Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-19 / 7421. szám

* fwimw DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7421 Sâmbată 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceauș­escu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut in după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de to­varășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patițineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Hie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Vasile Vilcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu se afla în mijlocul oameni­lor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîr­­navei, crescute dincolo de li­mita oricărei închipuiri, se re­vărsau sălbatic, distrugînd a­­șezări omenești, căi de comu­nicații, importante obiective economice. Prezența în mij­locul cetățenilor a conducăto­rului partidului și statului a avut efecte tonifiante inesti­mabile, cuvintele de îmbăr­bătare, îndemnurile și indica­țiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu în­săși frumoasa și vechea ce­tate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. L­a intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de ad­junctul ministrului industriei chimice, Ștefan­ Kiss, de co­lectivul de conducere al com­binatului. Sute de chimiști a­­plaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăru­iesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîr­năveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Ni­colae Ceaușescu că prin e­­forturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultime­le instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inunda­ții. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseveren­tă încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincina. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele sec­ții datorită modernizării in­troduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se rea­lizează o producție mai mare decît înainte de calamități. A­­ceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chi­­miștii de aici să obțină o pro­ducție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combin­atului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt in­formați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmî­nd, conform an­gajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lu­nă mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu adresează colectivului Com­binatului chimic din Tîrnă­veni calde felicitări pentru spi­ritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcini­lor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiec­tivele ce le revin în cadrul nou­lui plan cincinal să fie înde­plinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mul­țumirile lor călduroase condu­cerii partidului și statului pen­tru gri­ja și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea ră­nilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Parti­dului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășăto­­ria de bovine aparținînd în­treprinderii agricole de stat din Iernat. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu pri­vire la baza materială a com­plexului, organizarea produc­ției, realizările obținute. în cursul vizitei se dau in­formații detailate asupra ca­pacității de adăpostire a com­plexului (8­400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiș­tii complexului prezintă, de a­­semenea, ca pe o realizare im­portantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclu­siv românească, adoptarea u­­nor soluții originale care au permis obținerea unor eco­nomii considerabile. