Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-18 / 7420. szám
PROLITARÎ DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7420 Vineri 18 septembrie 1970 pagini 30 bani Activitatea de ridicare a nivelului profesionalformă și conținut Dezvoltarea pe care o cunoaște știința și tehnica generează schimbări permanente în modul de organizare și desfășurare a producției, în conducerea proceselor economice. Pentru a putea face față acestor înnoiri continue, este necesar să fim mereu la curent cu ceea ce realizează gîndirea și creația tehnică și economică înaintată. Incetind să-și completeze bagajul cunoștințelor profesionale, să pătrundă tainele meseriei sale, muncitorul, inginerul, tehnicianul nu mai poate stăpîni complexul mecanism al producției. De fapt, în contextul revoluției tehnico-științifice, cînd mobilitatea producției devine din ce în ce mai mare, iar gradul de tehnicitate a muncii crește, pregătirea profesională se impune ca o condiție esențială a eficienței economice. Subscriindu-se acestui adevăr, în fiecare an, în întreprinderi se organizează diverse forme de ridicare a nivelului profesional. Oare metodele la care se face apel în acest scop corespund întotdeauna cerințelor reale ale actualului nivel de dezvoltare a economiei noastre? Investigațiile întreprinse în mai multe unități în cursul acestui an dovedesc că nu. Urmîndu-se o veche tradiție, în majoritatea întreprinderilor, ridicarea calificării muncitorilor îmbracă, în exclusivitate, forma cursului de 10—15 expuneri, de cele mai multe ori pur teoretice (Uzina de reparat tractoare, Fabrica de bere, întreprinderea Electrometal etc.), prelegerile ținute abordînd doar anumite aspecte generale ale meseriei. Întrucît pregătirea nu este diferențiată decît pe profesii, la cursuri participă muncitori de toate categoriile. Din motivele amintite, pentru unii ședințele sînt lictisitoare, iar pentru novici inaccesibile. Programele au, de asemenea, de multe ori un caracter static. Aceleași lecții sunt ținute unor categorii de muncitori în permanență. Comparînd, anul trecut, la Uzina mecanică de material rulant, programele de pregătire ale mai multor ani, am constatat o similitudine izbitoare. Exceptând unele teme, restul este identic La fel stau lucrurile și în sectorul de industrie locală, în unitățile de construcții, precum și în cele de exploatare și Industrializare a lemnului. Concepută și desfășurată In acest fel, activitatea de ridicare a nivelului profesional nu dă, desigur, randamentul scontat. Ce trebuie atunci făcut pentru transformarea ei într-un mijloc eficient de completare și desăvîrșire a Pregătirii profesionale? Deși e greu de dat rețete, majoritatea specialiștilor cu care ne-am consultat sînt de părere că înainte de toate este necesară o schimbare a modului în care a fost concepută pînă acum organizarea, conținutul și modul de desfășurare a acestei activități. Și Pe bună dreptate. — Expunînd la infinit oamenilor aceleași prelegeri despre diverse metode de strunjire, turnare, tratare, sau descriindu-le mereu aceleași utilaje la care lucrează de atîta timp — spunea în glumă un interlocutor — nu facem nici rău, dar nici bine. Cum trebuie atunci procedat? Părerea unanimă a celor cu care am discutat a fost ca în programul de pregătire să nu se includă decît problemele care se constată că nu sînt atît de bine stăpînite sau a căror complexitate impune aprofundarea în permanență a anumitor aspecte, laturi. Ritmul intens de dezvoltare a tehnicii, apariția în permanență a unor elemente noi în fiecare domeniu de activitate fac necesare studierea, însușirea și generalizarea acestora. Asta înseamnă că parte din timpul prevăzut pentru ridicarea nivelului profesional trebuie rezervat noutăților tehnice și tehnologice specifice fiecărei meserii. Subliniam mai înainte că in condițiile revoluției tehnicoștiințifice crește mobilitatea activității industriale, gradul de tehnicitate a acesteia. Pen-Ion CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) IN ACEST NUMĂR: PAGINA A II-A • Rechizitele școlare — o problemă de nerezolvat? • Cronica măruntă • Cotidiene • Agendă • Publicitate. PAGINA A III-A • Organizarea fermelor pentru producerea de semințe în cooperativele agricole • Rubrica sport PAGINA A IV-A • Actualitatea internațională JMM VRUT SĂ FIN SUL INTRE ACEI OAMENI CARE FAC DOAR UMBRĂ PAMENEALU Stăm pe niște bucăți de stincă prăvălite lingă firul de apă In continuă zbatere al Someșului Cald. Sintem DIN CARNETUL REPORTERULUI la Tarnița, e senin, e soare, calm de vară și vorbim pa îndelete despre ceea ce va fi acolo și despre noi. Interlocutor, tehnicianul constructor Alexandru Poruțiu, șeful lotului Tarnița. — De cînd sînteți pe șantier? Omul privește o clipă in gol, stînjenit ca și cum nici lui nu-i vine să creadă ceea ce urmează să-mi spună: — De cînd mă știu am trăit numai pe șantiere. Mai exact din 1947. — Aproape un sfert de veac, ceea ce poate fi și o virstă de maturitate în meserie. Cum ați ajuns pe șantier? Prin ce minune sau întîmplare? — Aproape că nu mai știu bine nici eu. Sau poate nu mai vreau să știu... Nu, nu e vorba de minuni. Am impresia că am trăit destul să pot spune că în viață nu există minuni. Sunt clujean. Pe vremuri, m-am înscris la drept. Am urmat cîțiva ani, doi, poate trei, n-are nici o importanță cîți, și am părăsit facultatea. Nu era de mine. De cînd mă știu, am fost un spirit practic, făcut pentru munca vie, pentru organizare. Supărat cred, am lăsat Clujul, facultatea și-am ales natura, șantierul, familiile acestea de oameni cărora le șade bine cu drumul... In ’51 am ajuns la Bicaz. Acolo m-am născut sau acolo a început viața mea de constructor. — Apoi... — ...a urmat Argeșul, Lotru. mm Nu era oare mai bine dacă terminați dreptul? — Nu. Sunt mulțumit de ceea ce am făcut până acum. — Ce deviză, ce gînd v-a călăuzit în viață? — N-am vrut să fiu unul dintre acei oameni care fac doar umbră pămintului. Și să nu vorbesc niciodată mai mult decît am de spus. — Ați avut timp și pentru familie? — Se găsește timp pentru orice. Viața mea s-a împărțit intre familie și șantier. Și una și alta mi-au adus multe satisfacții. — Aveți copii? — Am un băiat, student la facultatea de construcții a Institutului politehnic din Cluj. In vacanța din această vară a făcut practică aici, pe șantier, își iubește meseria, o face cu inimă și asta mă bucură. Privindu-l într-o zi, am avut așa, fără veste senzația că am îmbătrinit. Am rîs ușor și nu m-am mai gîndit la vîrstă. — Ce este șantierul? — O sită deasă, necruțătoare, care triază oamenii. Vin mulți pe șantier. Unii rezistă, se călesc, își formează puternice trăsături de caracter și înving, răzbesc în Viorel CACOVEANU (Continuare în pag. a all-a) Tarnița. Începutul galeriei de deviere a Someșului Cald ALEXANDRU PORUȚIU Lucrări de întreținere a solului în livada C.A.P. Cășei FIRE DE UNĂ SINTETIC Un colectiv de ingineri și tehnicieni de la uzina „Unirea” din Cluj și Institutul de cercetări textile din București a pus la punct fabricarea, pentru prima dată in țară a firelor cu filament. Aceste fire de bumbac sau lină, cu miez din material sintetic, rezolvă problema coaserii corecte a articolelor de îmbrăcăminte de tip tergal. Pînă acum, datorită faptului că stofele aveau, față de ața folosită la confecție, alt coeficient de contracție, la spălat rezultau cute neplăcute, adunate în jurul cusăturilor, ce nu se îndepărtau nici la călcat. Firele cu filament pentru ață de cusut au fost deja lansate în producție la fabrica de ațe Odorhei. Aici au fost puse în funcțiune primele 6 mașini speciale de filat construite la Cluj. Ața fabricată astfel este foarte subțire și extrem de rezistentă încît cu mîna nu poate fi ruptă. (Agerpres) Există cazuri de copii în vîrstă de 12—15 ani care numai în cursul acestui an au fost cercetați de miliție de cîteva ori. Ești tentat să te întrebi de multe ori, mai ales că zilnic îi vezi pe stradă, dacă minorul „trubadur“ nu are casă, părinți. La o privire mai atentă constați că majoritatea acestor minori au locuințe măcar acceptabile, egale cu ale altor copii de vîrstă lor care nu vagabondează, care urmează cursurile unei școli, își caută sau și-au găsit deja un rost în viață. Cu toate însă că au case, condiții de locuit, minorii care vagabondează nu găsesc în sînul propriei familii căldura, înțelegerea necesară, interesul părinților, care să-i rețină de a pleca de acasă, să-i ferească de influențe nefaste și periculoase pentru