Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-11-22 / 7476. szám
PROLETAR DIN TOATE TARILE. ONIȚIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7476 Duminică 22 noiembrie 1970 6 pagini 30 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA IN R. P. BULGARIA Plecarea din Sofia Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Birtidul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Angnei Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului (Continuare în pag. a VI-a) cadran politic 1. CORELAȚII DINAMICE De curînd s-a constituit Consiliul Comitetului județean pentru cultură și artă. Această acțiune a partidului și statului nostru de a imprima o viață dinamică structurilor social-culturale face parte dintr-o ecuație organizatorică flexibilă, adecvată schimbărilor din societatea României socialiste. Noul organism, cu larg caracter obștesc, își asumă responsabilitatea finalității acțiunilor dedicate activității cultural-educative și rezolvarea sarcinilor generale de educație politico-ideologică a maselor de oameni ai muncii prin cluburi, cămine culturale, instituții de cultură, uniuni de creație și instrumente de informare. Printre obiectivele principale ale consiliului, pe prim plan, se află informarea oportună și originală — originalitate impusă de noile puncte de vedere socio-culturale — a cetățenilor cu direcțiile și esența politicii interne și externe a partidului și Statului nostru. Acest deziderat izvorăște din ideea că lumea contemporană este prin definiție o lume care se hrănește cu informație și acceptă prioritar cunoașterea multiplă, informatica și cognitivitatea fiind dimensiunile judecății asupra realității. Ar fi un gest temerar să atragem noi atenția asupra sarcinilor ce revin consiliului, printre care va avea în vedere propagarea activă a cunoștințelor culturale și științifice prin metodele cvasi-unanim recunoscute ca eficiente, acțiunile de educație cetățenească în spiritul unui patriotism și internaționalism generos, dezvoltarea dragostei față de patrie și partid, în folosul prosperității și progresului societății socialiste, dar ne permitem să le considerăm comandamente ale spiritualității actuale. Situația cea mai fericită ar fi ca noul organism să nu se înece în trenele paralelismului, să nu devină pur consultativ și formal, să funcționeze ca instrument lucrativ de aplicare în practică a filozofiei culturii, ca un corelant dinamic între teorie și practică. 2. SUB SEMNUL DIOTIMEI Deschis în atmosfera emulativă a jubileului semicentenar al P.C.R., căreia îi va consacra multe din creații, cenaclul universitar de eseistică își propune, sub semnul Diotimei, „exersarea spiritului, obiectivarea lui în încercări de cuprindere a necuprinsului“. Conducătorul cenaclului, asistent universitar Grigore Zanc, a fixat succint programul forumului înțelepciunii: „Am avut în vedere, pornind la constituirea cenaclului nostru, nevoile publicisticii noastre, adică, un oarecare gol în cultivarea genului eseistic, nevoia ridicării exigențelor în scrierea eseului în general... O fericită coincidență face să intrăm cu inițiativa noastră în spiritul noilor măsuri preconizate de Ministerul învățămîntului, pentru ridicarea școlii superioare la nivelul exigențelor contemporaneității. Ne vom strădui mereu să fim predispuși înnoirii dinamice, cum este însăși viața... Vrem să fim demni de înaintași, de realitățile prezentului și să nu roșim la exigențele viitorului. La prima ședință a cenaclului a luat cuvîntul Ion Vlad, redactor șef adjunct al revistei „Tribuna“, care a subliniat că eseul se vrea și trebuie să fie angajat în realitate. A mai vorbit Vasile Sav de la revista „Echinox“. Printre eseurile și problemele discutate în cenaclu vor fi: „Ipostaza contemporană a filosofiei ca înțelepciune“ de Ion Cristoiu (citit in prima ședință), „Conceptul de emancipare la Marx“ de Aurel Codoban, „Despre dimensiunea cosmică a omului" de Maxim Danciu, „Nietsche și Wagner“, „Impresionismul — fundamentele sale filosofice“ etc. Pentru ca acest inedit cenaclu să nu-și desfășoare o activitate sterilă, el are nevoie de sprijinul nelimitat al cadrelor universitare experimentate și de ospitalitatea revistelor clujene, care s-au dovedit totdeauna receptive la înnoiri și valori valide. comentator Sosirea in Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Manescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.P. șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bâneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de