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în ve­dere realizarea treptată a con­strucțiilor în funcție de posi­bilitățile materiale și finan­ciare. De asemenea, pornind de la experiența­­ existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprin­derile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cât mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor popu­lației, la cointeresarea țărani­lor cooperatori. De o parte și de alta a șose­lei se întind lanuri de po­rumb. La intrarea, în comu­na Ogra, și apoi la hotarul co­munei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu spe­cialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori —ro­mâni și maghiari — au ie­șit să salute pe secretarul ge­neral al partidului. Ei flu­tură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulți­mea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor a­­cestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă, cuvintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat­ încrede­rea poporului, tineretului pa­triei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militea­ză cu neobosită dăruire pen­tru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru în­florirea continuă a patriei so­cialiste să se realizeze­­ pe deplin. Aici­­ la intrarea în oraș, m­ii de cetățeni fac secretarului ge­neral al partidului o emoțio­nantă primire. Tovarășul Vasi­le Rus, prim-secretar al Comi­tetului municipal­ de partid Tg. Mureș, adresează c­­ urate­­ de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, forma­tă din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușescu“, „Ceaușes­cu și poporul“. Oaspeții vizitează în conti­nuare întreprinderea „Metalo­­tehnica“, unitate profilată pen­tru construcția de mașini des­tinate sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt in­formați că această unitate a cunoscut o dezvoltare conside­rabilă în actualul plan cinci­nal, volumul producției globa­le sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipo­­dimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe din acestea concepute de specialiș­tii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectan­ții întreprinderii asupra carac­teristicilor tehnice ale unor mașini. Este apreciată invenția inginerului Filep Emocț datori­tă căreia, cu ajutorul unui a­­parat special, se determină temperatura caracteristică a oțelurilor folosite în construc­ția utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se pre­zintă cîteva din utilajele reali­zate­­ de întreprindere și care urmează a fi prezentate la a­­propiatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse rea­lizate de elevi ai școlii profe­­sionale care funcționează pe lîriga întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în procesul de învățământ să se pună un mai mare accent pe însușirea meseriei, pe proble­me tehnice, să să înlăture pa­ralelismele rezultate din co­pierea profilului școlii de cul­tură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu se interesează despre moda­litățile de cooperare dintre în­treprinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subli­niind importanța acestor mă­suri pentru creșterea producti­vității muncii, perfecționarea producției­ și sporirea calității produselor. Gazdele informează că uzi­na va cunoaște în anii urmă­tori o nouă dezvoltare atît în ce privește volumul produc­ției,­ cît și diversificarea pro­duselor. . Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5 800 mp care va permite fabrica­rea unor noi mașini și utilaje necesare unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al parti­dului apreciază pozitiv efor­turile depuse de colectivul u­­zinei, felicită călduros pe muncitorii și specialiștii de aici pentru realizările obținu­te,­ adresează celor prezenți u­­rări de sănătate și noi suc­cese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Com­plexul de selecție și testare pentru porcine al întreprinde­rii agricole de stat din comu­na Gornești. Această­ unitate este creată în­ scopul creșterii unor animale de elită necesa­re sporirii efectivului de por­cine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cît­­ și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de pro­ducție, directorul complexului, îng. Ion Lupu, informează pe oaspeți, că această întreprin­dere, în care știința se îm­pletește la modul cel mai strîns cu interesele producției, are o capacitate de 26 000 de capete și livrează anual unită­ților de specialitate din țară 3 000 de vieruși și 7 000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se re­levă, de asemenea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Ni­colae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe par­curs explicații cu privire la procedeele tehnologice folosi­te, la rezultatele