Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-19 / 7421. szám
* fwimw DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7421 Sâmbată 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut in după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patițineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Hie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vilcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincina. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernat. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. în cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a complexului (8400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea, în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori —români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă, cuvintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează c urate de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușescu“, „Ceaușescu și poporul“. Oaspeții vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica“, unitate profilată pentru construcția de mașini destinate sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt informați că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producției globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor mașini. Este apreciată invenția inginerului Filep Emocț datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oțelurilor folosite în construcția utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere și care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai școlii profesionale care funcționează pe lîriga întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în procesul de învățământ să se pună un mai mare accent pe însușirea meseriei, pe probleme tehnice, să să înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modalitățile de cooperare dintre întreprinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanța acestor măsuri pentru creșterea productivității muncii, perfecționarea producției și sporirea calității produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce privește volumul producției, cît și diversificarea produselor. . Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5 800 mp care va permite fabricarea unor noi mașini și utilaje necesare unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii și specialiștii de aici pentru realizările obținute, adresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Complexul de selecție și testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gornești. Această unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cît și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de producție, directorul complexului, îng. Ion Lupu, informează pe oaspeți, că această întreprindere, în care știința se împletește la modul cel mai strîns cu interesele producției, are o capacitate de 26 000 de capete și livrează anual unităților de specialitate din țară 3 000 de vieruși și 7 000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicații cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor științifice, precum și la perspectivele de dezvoltare ale complexului. în încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investițiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experiența bună existentă în această unitate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiștilor complexului pentru rezultatele obținute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașinilor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oaspeții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime tocă o dată gândurile și sentimentele lor calde, mulțumirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea deplină față de politica internă și externă a partidului, respectul și stima față de conducerea sa, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă: N. popescu-Bogdanești, Nicolae DRAGOȘ, Mircea S. IONESCU O flouă invenție Inginerul clujean Ion Berindan, principalul realizator al cunoscutelor cazane Gama, a brevetat, împreună cu inginerul Lucian Țone, o nouă invenție. Este vorba tot despre un agregat de încălzire, dar de dimensiuni mici, destinat special blocurilor cu un număr ferul de apartamente, vilelor, școlilor, dispensarelor etc. Ami-3, adică agregatul multifocar de Încălzire tipul al treilea de concepție, a și fost omologat și introdus în fabricație de serie la întreprinderea industrială metalurgiciin București. Față de Amisik 1 și Ami-2, acesta aduce or ‘serie de noutăți, constituind obiectul unei invenții independente. încălzitoarele Ami-3, de dimensiunile unui mic frigider, dezvoltă o putere calorică de Î0.000—50.000 kilocalorii pe oră cu un consum de numai 1,3—4,2 metri cubi de gaze. Randamentul termic este de 80— 84 la sută, față de circa 50 la sută la încălzitoarele clasice. Datorită sistemelor de protecție și reglare automată, agregatul nu necesită o supraveghere permanentă, iar operațiile de pornire și oprire se pot efectua de către orice persoană. Ami 3 nu degajă în jur căldură, nu provoacă zgomot și poate fi