Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-26 / 7427. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7421 Sîmbătă 26 septembrie 1970 4 pagini 30 bani MIJLOACELE MATERIALE — RAȚIONAL GOSPODĂRITE OBIECTIVELE STABILITE PRIND VIAȚA în planul de măsuri adop­tat de Plenara Comitetului județean de partid, care a analizat activitatea de reduce­re a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie, s-au stabilit concret căile, meto­dele, mijloacele principale menite să asigure gospodări­rea judicioasă, folosirea rațio­nală a valorilor materiale în fiecare întreprindere. Timpul care s-a scurs de la dezbate­rea problemei amintite per­­mițînd adoptarea unor măsuri în această direcție, ne-am pro­pus o descindere în cîteva unități, pentru a constata modul de materializare a obiectivelor stabilite. Prima vizită am făcut-o la Fabrica de tricotaje. Pe baza indicațiilor Comite­tului județean de partid, aici gospodărirea rațională a mij­loacelor materiale a fost pusă pe primul plan, întrucît risi­pa era facilitată, în cele mai multe cazuri, de calitatea ne­­corespunzătoare a materiei prine operațiunea de recep­ție a fost îmbunătățită. Pen­tru a se putea aprecia în mod real calitatea melanei, în pre­zent, din fiecare lot sosit în întreprindere se iau probe ce sunt supuse analizelor de la­borator. Lucrurile nu se o­­presc însă aici. După analiză,­­în situația în care, rezultatele sunt favorabile, la o mașină destinată în mod special aces­tui scop, se fac probe de tri­cot Numai după ce lotul a trecut aceste „examene“ pri­mește viza pentru folosire. Calitatea melanei, datorită neuniformiității firului, conti­­nuînd să mai creeze încă multe greutăți, a sugerat con­ducerii întreprinderii ideea înlocuirii ei cu fire polieste­­rice și poliamidice. In acest scop s-au făcut și continuă să se mai facă încă cercetări. Cu toate că problema este numai în stare embrionară de solu­ționare, se pot desprinde, to­tuși, unele concluzii: probele de tricot realizate,­­ obținute cu consumuri specifice redu­se sunt de calitate superioară. N­u sunt specialist, totuși, nu mi-a fost deloc greu să-mi dau seama de calitatea mult superioară a produselor din fire supraelastice. Investigațiile întreprinse în direcția asigurării unei valo­rificări superioare a materiilor prime și materialelor a mai vizat un aspect, și anume: re­ducerea greutății sau ușura­rea produselor — cum obiș­nuiesc să spună specialiștii. Prin realizarea unei dimen­siuni mai mici, respectiv fo­losirea unor fire mai subțiri decât cele utilizate în prezent, se preconizează o diminuare substanțială a consumurilor. Ușurarea produselor nu se va face însă în detrimentul cali­tății. Dimpotrivă, deși mai subțire, tricotul își va păstra stabilitatea, precum și cele­lalte proprietăți, își va păstra — este prea puțin spus, deoarece reducerea grosimii firului asigură o mai mare fi­nețe și, în același timp, un surplus de eleganță. Lupta împotriva risipei, a normelor de consum prea ri­dicate se dă însă și pe alte fronturi. Cunoscîndu-se conse­cințele generate de nesemna­­lizarea unor anomalii interve­nite la mașinile circulare, s-a luat măsura de echipare a u­­tilajelor respective cu becu­­lețe de semnalizare. Lipsa repartițiilor necesare a îngreu­nat oarecum această opera­ție, întrind însă în legătură directă cu unitatea producă­toare, întreprinderea a trecut, în parte, și peste acest impe­diment; în momentul vizitei noastre, o mașină era deja echipată. Recomandăm să se persevereze pentru o soluțio­nare completă. Pentru cointeresarea sala­riaților în reducerea volumu­lui de deșeu și rebut, se stu­diază posibilitatea unei sti­mulări materiale în raport cu economiile realizate, prin di­minuarea pierderilor. Acest lucru impunînd o urmărire a rebuturilor și deșeurilor pro­venite de la fiecare salariat, pentru ca în final să se poată ști precis cine se face vino­vat, s-a hotărit ca atelierul circular și cel de croit să fie trecute la sectorul de tricotat Pe lângă introducerea unui sistem de urmărire individua­lă a rebutului și deșeurilor, măsura preconizată va stimu­la preocuparea oamenilor pen­tru folosirea cît mai economi­coasă a materiilor prime și ma­terialelor. Controlați perma­nent de conducerea sectoru­lui, interesată direct în reali­zarea unor tricoturi de cît mai bună calitate, unii salariați nu-și vor mai putea permi­te să facă risipă. Introducerea unor noi mo­dele în producție va căpăta, de asemenea, caracterul de regulator al consumurilor spe­cifice. în colecțiile aflate în­ ­ CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lil­a) TOVARĂȘUL VASILE VÎLCU a Împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare: Dragă tovarășe Vîlcu. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român îți adresează calde felicitări, urări de­­ sănătate și fericire! Intrat din anii tinereții în rîndurile mișcării muncito­rești, te-ai călit ca militant revoluționar al Partidului Comunist Român, ai partici­pat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării și a­­supririi burghezo-moșierești, a fascismului și războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spi­rit de abnegație și devota­ment sarcinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată considerație ac­tivitatea desfășurată după 23 August 1944, in funcțiile de răspundere ce ți s-au încre­dințat, ca prim secretar al or­ganizației regionale de partid Dobrogea, președinte al Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Pro­ducție, iar în prezent, ca membru al Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și vicepreședinte al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut politi­ca sa marxist-leninistă de e­­dificare a orînduirii socialis­te, de înălțare economică și socială a patriei, de înflori­re multilaterală a națiunii noastre socialiste, de întări­re a prieteniei și alianței cu țările socialiste, a colaboră­rii cu celelalte state, a uni­tății mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor an­­tiimperialiste. In înfăptuirea acestei politici aduci o valo­roasă și apreciată contribu­ție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășurat-o în miș­carea revoluționară, slujirea cu credință a intereselor clasei noastre muncitoare, a­­le poporului român, a cau­zei socialismului și comunis­mului ți-au adus stima și prețuirea întregului partid, a tuturor oamenilor mun­cii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani mulți, putere de muncă și noi succese în activitatea rodnică pe care o desfășora­ COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN îmbunătățire tehnică Pînă de curînd, lamina­rea oțelurilor carbon de ca­litate în laminorul I, de la uzina Industria sîrmei, so­licita un deosebit efort fi­zic muncitorilor de la casa pregătitoare. Aceasta din cauza neuniformității re­ducerilor de secțiune. Conceperea Și aplicarea u­­nei soluții tehnice care să rezolve problema a intrat de mai mult timp în preo­cupările maistrului prin­cipal, Gheorghe Tușa, om cu o lungă activitate în a­­cest important sector de producție al întreprinderii. Pornind de la realitatea da­tă, el a realizat o îmbună­tățire a formei și a reparti­ției calibrelor pe cilindrii de laminare utilizați la pre­gătitor, metodă ce s-a do­vedit salutară. Pe lângă re­ducerea la mare proporție a efortului fizic, s-a îmbu­nătățit sensibil și calitatea laminatelor pe fază. în plus, se anticipează o creș­tere a producției, estimată la circa 9 tone pe schimb. Beneficiari studenții Complexul studențesc de pe strada Observatorului se transformă pe zi ce trece, în orășel al studenților. A­­lături de căminele construi­te în anii precedenți, con­structorii pregătesc darea în folosință a două noi corpuri de clădiri cu cîte 460 de locuri, și a unei can­tine, în care vor lua masa zilnic 3 000 de tineri stu­dioși. Camerele spațioase și luminoase ale noilor că­mine sunt înzestrate cu mo­bilier și instalații moderne, oferind astfel condiții op­time de odihnă și de lucru. Cantina, un autentic palat de sticlă și de beton, ocu­pă o suprafață de 2 450 metri pătrați. Constructo­rii se pregătesc pentru completarea orășelului, în cursul anului viitor, cu în­că două cămine, un oficiu poștal, o policlinică modern înzestrată și cu un complex comercial și de servire. încheierea vizitei președintelui Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, in Austria încheierea convorbirilor oficiale Vineri dimineața a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele fe­deral