cercetărilor științifice, precum și la pers­pectivele de dezvoltare ale complexului. în încheierea vizitei, secre­tarul general al partidului re­comandă să se ia toate măsu­rile pentru a se realiza inte­gral investițiile alocate dez­voltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experiența bună existen­tă în această unitate și a se face totul în vederea ampli­ficării ei, adresează totodată felicitări specialiștilor com­plexului pentru rezultatele ob­ținute, urîndu-le ca, prin in­tensificarea eforturilor între­gului colectiv, să le adauge al­tele noi, pe măsura posibili­tăților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașini­lor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oaspeții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime tocă o dată gândurile și sentimentele lor calde, mulțu­mirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dez­voltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea de­plină față de politica internă și externă a partidului, res­pectul și stima față de condu­cerea sa, în frunte cu tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă: N. popescu-Bogdanești, Nicolae DRAGOȘ, Mircea S. IONESCU O flouă invenție Inginerul clujean Ion Be­­rindan, principalul reali­zator al cunoscutelor caza­ne Gama, a brevetat, îm­preună cu inginerul Luci­an Țone, o nouă invenție. Este vorba tot despre un agregat de încălzire, dar de dimensiuni mici, desti­nat special blocurilor cu un număr ferul de apar­tamente, vilelor, școlilor, dispensarelor etc. Ami-3, adică agregatul multifocar de Încălzire tipul al trei­lea de concepție, a și fost omologat și introdus în fa­bricație de serie la între­prinderea industrială me­­talurgiciin București. Față de Amisik 1 și Ami-2, acesta aduce or ‘serie de noutăți, constituind obiectul unei invenți­i independente. în­călzitoarele Ami-3, de di­mensiunile unui mic frigi­der, dezvoltă o putere ca­lorică de Î0.000—50.000 ki­­localorii pe oră cu un con­sum de numai 1,3—4,2 me­tri cubi de gaze. Randa­mentul termic este de 80— 84 la sută, față de circa 50 la sută la încălzitoarele clasice. Datorită sistemelor de protecție și reglare au­tomată, agregatul nu ne­cesită o supraveghere per­manentă, iar operațiile de pornire și oprire se pot e­­fectua de către orice per­soană. Ami­ 3 nu degajă în jur căldură, nu provoacă zgomot și poate fi instalat fără să deranjeze pe cine­va în hol, bucătărie sau baie. PREGĂTIRI DE IARNĂ Cu toate că barometrul continuă să indice „vreme frumoasă și călduroasă“, iar în unele zile din sep­tembrie canicula a depășit limitele termice ale lunii lui cuptor, gospodarii uzi­nei Industria sîrmei nu au uitat că după toamnă vine iarna și mai ales, că ano­timpul rece nu este chiar așa de departe. Pentru a nu se lăsa surprinși, ei au întocmit un grafic cu­­prinzînd numeroase mă­suri, a căror executare a fost eșalonată în așa fel ca la 30 noiembrie toate să fie îndeplinite. In cadrul acestei importante și cu­prinzătoare acțiuni vor fi tăiați și montați circa 1.400 mp de sticlă norma­lă și 550 mp de sticlă ar­mată, la ferestrele și lu­minatoarele secțiilor, se vor efectua izolații hidro­fuge la acoperișuri, în su­prafață de 7.500 mp, spoi­rea cu bitum a unor su­prafețe de 1.800 mp, re­parări de scocuri, izolări de conducte în lungime de sute de metri, completări și reparări de uși ș.a.m.d. O bună parte din lucrări țin pasul cu scadențele din grafic, altele sunt în­cepute sau se află în fază înaintată de realizare, iar unele prezintă întîrzieri fa­ță de perioada stabilită pentru execuție. La aces­tea ritmul trebuie accele­rat. V. CHICU Recoltă bogată de vinete la C.A.P. Luncani Intr-una din secțiile Combinatului de porțelan Cluj ÎN ACEST NUMĂR: • METODE EFICIENTE IN MUNCA POLITICA DE MASA • Lectori: IOAN BUDAI-DELEANU - SCRIERI INEDITE • SPORT • COTIDIENE • ACTUALITATEA INTERNAȚIO­NALA Cîmp larg de acțiune la cultura griului Intreprinderea agricolă de stat Căm­ăraș este una din u­­nitățile agricole din județul Cluj care an de an cultivă mari suprafețe cu cereale pă­­ioase. Generalizînd cultivarea soiurilor intensive de grîu și aplicînd metodele tehnologice moderne de producție, ferme­le întreprinderii au reușit în ultimii ani să obțină