vîrstă lor, să-i oprească din timp și să înlăture premisele vagabondajului. Multe din familiile minorilor vagabonzi sînt dezorganizate, grija acestora rămînînd în seama unui singur părinte, de obicei a mamei care, copleșită de griji, uită și neglijează lucrul cel mai important — educația copilului. Alteori părinții minorului — unul sau amîndoi — ajunși ei înșiși în stare de decădere morală, sunt un prost exemplu pentru copil prin viața și comportarea lor, se dovedesc neputincioși, fără autoritate și uneori de-a dreptul iresponsabili față de educația acestora. Ei nici nu pretind copiilor să frecventeze cursurile, să aibă preocupări utile, permițindu-le să plece în oraș cu sau fără rost, să vagabondeze, neîncercînd să-i atragă și să-i rețină cu nimic acasă. Lipsiți de căldura sufletească a căminului, de preocupări și cauze mai adînci care să-i rețină acasă, de multe ori copilul caută să compenseze lipsa înțelegerii, atenției și preocupării părinților pentru el în altă parte, găsindu-le nu rareori, nu prietenii dubioase care pot avea — și au de cele mai multe ori — influență periculoasă asupra evoluției sale. Negăsind acasă în propria familie decât părinții vitregi, el preferă acestora prietenii,, . iar casei ,părintești, strada. T. M. Liana din Cluj, a ajuns din vina mamei într-o stare de decădere morală. Mama ei a fost văzută deseori în bufete, în stare de ebrietate, uneori împreună cu fiica în compania a diverși bărbați. Nu e de mirare atunci că fiica nu-și mai ascultă mama, că nu stă acasă și vagabondează. Evoluția ei spre vagabondaj și imoralitate nu mai surprinde. In prezent este internată la o casă de copii, iar mama condamnată la 6 luni închisoare. Părinții Marianei Borbe din str. Breaza, nr. 2 Cluj, au fost sancționați contravențional pentru nesupravegherea minorei. Dar în loc să țină cont de acest lucru, în loc să-i facă educație minorei, la numai 14 ani o trimit de acasă să vagabondeze, să se căsătorească. Cred, oare, că la această vîrstă și într-un asemenea mod pot crea un viitor fetei lor? Surorile Silvia și Eugenia, din str. Paris nr. 73, în vîrstă de 13 ani, respectiv 14 ani, din cauză că nu sînt supravegheate de părinți vagabondează mereu prin oraș, fiind prinse de mai multe ori furînd din magazinele cu autoservire. Părinților nici că le pasă, cu toate că au fost atenționați asupra comportării minorelor. Nici părinții fraților Pili Bela și Ludovic, din str. Donath nr. 40, nu manifestă interes față de creșterea și educarea copiilor, care de maior de miliție Nicolae CHIRA, P. EMILIAN (Continuare în pag. a lll-a) A DOUA „FAMILIE" (II) ÎNTÂLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU SPECIALIȘTII DIN DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE DE CALCUL ȘI INFORMATICII ECONOMICE . Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul CC. al P.C.R„ cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din invățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul In activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și in gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de Înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum In utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică. In conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvării în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvântul in concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității In acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. în ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori, în același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cît și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional, în lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971— 1980, privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Cu prof. univ. dr. Aurel NEGOCIOIU despre: Cursuri și manuale universitare începută In urmă cu puțină vreme în coloanele ziarului nostru, discuția asupra stadiului editării cursurilor și manualelor universitare se cere să fie extinsă și la nivelul altor instituții de învățămînt superior din Cluj. Un popas la Universitatea „Babeș-Bolyai” ne-a prilejuit întîlnirea cu prof. univ. dr. Aurel NEGUCIOIU, prorector al Universității, care a avut amabilitatea