instalat fără să deranjeze pe cineva în hol, bucătărie sau baie. PREGĂTIRI DE IARNĂ Cu toate că barometrul continuă să indice „vreme frumoasă și călduroasă“, iar în unele zile din septembrie canicula a depășit limitele termice ale lunii lui cuptor, gospodarii uzinei Industria sîrmei nu au uitat că după toamnă vine iarna și mai ales, că anotimpul rece nu este chiar așa de departe. Pentru a nu se lăsa surprinși, ei au întocmit un grafic cuprinzînd numeroase măsuri, a căror executare a fost eșalonată în așa fel ca la 30 noiembrie toate să fie îndeplinite. In cadrul acestei importante și cuprinzătoare acțiuni vor fi tăiați și montați circa 1.400 mp de sticlă normală și 550 mp de sticlă armată, la ferestrele și luminatoarele secțiilor, se vor efectua izolații hidrofuge la acoperișuri, în suprafață de 7.500 mp, spoirea cu bitum a unor suprafețe de 1.800 mp, reparări de scocuri, izolări de conducte în lungime de sute de metri, completări și reparări de uși ș.a.m.d. O bună parte din lucrări țin pasul cu scadențele din grafic, altele sunt începute sau se află în fază înaintată de realizare, iar unele prezintă întîrzieri față de perioada stabilită pentru execuție. La acestea ritmul trebuie accelerat. V. CHICU Recoltă bogată de vinete la C.A.P. Luncani Intr-una din secțiile Combinatului de porțelan Cluj ÎN ACEST NUMĂR: • METODE EFICIENTE IN MUNCA POLITICA DE MASA • Lectori: IOAN BUDAI-DELEANU - SCRIERI INEDITE • SPORT • COTIDIENE • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Cîmp larg de acțiune la cultura griului Intreprinderea agricolă de stat Cămăraș este una din unitățile agricole din județul Cluj care an de an cultivă mari suprafețe cu cereale păioase. Generalizînd cultivarea soiurilor intensive de grîu și aplicînd metodele tehnologice moderne de producție, fermele întreprinderii au reușit în ultimii ani să obțină recolte al căror nivel a depășit cu 700—1.200 kg/ha și chiar mai mult producțiile medii ale unităților cooperatiste învecinate. Chiar și în condițiile climatice mai puțin favorabile din acest an, care au favorizat atacul de boli și apariția fenomenului de șiștăvire, producția la hectar a depășit 2.000 kg, ceea ce reprezintă un spor de circa 500 kg față de media realizată de C.A.P. Suatu, care a obținut recolta cea mai bună dintre unitățile cooperatiste situate în această zonă. Care au fost factorii și măsurile întreprinse ce asigură obținerea an de an a unor recolte superioare față de cooperativele agricole? Rugîndu-i să ne răspundă la această întrebare tov. ing. Iosif ALMAȘAN, directorul I.A.S. Cămăraș, spunea: „ întreprinderea noastră cultivă pe cea mai mare parte din suprafața destinată griului de toamnă soiul Bezostaia 1, iar pe unele parcele mai mici, în ultimii doi ani, am introdus și soiul Favorit. Producțiile medii la hectar realizate la ambele soiuri au fost apropiate, soiul Bezostaia 1 depășind cu circa 50—60 kg, soiul nou încercat. Dar, diferențe de producție s-au înregistrat de la o fermă la alta și la soiul Bezostaia I, determinate mai ales de posibilitățile și preocuparea avută pentru pregătirea patului germinativ și eficacitatea măsurilor întreprinse pentru combaterea buruienilor. Soiurile pe care le cultivăm sînt mult mai pretențioase față de agrofond. Ele reclamă să fie amplasate pe soluri fertile, bine lucrate, îngrășate și cu un grad de îmburuienare cît mai redus. Soiul Bezestaia avînd o talie relativ mică și un grad de înfrățire redus, luptă greu cu buruienile, fiind ușor invadat de acestea în anii ploioși și în condițiile unei agrotehnici necorespunzătoare. Dacă în acest an timpul ploios din primăvară nu ne-ar fi împiedicat să aplicăm ierbicidele cu eficacitatea scontată, recoltele obținute de întreprinderea noastră ar fi fost și mai mari. De altfel, aș dori să menționez că producțiile realizate de întreprinderea noastră nu reprezintă o limită pentru soiurile pe care le cultivăm, existând rezerve însemnate de sporire a producției. De aceea, recomandăm și cooperativelor agricole din zona noastră, care cultivă soiuri intensive de grîu, ca încă din toamnă să-și îndrepte eforturile spre asigurarea „igienei solului“ și lucrarea terenului la timpul optim, în vederea combaterii buruienilor și pregătirii unui pat germinativ ci mai bun. In acest scop, problema amplasării griului are o importanță deosebită, căci gradul de îmburuienare a acestei culturi este strîns corelat cu planta premergătoare. Ținînd seama de experiența cîștigată de fermele întreprinderii, ce măsuri au fost întreprinse pentru a se asigura premisele unor recolte sporite în anul viitor? — In primul rînd, grija noastră a fost îndreptată spre a ne asigura o sămînță bună, cu valoare biologică și culturală ridicată. Apoi, spre alegerea și pregătirea terenului pentru însâmînțâri. Executarea la timp și de calitate a lucrărilor solului cîștigă și mai mult în importanță cum, ținînd seama de condițiile specifice din această toamnă. Timpul ploios din acest an a favorizat dezvoltarea rapidă și în proporții de masă a buruienilor. In același timp, porumbul și soia, care sunt bune