembrie, încheindu-se în jurul datei de 1 octombrie) pe toate suprafețele însămînțate, înainte de semănat, terenul a fost discuit de 2—3 ori pentru afînarea și mărunțirea solului. Pentru sămînță folosim, începînd din 1965, soiul Bezostaia, care, dacă sînt respectate toate cerințele față de cultivarea lui, dă producții ridicate. întreaga cantitate de sămînță a fost bine condiționată, avînd analiza Laboratorului județean; de asemenea, a fost tratată înainte de însămînțare împotriva bolilor criptogamice. Prin preocuparea consiliului de conducere și a mecanizatorilor, am reușit ca 90 la sută din suprafața cultivată cu grîu să fie însămânțată în perioada 26 septembrie — 20 octombrie. După însămînțare, toate tarlalele au fost tăvălugite cu tăvălugul neted, pentru a se pune sămînță în contact cu solul, grăbind astfel încolțitul, răsăritul și înrădăcinarea plantelor. Pentru asigurarea densității corespunzătoare, sau fo ______________________, < pătrat, ceea ce corespunde unei cantități de 235—288 kg de sămînță la hectar. —• Cum s-a procedat la fertilizarea suprafețelor ce au fost însămînțate cu grîu? Ce cantități de îngrășăminte s-au folosit? —1 De la început trebuie să menționez că, în cadrul cooperativei noastre, întreaga cantitate de îngrășăminte naturale o folosim la fertilizarea solului în grădina de legume, iar la grîu am folosit îngrășămintele chimice. Toată suprafața însămânțată cu grîu a fost fertilizată cu 400 kg superfosfat la hectar, administrat înainte de arătura de însămînțare, 100 kg azotat de amoniu, administrat în toamnă și 100 kg în primăvară timpuriu, cînd solul era încă înghețat. Am făcut, de altfel, următorul experiment: pe o parcelă de 30 ha însămînțată cu grîu, care a avut ca plantă premergătoare trifoiul, am administrat 600 kg superfosfat la hectar, iar pe o altă parcelă, de 18 hectare, cu aceeași plantă premergătoare, 400 kg. Ambele parcele aveau același tip de sol. Pe prima parcelă am avut o producție de 3 168 kg de grîu la hectar, iar pe a doua — 2 800. Deci, la un p’s de 32 kg superfosfat subanță activă s-a obținut un spor de producție de 368 kg de grîu. Se poate socoti eficiența economică: 200 kg superfosfat = 100 lei. Plusul de producție obținut, de 368 kg grîu = 552 lei... Vreau să menționez că trebuie aplicate întocmai toate lucrările agrotehnice necesare, începînd cu pregătirea patului germinativ și terminînd cu lucrările de întreținere. — Am dedus din cele relatate anterior că una din cele mai importante cerințe este aceea de a se executa toate lucrările de cea mai bună calitate. Cum a fost controlat modul de execuție al acestor lucrări? — începînd cu acest an, se întocmește dosarul tehnic al griului. Este o măsură cit se poate de bună. Mi-aș permite să spun că noi am procedat asemănător încă din anii anteriori. Avem o evidență precisă, din anii anteriori, a tarlalelor pe care s-a cultivat Interviu consemnat de V. CALUGARU sosit 550—600 boabe la metru "(Continuare în pag.all a) ® Consiliul organizației internaționale a aviației civile (I.C.A.O.) se va întruni la Montreal la cererea Statelor Unite pentru a studia mijloacele necesare în vederea combaterii deturnărilor de avioane. Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri în legătură cu problemele celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. . Cunoscuta scriitoare engleză, Agatha Christie, prima femeie — autoare de romane polițiste, și-a marcat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a zilei de naștere prin publicarea celei de-a... 80-a cărți. In Republica Democratică Kongo (Kinshasa) a avut loc o remaniere guvernamentală, care afectează șapte ministere. Laboratorul pentru controlul semințelor. Domnica Lefter, tehniciană la sectorul de germinație, verifică puterea de încolțire a semințelor Cel mai mare respect îl datorăm copilului, spunea un poet. Acesta este un adevăr care, poate, nici nu trebuie demonstrat. Copilăria este o lume a purității, dar nu izolată, ci cuprinsă în universul larg al realității. Aici se conturează viitoarele itinerarii ale vieții. Față de lumea copilăriei trebuie manifestată aceeași grijă ca pentru o grădină cu cele mai sensibile flori. Am rezumat aceste păreri din cîteva scrisori sosite la redacție. Corespondențele subliniază grija cu care sunt înconjurați copiii din țara noastră, responsabilitatea majorității covârșitoare a familiilor față de cei ce mîine vor defini viitorul. Tocmai din această pricină, într-un tablou al unui respect general față de copilărie, excepțiile sînt mai evidente. La cîteva dintre acestea ne vom referi în rîndurile ce urmează. O familie cu patru copii s-a destrămat. Amănuntele par a fi comune. Bătută încă din primii ani ai căsniciei, în cele din urmă alungată, mama își ia cei patru copii și pleacă. In timp ce tatăl își încearcă în continuare „aptitudinile” de curtezan. Firește, la noi există legi pentru protejarea minorilor, aceștia își vor primi drepturile. Dar atmosfera de ceartă, de vrajbă din familie ce urme va lăsa în sufletele lor? „De aproximativ doi ani de zile, ne scrie un corespondent dintr-o comună apropiată, părinții copiilor L. și L. sunt plecați să lucreze la Cluj._ Unul dintre copii a rămas în grija bunicilor, aflați acum la o vîrstă respectabilă. Părinții nu vin la copil să-l vadă și nici nu contribuie la întreținerea lui. Bunicii sînt oameni bătrîni, trecuți de 70 de ani, bolnavi, cu forțele împuținate, cu venituri mai modeste. In schimb, părinții umblă în timpul liber din local în local, în loc să se ocupe de educația copiilor. Ne punem întrebarea: cum își respectă obligațiile de părinți? Trebuie să menționez că mai ales fetița se poartă foarte urît cu bunicii. Este învățată să-i adreseze bunicii cuvinte jignitoare, pe care nu le rabdă nici hîrtia. După cum spunea bătrînul, fiica a venit și i-a cerut să-i împrumute o sumă de bani pentru cîteva zile. Nu i-a înapoiat nici suma și nu-i dă nici măcar alocația de stat acordată pentru copil“. îndeobște recunoscută, dragostea bunicilor pentru nepoți se manifestă pînă la dăruire. Printr-o firească și înduioșătoare asociație, bătrînețea își reazimă umărul de copilărie. Ceea ce ne-a scris corespondentul este un caz în care sentimentele părintești sunt denaturate. In afara obligațiilor sociale pentru asigurarea unui climat moral sănătos dezvoltării copiilor, nu pot fi neglijate îndatoririle față de bătrîni. Cuvintele urîte ale tinerei (Continuare în pag. a III-a) Ion RUS