mem(Continuare In pag. a Vlo) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu vara a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a facut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întâmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, primde la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul“-Brăi-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, la, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii“ conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unei suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal“. In timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresînduse celor prezenți, spune: — StarețS 8 ® face po« ® e ‘drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca ruina să înceapă neîntârziat producția la parametrii proiectari Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la nou Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producția la hectar. — în jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în așa fel încît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Așa vom face, îl asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i strîngă mina. In Balșul industrial Bogat sortiment din produsele Fabricii de porțelan „Iris” la magazinul de prezentare din Cluj. Fotografia: R. WAGNER DUPĂ 20 DE ANI După 20 de ani, L. G. își simte — după cum singur ne mărturisește — sufletul plin de bucurie. Două decenii de așteptare înfrigurată, de continuă neliniște reprezintă aproape prea mult pentru un om. Poate scopul mărturisirii nu are în vedere relatarea în sine a unui caz particular, ci propune dezbaterii o arzătoare problemă de viață. „M-am căsătorit în urmă cu douăzeci de ani. La început ne înțelegeam bine. în primul an de căsnicie am avut o fetiță. Bucuria ne-a umplut inimile. Păcat că această bucurie a fost de foarte scurtă durată. Sunt de meserie șofer, întorcîndu-mă dintr-o cursă, soția era plecată. Se întorsese la casa părintească. Mi-a spus că nu vrea să mai rămînă cu mine. Mama ei are nevoie de ea, o să îngrijească copilul și o să aibă mai mult timp liber. Nu avea serviciu și cred că acest lucru a determinat o să se întoarcă la domiciliul conjugal, dar pentru puțin timp. Am rămas iar singur și mă descurcam destul de greu. Soția a intrat în serviciu și o întâlneam foarte rar. Au trecut patru ani și mă gindeam adesea ce soartă o să aibă fetița. Intr-una din zile, soția m-a anunțat că a intentat acțiune de divorț. Am încercat să o conving că despărțirea va avea consecințe negative asupra educației copilului. Cînd eram împreuna, soția nu gătea și nu spăla săptămîni întregi. Și urma să se îngrijească singură de viitorul copilului ! După o săptămînă de la ultima conversație avută împreună și după patru ani de căsnicie, am părăsit Clujul și m-am stabilit la Brăila. Lucram continuu și făceam cursele cele mai lungi și grele, numai pentru a putea uita trecutul care mă urmărea. La întoarcerea acasă, în Brăila, totul mi se părea trist. Oricît încercam să găsesc o explicație îndărătniciei soției nu găseam. Nu la mult timp, am primit și confirmarea că suntem divorțați și hotărîrea de a plăti pentru întreținerea fetiței. Achitam cu regularitate pensia. Au trecut trei ani de cînd mă aflam în Brăila. Chipul fetiței mă urmărea pretutindeni. Am ales o cursă spre Satu Mare și am oprit în Cluj. Ardeam de nerăbdare să-mi văd fetița și fosta soție, la care am ținut, dar care din ambițiile ei prostești a dărâmat totul fără pic de judecată. M-am apropiat de poartă, am deschis-o și am rămas încremenit: fosta mea soție, cu un copil mic în brațe, stătea dusă pe gînduri, iar fetița se juca singură. Intorcîndu-și privirea, a scos un strigăt și s-a ridicat. Simțeam că îmi fuge pămîntul de sub picioare, dar mî-am revenit repede. Ne priveam unul pe altul și fetița pe amîndoi, apoi a întrebat-o pe fosta soție: „Mamă, cine e nenea ăsta?