premergătoare pentru cultura griului, sunt întârziate în vegetație. De aceea, pe parcurs, am revizuit amplasarea făcută la cultura griului și orzului, căutând să le repartizăm acele sole care pot fi eliberate cît mai curînd de planta premergătoare și prezintă un grad de îmburuienare mai redus. Din cele 1.100 ha pe care urmează să le însămînțăm în această Al. VLAD (Continuare în pag. a lll-a) INTERVIUL NOSTRU ] //Toamna muzicală clujeană In concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj, din această seară, dirijat de EMIL SIMON, flautistul francez JEAN PIERRE RAMPAL va interpreta — pe lingă Concertul pentru flaut op. 10 în Re major de Vivaldi — și Concertul pentru flaut în Sol major de Karl Stamitz. Mîine seară, în concertul Orchestrei simfonice din Londra — dirijor — ANDRÉ PREVIN, solist — RADU LUPU —, Simfonia a III-a de Simpson va fi înlocuită cu Trei interludii marine de B. Britten. Cele două concerte mai cuprind: C. D. Georgescu —Motive maramureșene, Strawinsky — Petrușka, respectiv: Beethoven — Concert pentru pian nr. 3 și Strawinsky — Pasărea de foc. ii Raid-ancheta Nu mai este nevoie, sper, să apelez la metafore sau la citate din poeți pentru a vă convinge că toamna „a bătut la ușă“. Din atîtea „semne“ trimise de fermecătorul anotimp pentru a-și anunța sosirea, dumneavoastră l-ați simțit pe cel al temperaturii, care va obligat să îmbrăcați, mai ales dimineața și seara, o haină ceva mai groasă, cu tot „zîmbetulu” din ce te ce mai palid, al unui soare parcă obosit de vară. Și tot temperatura mai scăzută v-a îndemnat să treceți pragurile magazinelor pentru a vă completa ținuta de sezon. Deocamdată, reclama acestora este timidă și se compune din cîteva frunze îngălbenite și cîțiva frumoși ciorchini desenați și apoi decupați, „patronați“ de un anunț sec: „Toamna ’910". Dar nu despre reclama comercială vrem să vorbim astăzi, ei despre ceea ce căutați dumneavoastră în magazine, despre ceea ce găsiți și nu găsiți la ele. Căci dacă în fiecare toamnă frunzele îngălbenesc și strugurii se coc, pretențiile dumneavoastră aut în fiecare toamnă altele și comerțul are ca primă obligație datoria de a vi le satisface. Concluzia raidului nostru în magazinele de textile-tocălțăminte ar fi trebuit să v-o prezentăm la sfirșit, sau să vă lăsăm să o trageți singuri. Nerespectînd, însă, tipicul, vom spune că, în general, ele sînt destul de bine aprovizionate și că unele articole care nu se găsesc, încă, vor exista nu peste multă vreme. Firma trebuie respectată Există în orașul nostru câteva unități a căror firmă vrea să ne convingă de specificul lor. Cumpărătorii. Pe acest considerent, le vizitează cu încredere și, de cele mai multe ori, ies din ele satisfăcuți. Bunăoară, la Magazinul de stofe nr. 9, de pe strada 30 Decembrie, reclama din vitrină a stofelor de sezon își găsește o acoperire reală înăuntru. La prețuri diferite, în culori extrem de variate, găsiți aici stofe pentru costume, pardesie ori paltoane. Așa se explică de ce în ziua vizitei noastre (16 septembrie), unitatea avea o depășire la zi a planului de vînzări de 100000 lei. Cum spuneam, însă, firma trebuie, pe ölt posibil, onorată. La magazinul de încălțăminte „Clujeana” nu este întotdeauna respectată. Cetățeana Elena Asztalos, ca să dăm numai un singur exemplu, încerca pentru a nu știu câta oară să-și cumpere o pereche de pantofi nr. 34 de culoare albă și cu toc înalt, fără să reușească. Dezamăgită, îmi spunea că nu-i rămîne altă soluție decît să și-i facă la comandă. La fel de dezamăgiți au ieșit și alți cumpărători care vroiau să-și cumpere pantofi de 113 lei, cu vîrf ascuțit, despre care una dintre vozătoare îmi spunea că nu se mai fac; în schimb, magazinul era plin cu pantofi de același preț, sau apropiat, dar care nu se bucurau de aceeași solicitare. Magazinul, prezentînd produsele combinatului local „Clujeana“, poate înlătura acest neajuns — și altele de acest fel — printr-o mai atentă investigare a gusturilor și cerințelor cumpărătorilor, în ce privește articolele specifice sezonului rece — cizmulițe, în special, pentru bărbați și femei —, ele sunt inexistente, deși solicitări există suficiente. Dacă ne aducem aminte de cozile din anul trecut la acest articol, atunci, înțelegem grija unora de a și le procura din timp și, sperăm, magazinul, va ține cont de acest lucru. Pentru că tot vorbim de pantofi, la magazinul „Select“ lucrurile se prezintă asemănător, dacă nu , chiar mai rău. O serie de solicitări nu pot fi satisfăcute, fie că nu există modelul preferat, fie că nu există numerele sau culoarea din modelul respectiv. De exemplu, pantofii de 210 lei sunt numai într-o singură culoare — maro deschis, iar din cei de 360 lei numai numere mari. Ca să nu mai amintim despre pantofii de casă, care se găsesc numai la prețuri de la 47 de lei în sus, deși cerințele cele mai mari sunt pentru cei de 26 de lei. Nu se găsesc nici aici pantofi de 113 lei cu vîrf ascuțit, în schimb sînt «îți vrei cu vîrful tăiat. Curios, deși nu are o firmă „specială“, la Traian BARA (Continuare Inpag. o ill a) Cu toamna prin magazine