recolte al căror nivel a depășit cu 700—1.200 kg/ha și chiar mai mult producțiile medii ale u­­nităților cooperatiste înve­cinate. Chiar și în condițiile climatice mai puțin favorabile din acest an, care au favori­zat atacul de boli și apariția fenomenului de șiștăvire, pro­ducția la hectar a depășit 2.000 kg, ceea ce reprezintă un spor de circa 500 kg față de media realizată de C.A.P. Suatu, care a obținut recolta cea mai bună dintre unitățile cooperatiste situate în această zonă. Care au fost factorii și mă­surile întreprinse ce asigură obținerea an de an a unor re­colte superioare față de coo­perativele agricole? Rugîndu-i să ne răspundă la această întrebare tov. ing. Iosif ALMAȘAN, directorul I.A.S. Cămăraș, spunea: „ întreprinderea noastră cultivă pe cea mai mare par­­te din suprafața destinată­­ griului de toamnă soiul Bezos­­taia­ 1, iar pe unele parcele mai mici, în ultimii doi ani, am introdus și soiul Favorit. Producțiile medii la hectar realizate la ambele soiuri au fost apropiate, soiul Bezostaia 1 depășind cu circa 50—60 kg, soiul nou încercat. Dar, di­ferențe de producție s-au în­registrat de la o fermă la alta și la soiul Bezostaia I, determinate mai ales de posi­bilitățile și preocuparea avu­tă pentru pregătirea patului germinativ și eficacitatea mă­surilor întreprinse pentru combaterea buruienilor. Soiurile pe care le culti­văm sînt mult mai preten­țioase față de agrofond. Ele reclamă să fie amplasate pe soluri fertile, bine lucrate, îngrășate și cu un grad de îmburuienare cît mai redus. Soiul Bezestaia avînd o ta­­lie relativ mică și un grad de înfrățire redus, luptă greu cu buruienile, fiind ușor in­vadat de acestea în anii plo­­ioși și în condițiile unei a­­grotehnici necorespunzătoare. Dacă în acest an timpul plo­ios din primăvară nu ne-ar fi împiedicat să aplicăm ier­­bicidele cu eficacitatea scon­tată, recoltele obținute de întreprinderea noastră ar fi fost și mai mari. De altfel, aș dori să menționez că pro­ducțiile realizate de între­prinderea noastră nu repre­zintă o limită pentru soiuri­le pe care le cultivăm, exis­tând rezerve însemnate de sporire a producției. De aceea, recomandăm și cooperative­lor agricole din zona noastră, care cultivă soiuri intensive de grîu, ca încă din toamnă să-și îndrepte eforturile spre asigurarea „igienei solului“ și lucrarea terenului la timpul optim, în vederea combate­rii buruienilor și pregătirii­ u­­nui pat germinativ ci­ mai bun. In acest scop, problema amplasării griului are o im­portanță deosebită, căci gra­dul de îmburuienare a acestei culturi este strîns corelat cu planta premergătoare.­­ Ținînd seama de expe­riența cîștigată de fermele în­treprinderii, ce măsuri au fost întreprinse pentru a se asigura premisele unor re­colte sporite în anul viitor? — In primul rînd, grija noastră a fost îndreptată spre a ne asigura o sămînță bună, cu valoare biologică și cultu­rală ridicată. Apoi, spre ale­gerea și pregătirea terenului pentru însâmînțâri. Executa­rea la timp și de calitate a lucrărilor solului cîștigă și mai mult în importanță cum, ținînd seama de condi­țiile specifice din această toamnă. Timpul ploios din acest an a favorizat dezvolta­rea rapidă și în proporții de masă a buruienilor. In același timp, porumbul și soia, care sunt bune premergătoare pen­tru cultura griului, sunt în­târziate în vegetație. De aceea, pe parcurs, am revizuit am­plasarea făcută la cultura griului și orzului, căutând să le repartizăm acele sole care pot fi eliberate cît mai cu­­rînd de planta premergătoare și prezintă un grad de îmbu­ruienare mai redus. Din cele 1.100 ha pe care urmează să le însămînțăm în această Al. VLAD (Continuare în pag. a lll-a) INTERVIUL NOSTRU ] //Toamna muzicală clujeană In concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj, din această seară, dirijat de EMIL SIMON, flautistul fran­cez JEAN PIERRE RAMP­AL va interpreta — pe lingă Concertul pentru flaut op. 10 în Re major de Vivaldi — și Concertul pentru flaut în Sol major de Karl Stamitz. Mîine seară, în concertul Orchestrei simfonice din Londra — dirijor — ANDRÉ PREVIN, solist — RADU LUPU —, Simfonia a III-a de Simpson va fi înlocuită cu Trei inter­ludii marine de B. Britten. Cele două concerte