al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale, subliniiindu-se dorința celor două țări de a conlucra și în viitor pentru statornicirea pe continentul european a unui climat de securitate, înțelege­re și colaborare pașnică. Cei doi președinți și-au ex­primat satisfacția pentru evo­luția favorabilă a relațiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre con­ducerile de stat ale României și Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care u­­nesc cele două țări, în cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele extinderii cola­borării și cooperării multilate­rale, fructuoase, dintre Româ­nia și Austria, în acest sens fiind date indicații organelor de resort. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, de deplină înțelegere. In înche­iere, a fost adoptat un comu­nicat comun cu privire la vi­zita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România în Austria. (Agerpres) COMUNIȘTII LA ȘANTIERELE DE PE SOMES Intr-una din zilele trecute, mă aflam în biroul șefului de lot de la Tarnița. în lipsa acestuia, privirile mi-au fost atrase de o hartă a Munților Apuseni pe care erau trasate, cu migală de profesionist, diferitele lucrări 'e vor fi executate în cadrul complexului de amenajări hi­droenergetice de pe Someș. A A urmărit cu interes nume­roasele baraje ce vor fi con­struite, microcentralele de lîn­gă ele, galeriile ce vor fi să­­pate prin munții stîncoși, pe o lungime de circa 65 km, care vor schimba cursul actual al rlurilor, îndreptîndu-le spre lacurile de acumulare de la Beliș și Tarnița, în avalul că­rora vor funcționa două im­portante hidrocentrale elec­trice. Este, fără îndoială, o lucrare de mari proporții, care solici­tă eforturi deosebite. Oame­nii ce vor înălța baraje, săpa tunele, sau vor dura compli­­catele construcții ale centra­lelor știu acest lucru și nu se vor lăsa învinși de greutăți. O parte dintre ei și-au dovedit din plin măiestria, prin boga­ta experiență acumulată pe alte șantiere — la Bicaz, sau Argeș. Acestora li s-au alătu­rat și continuă să li se ală­ture muncitori de pe alte șantiere sau din localitățile învecinate, hotărîți să contri­buie la realizarea acestui im­portant obiectiv al­­ patriei. Printre muncitorii, inginerii și tehnicienii veniți pe șantie­rele complexului de pe Someș se află și mulți comuniști, oa­meni de vîrste și profesii di­ferite, dornici să se afirme nu numai în munca profesio­nală, dar și în activitatea po­­litico-educativă și de mobili­zare a maselor la înfăptuirea sarcinilor economice. Din dis­cuția cu tovarășul Teodor Fer­­che, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, am aflat că pînă în prezent au luat ființă 12 organizații de bază, altele urmînd a se con­stitui pe măsura deschiderii noilor fronturi de lucru. în atenția comitetului de partid și a celorlalți comuniști se află problemele majore ale șantierelor și diferitelor loturi de lucru, legate de organiza­rea cît mai judicioasă a mun­cii și imprimarea unui ritm susținut lucrărilor atacate. O preocupare deosebită manifes­tă organizațiile de partid pen­tru asigurarea unor condiții normale de muncă și de viață tuturor salariaților, pe măsura angajării lor. Intr-o recentă ședință, comitetul de partid a analizat multiplele aspecte ale acestei importante proble­me, de care depinde în mare măsură stabilitatea muncito­rilor și capacitatea lor de muncă. S-au evidențiat, cu a­­ceastă ocazie, preocupările pentru asigurarea cazării și a­­limentării angajaților. Au fost construite și sunt în continuă dezvoltare colonii muncito­rești cu dormitoare comune, camere pentru celibatari și apartamente pentru familiști, dotate cu instalațiile, mobi­lierul și cazarmamentul ne­cesar. în colonia din Gilău a luat ființă o cantină. Ea de­servește și colectivele de la Tarnița și Mărișelu. In fie­care colonie au fost amenajate dispensare medicale, puncte a­­limentare, centre de pîine, de desfacere a legumelor și fruc­telor. Toate acestea funcțio­nează deocamdată provizoriu, în barăci, urmând ca, treptat, să li se asigure localuri co­respunzătoare.