“. Simțeam cum mă prăbușesc într-o prăpastie. Am avut atîta putere să-l întind fetiței pachetul pe care i l-am adus. M-am retras cîțiva pași înapoi spre ieșire, cu inima sfîșiatul de durere. Fosta mea soție a mai avut atîta putere să-mi mai spună să nu o condamn pentru cele ce a făcut, fiindcă ș-a primit pedeapsa. Apoi m-a rugat să-i promit că n-o să mai dau față cu fetița niciodată și că nu va afla de la mine nimic despre maică-sa. Nu i-am răspuns. Așadar, după toate suferințele și chinurile îndurate, îmi cerea să o cruț pe ea și să nu-mi mai întîlnesc fetița. Mă întrebam de multe ori cît o să mai rezist. Și am rezistat. Timp de 12 ani am muncit în continuu, agonisind și pentru fetiță. Nu m-am mai căsătorit. După ani, distrus fizicește, sufletește, m-am trezit cu o boală de inimă, în urma căreia doctorii m-au pensionat definitiv, oprindu-mă să mai lucrez. După 12 ani, m-am reîntors la Cluj. La sosirea mea in Cluj, aceleași emoții ca și atunci cînd mi-am văzut fetița in urmă cu 12 ani, îmi era frică să nu sufăr un atac de cord. După ce am închiriat o cameră, am plecat să-mi caut fata, care avea 19 ani. Am găsit-o singură acasă. Simțeam că mă prăbușesc. Am invitat-o la plimbare și, din Ion RUS (Continuare in pag. all-a) Cabinetul județean de partid comunică: Luni, 23 noiembrie, ora 17, pe strada Galați nr. 25, au loc cursurile Universității serale de marxism-leninism, secția Economie politică (anii I, II, III). Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“, lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, vede in partidul comunist exponentul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeții sînt întîmpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 30 000 tone aluminiu pe an producția actuală. (Continuare în pag. a ll-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CLUJ Sîmbătă s-a desfășurat la Cluj cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular județean. La lucrările sesiunii au luat parte deputații Marii Adunări Naționale cu domiciliul in Cluj și cei ai Consiliului popular județean, delegați ai organelor centrale, tovarăși cu munci de răspundere în aparatul Comitetului județean de partid și Consiliul popular județean, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și instituții, primarii comunelor, invitați, înainte de începerea lucrărilor sesiunii s-a păstrat un moment de reculegere în memoria deputatei Misarăș Carolina, muncitoare la Fabrica de sticlărie din Turda care a decedat de la ultima sesiune a Consiliului. Deputatul Trofiin Simedrea, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a supus aprobării sesiunii ordinea de zi. La primul punct a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean care a prezentat expunerea în legătură cu împlinirea a 20 de ani de la primele alegeri de deputați în consiliile populare — organele locale ale puterii de stat. Deputatul Aurel Iancea, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat, în continuare, raportul privind acțiunea de sistematizare, stabilirea limitelor de vetro a localităților și respectarea disciplinei în construcții în localitățile județului Cluj iar președintele Comisiei permanente sistematizare-arhitectură și construcție a expus raportul comisiei pe această problemă. La discuțiile cu privire la analiza acțiunii de sistematizare și disciplină în construcții au luat cuvîntul deputații și invitații — Victor Rodina, Nicolae Beuram, Karácsony Zoltán, Aron Dudaș, Marian Lazăr, Dumitru Ungureanu, Iosif Suciu, Dumitru Mircea, Virgil Saivan, Traian Oneț și arh. Baucher Ioan din partea Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Reliefînd importanța problemelor dezbătute în sesiune, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra aspectelor importante reieșite din materialele prezentate și din discuții, a subliniat sarcinile ce revin consiliilor populare, aparatului de specialitate al acestora, deputaților în realizarea acțiunii de sistematizare și dezvoltarea localităților urbane și rurale. Tovarășul Aurel Duca a dat, în același timp, răspunsuri la unele probleme ridicate în discuții. Pe marginea acestui punct al ordinii de zi, sesiunea a adoptat o hotărîre. In continuarea lucrărilor sesiunii au fost votate hotărîrile în legătură cu perimetrarea municipiului Cluj și schițele de sistematizare a comunelor Gîrbou și Mintiul Gherlei, au fost eliberați din funcție doi judecători — cu prilejul trecerii în pensie — și aleși alți doi pentru Tribunalul județean Cluj; sesiunea a ratificat deciziile emise de la ultima sesiune de Comitetul executiv al Consiliului popular județean. La ultimul punct a luat cuvîntul deputatul Ioan Muruban, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, care a prezentat o informare cu privire la aplicarea hotărârii Consiliului popular județean legată de dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere. Aspect din timpul sesiunii 1i