mai cuprind: C. D. Georgescu —Moti­ve maramureșene, Strawinsky — Petrușka, respectiv: Beethoven — Concert pentru pian nr. 3 și Strawinsky — Pasărea de foc. ii Raid-ancheta Nu mai este nevoie, sper, să apelez la metafore sau la ci­tate din poeți pentru a vă con­vinge că toamna „a bătut la ușă“. Din atîtea „semne“ tri­mise de fermecătorul anotimp pentru a-și anunța sosirea, dumneavoastră l-ați simțit pe cel al temperaturii, care va obligat să îmbrăcați, mai ales dimineața și seara, o haină ce­va mai groasă, cu tot „zîmbe­­tulu” din ce te ce mai palid, al unui soare parcă obosit de va­ră. Și tot temperatura mai scăzută v-a îndemnat să treceți pragurile magazinelor pentru a vă completa ținuta de sezon. Deocamdată, reclama acestora este timidă și se compune din cîteva frunze îngălbenite și cîțiva frumoși ciorchini dese­nați și apoi decupați, „patro­nați“ de un anunț sec: „Toam­na ’910". Dar nu despre recla­ma comercială vrem să vorbim astăzi, ei despre ceea ce cău­tați dumneavoastră în maga­zine, despre ceea ce găsiți și nu găsiți la ele. Căci dacă în fiecare toamnă frunzele în­gălb­enesc și strugurii se coc, pretențiile dumneavoastră aut în fiecare toamnă altele și co­merțul are ca primă obligație datoria de a vi le satisface. Concluzia raidului nostru în magazinele de textile-tocălță­minte ar fi trebuit să v-o pre­zentăm la sfirșit, sau să vă lăsăm să o trageți singuri. Ne­­respectînd, însă, tipicul, vom spune că, în­ general, ele sînt destul de bine aprovizionate și că unele articole care nu se găsesc, încă, vor exista nu pes­te multă vreme. Firma trebuie respectată Există în orașul nostru câte­va unități a căror firmă vrea să ne convingă de specificul lor. Cumpărătorii. Pe acest considerent, le vizitează cu încredere și, de cele mai mul­­te ori, ies din ele satisfăcuți. Bunăoară, la Magazinul de stofe nr. 9, de pe strada 30 Decembrie, reclama din vitri­nă a stofelor de sezon își gă­sește o acoperire reală înăun­tru. La prețuri diferite, în culori extrem de variate, găsiți aici stofe pentru costume, par­­desie ori paltoane. Așa se explică de ce în ziua vizitei noastre (16 septembrie), unita­tea avea o depășire la zi a pla­nului de vînzări de 100000 lei. Cum spuneam, însă, firma tre­buie, pe ölt posibil, onorată. La magazinul de încălțăminte „Clujeana” nu este întotdeau­na respectată. Cetățeana Ele­na Asztalos, ca să dăm numai un singur exemplu, încerca pentru a nu știu câta oară să-și cum­pere o pereche de pantofi nr. 34 de culoare albă și cu toc înalt, fără să reușească. Dezamăgită, îmi spunea că nu-i rămîne altă soluție decît să și-i facă la comandă. La fel de dezamăgiți au ieșit și alți cumpărători care vroiau să-și cumpere pantofi de 113 lei, cu vîrf ascuțit, despre ca­re una dintre v­ozătoare îmi spunea că nu se mai fac; în schimb, magazinul era plin cu pantofi de același preț, sau a­­propiat, dar care nu se bucu­rau de aceeași solicitare. Ma­gazinul, prezentînd produsele combinatului local „Clujeana“, poate înlătura acest neajuns — și altele de acest fel — printr-o mai atentă investigare a gusturilor și cerințelor cum­părătorilor, în ce privește ar­ticolele specifice sezonului re­ce — cizmulițe, în special, pentru bărbați și femei —, ele sunt inexistente, deși­ solici­tări există suficiente. Dacă ne aducem aminte de cozile din anul trecut la acest arti­col, atunci, înțelegem grija u­­nora de a și le procura din timp și, sperăm, magazinul, va ține cont de acest lucru. Pen­tru că tot vorbim de pantofi, la magazinul „Select“ lucruri­le se prezintă asemănător, dacă nu , chiar mai rău. O serie de solicitări nu pot fi satisfăcute, fie că nu există modelul pre­ferat, fie că nu există nume­rele sau culoarea din modelul respectiv. De exemplu, panto­fii de 210 lei sunt numai într-o singură culoare — maro des­chis, iar din cei de 360 lei nu­mai numere­­ mari. Ca să nu mai amintim despre pantofii de casă, care se găsesc numai la prețuri de la 47 de lei în sus, deși cerințele cele mai mari sunt pentru cei de 26 de lei. Nu se găsesc nici aici pantofi de 113 lei cu vîrf as­cuțit, în schimb sînt «îți vrei cu vîrful tăiat. Curios, deși nu are o firmă „specială“, la Traian BARA (Continuare In­pag. o ill­ a) Cu toamna prin magazine

Next