­­ Unele dintre ele se află de-acuma în con­strucție. La Tarnița este în­­tr-un studiu avansat clădirea cu patru etaje destinată se­diului administrativ și altor compartimente; se construieș­te o cantină modernă cu 500 de locuri, două blocuri de lo­cuințe și numeroase barăci, o școală de 8 ani și alte obiecti­ve de interes social-cultural. Bineînțeles, în problema a­­sigurării condițiilor normale de viață mai sânt încă multe de făcut. Muncitorilor tre­buie să li se asigure atît ca­zare pentru ei și familiile lor, cît și mese consistente, la pre­țuri convenabile. Ei trebuie să găsească în magazine sau Victor LENȚA (Continuare în pag. au­l-a) Tarnița. Alexandru Poduțiu și Augustin Duruș la intrarea tunelului de deviere a apelor Someșului Cald Vizita la Agenția Internațională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizi­tei în Austria a președintelui Nicolae Ceaușescu, a soției sa­le, Elena Ceaușescu, și a per­soanelor oficiale care-l înso­țesc pe șeful statului român a început cu vizitarea Agen­ției Internaționale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organizații specializate ale O.N.U.: Agenția Internaționa­lă pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și Organizația Na­țiunilor Unite pentru Dezvol­tare Industrială (O.N.U.D.I.). Congress Centrum, o monu­mentală aripă a palatului Hofburg, găzduiește în aceste zile sesiunea anuală a Con­ferinței generale a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile țări­lor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flanca­tă de drapelul României, ca­re flutură alături de drapelul Națiunilor Unite și de cel al Austriei în cinstea președin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferinței. A.S.E.A. are ca obiectiv e­­sențial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice, inițiind, pe baza unui program diversi­ficat, acțiuni de colaborare între țările membre ale orga­(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vi­zita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința Generală a Agenției Interna­ționale pentru Energia Ato­mică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezen­tanți ai științei din peste 85 de țări membre ale Agen­ției, se înscrie ca un eveniment de seamă in viața internaționa­lă, polarizînd larg interesul și atenția opiniei publice mon­diale. Importanța ei este de­terminată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esențial al științei contempo­rane, cu profunde implicații pentru progresul societății o­­menești, pentru pacea și se­curitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului au deschis omenirii calea unor mari rea­lizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației ma­teriale și spirituale, în ridica­rea nivelului de civilizație și bunăstare; în același timp, este cunoscut că fizica nuclea­ră este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bom­ba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încre­dințat-o Agenției Internațio­nale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în insuși statutul a­­genției — de a încuraja și (Continuare în pag. a IV-a) întoarcerea in Capitală Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, s-au înapo­iat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitația președin­telui federal Franz Jonas. Șeful statului român a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul af­acer­ilor exter­ne, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, de consi­lieri și experți. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovară­șii Ion Gheorghe Maurer, E­­mil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaș, Dumitru Po­­pescu, Leon­te Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și soțiile conducători­lor de partid și de stat, vice­(Continuare in pag. a IV-a) COMUNICAT COMUN La invitația președintelui federal al Republicii Austria, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția, Elena Ceaușes­cu, a făcut o vizită oficială în Austria între 21—25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita în România a președintelui fede­ral Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoanele oficiale care l-au însoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, întreprinderi industriale și instituții cultu­rale din aceste localități, înal­ților oaspeți români li s-a fă­cut pretutindeni o primire cor­dială. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și președintele Repu­blicii Austria au purtat con­vorbiri la care au particip­at: Din partea română: Iosif Banc, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, mi­nistrul comerțului exterior; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste Româ­nia în Austria. Din partea austriacă; Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar; Rudolf Kirchschläger, minis­trul afacerilor externe; Josef Stam­bacher, ministrul comer­țului, industriei și meșteșugu­rilor; Hertha Firnberg, minus­(Continuare în pag. a IV-a) LUCRĂRI DE ARTA MONUMENTALĂ IN PARCUL MUNICPAL DIN CLUJ Orașul Cluj, ca și celelalte localități din județ, a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare economico-socia­­lă, urbanistică și cultural-ar­­tistică, aspectul anticei Na­poca apropiindu-se de pro­filul unui oraș modern, al secolului XX, care îmbină ar­monios tradiția arhitecturală a veacurilor trecute cu con­cepțiile și necesitățile edilita­re contemporane. Forurile ju­dețene și municipale de par­tid și de stat au acordat a­­tenția cuvenită artei monu­mentale. Clujul, ca recunoscut centru transilvănean al arte­lor plastice, fiind în măsură, prin artiștii săi, să-și împo­dobească piețele, străzile, par­curile, scuarurile cu frumoa­se opere sculpturale. Tovarășul Dumitru MIR­­CEA, președintele Comitetu­lui județean pentru cultură și artă, a binevoit să prezin­te cititorilor cîteva realizări din ultima perioadă in direc­ția acestor preocupări. — Pentru întregirea noului peisaj arhitectonic și pentru crearea unei ambianțe cît mai plăcute și odihnitoare oame­nilor muncii, precum și (nu în ultimul rînd) pentru a sti­mula creația originală clujea­nă, s-a întocmit un studiu și un plan de măsuri pentru înfrumusețarea Clujului și a altor orașe din județ cu lu­crări de artă plastică monu­mentală. La baza alcătuirii acestora au stat considerente de ordin istoric, politic și es­tetic. Toate lucrările de artă monumentală, indiferent de specificul lor, au menirea să marcheze evenimentele și ac­tivitatea unor personalități lu­minoase din trecutul acestei regiuni a țării, istoria a­­cestui popor, frăția cu naționalitățile conlocuitoa­re, să ofere contemporanilor o mărturie vie a eroicelor lup­te duse de masele țărănești și muncitorești pentru o viață mai bună, pentru echitate și libertate socială și națională. Cum amintisem deja, realiza­rea acestui program va con­duce la dezvoltarea creației artistice clujene, la educarea patriotică și estetică a oame­nilor muncii. — Ar fi util să precizați numele cîtorva evenimente și personalități omagiate prin monumente și statui. — M-aș referi numai la cele ridicate în ultimul timp. La Dej, chiar în iarna acestui an, a fost dezvelit bustul cunoscutului poet pa­triot Andrei Mureșianu, la li­ceul care-i poartă numele: la Turda, un alt bust ne aduce aminte de talentatul prozator, Pavel Dan, originar de pe a­­ceste meleaguri, iar la Gher­la lucrarea sculptorului Szer­­vatiusz a dat o altă în­fățișare parcului orașului. De asemenea, la Uzina mecanică de reparat mate­ Ilie CĂLIAN (Continuare în pag. a Hl-a) Secvență de la expoziția cubaneză de fotografii cu tematică sportivă Alla Osipenko, artistă a poporului a R.S.F.S.R., și John Markowski, într-o scenă din celebrul balet „Lacul lebedelor (In pag. a II-a: „TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ“) Dimensiunea unui gest Se poate spune foarte simplu: elevii s-au întîlnit cu oamenii care le-au con­struit școala. Elevii sunt de la noua școală generală din cartierul Gruia. Școala a fost executată de I.O.G.C.C. Faptul în sine acesta este. Dar dimensiunea gestului se continuă pe un alt plan, în inimi. S-a prelungit programul artistic prezen­tat de unitatea de pionieri și cuvintele calde rostite de Alexandru Rusu, directo­rul adjunct al școlii, și de eleva Mihaela Popescu, președinta unității de pio­nieri. S-a prelungit emoția inginerului Vasile Marcu, reprezentînd concret emo­ția constructorilor. Fără în­doială, ar trebui să ne a­­mintim mai des de con­structori. Și cînd termină un bloc. Și cînd dau în fo­losință o întreprindere. Și cînd privesc deschiderea u­­nei școli. Primul gest l-au făcut copiii, iar gesturile lor au totdeauna o dimensiune aparte.

Next