să ne ofere un tablou complet asupra situației acestor importante forme de instruire universitară în contextul vieții academice clujene, în speță la Universitate. — Este bine cunoscut — ne spunea domnia sa — rolul deosebit de important pe care îl îndeplinesc manualele, cursurile, îndrumătoarele în orientarea ideologică, informarea științifică a studenților de la învățămîntul de zi, seral și mai ales de la învățămîntul fără frecvență, îndrăznim să spunem că elaborarea de manuale, cursuri și îndrumătoare la nivelul actualelor exigențe teoretice, ideologice și pedagogice, constituie unul din momentele esențiale ale procesului de modernizare a școlii noastre superioare și una din îndatoririle de căpetenie ale fiecărei catedre, ale fiecărui cadru didactic, de la lector la profesor universitar. Ținînd seama de semnificația majoră a editării de cursuri și manuale, colectivele de catedre sînt preocupate în permanență de redactarea unor manuale de ținută care să corespundă integral scopului pentru care au fost destinate. Concret, anul acesta în atelierele de multiplicat ale Universității s-au editat 22 de cursuri, cu 6.615 pagini și în 10.064 exemplare. Avem în lucru (depuse la biroul de multiplicare) 18 cursuri pe care sperăm să le vedem împlinite litografic pînă la sfîrșitul anului. Este adevărat că față de cele 66 de cursuri planificate a se multiplica anul acesta ne aflăm încă în urmă. Despre cauzele acestor nerealizări voi vorbi însă numai după ce am să vă mai rețin atenția cu cîteva date statistice care, ce-i drept, deși nu sînt la zi (au fost întocmite la începutul lunii mai a. c.) spun multe despre situația cursurilor de la Universitate. Din cele 583 de discipline cuprinse în planurile noi de învățămînt ale Universității și Institutului pedagogic de 3 ani, 285 sînt acoperite integral cu cursuri și manuale, 183 sînt acoperite parțial, iar 115 rămîn neacoperite. Din cele 285 de discipline integral acoperite, 106 sînt acoperite cu cursuri și manuale elaborate de cadrele didactice de la Universitatea noastră, 132 cu cursuri elaborate de cadre didactice de la alte instituții de învățămînt superior, și 42 cu manuale elaborate de autori din celelalte centre universitare și cadre clujene. In ceea ce privește data apariției, la un număr de 48 de discipline integral acoperite, cursurile și manualele au fost elaborate înainte de 1960, 180 între 1960 și 1965, și 117 între 1966 —1970. Considerăm că, pentru un număr de 251 de discipline, manualele și cursurile ce le acoperă sînt utile pentru procesul de învățămînt, iar 34 sînt depășite. — Vorbind acum de nerealizări, care sînt cauzele care le-au generat? — Desigur că sînt în mare parte obiective, deși nu putem spune că n-ar exista și unele subiective. Intre primele aș cita cîteva. Intîi este vorba despre posibilitățile foarte scăzute în raport cu cerințele de dactilografiere ale biroului și atelierului nostru care constituie una din cauzele importante ale neîndeplinirii planului de multiplicare locală. Dispunem de un singur aparat Xerox, care mai deservește și alte instituții de învățămînt superior, cu excepția Politehnicii, care, începînd cu anul acesta, a primit unul. Acest fapt aglomerează uneori. In afară de aceasta, în atelier se mai execută și alte lucrări de litografiere absolut necesare desfășurării procesului de învățămînt universitar și post-universitar. Capacitatea atelierului e încă mică, personalul încă restrîns. Mai avem deficiențe cu cerneala care nu întotdeauna ni se expediază la timp. Un număr de manuale nu s-au putut edita și din alte cauze cum ar fi: trimiterea autorilor pe un timp îndelungat în străinătate, transferarea unora dintre ei în alte sectoare de învățămînt sau îmbolnăvirea ori pensionarea autorilor. La unele obiecte de învățămînt, programele au suferit restructurări, necesitînd și o modificare a cursului, și de aici o tergiversare în acțiunea de editare. Consemnînd aceste aspecte, nu putem trece cu vederea și neglijența unor conducători de discipline care au tot amînat redactarea cursului, întîrziind nepermis de mult predarea, aglomerînd atelierul de multiplicat. Unii predau manuscrisele în ultima zi a anului și bineînțeles că acest Mihai MITEA (Continuare in pag. a llla)