Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-11-22 / 7476. szám
PAGINA 2 FĂCLIA VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT (Urmate din pag. l a) Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cure de clte 63 kiloamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cite 124 tave avind 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producție. In operațiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje și agregate din cele imai moderne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic de obținere a aluminiului. . în timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se interesează de modul în care este organizat, procesul de fabricație, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrică de electrozi, că și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător."- tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgent pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitând șantierul noilor hale de electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel incit investiția să fie realizată înainte de termen, în discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului reparații, capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Coteț de la fabrica de anozi, secretarul general al partidului se interesează de măsurile privind creșterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptămânale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere— Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent din probe tehnologice. Noua utitate este unică in felul ei, întrucît in țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei in apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse carbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. în cadrul viitoarei unități se vor realiza electrozi siderurgici grafitați pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitați ce se vor,folosi la electroliza clorurii d le sodiu, blocuri și plăci catodice pentru industria .alpiniritului. Ca materie prinții se valorifică reziduurile de sod 'de petrol din rafinarii' și ..de.. cocs metalurgic, antracitul; I șismoala. Laț. sosirea iff întreprindere, conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de Un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeții vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care in aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urmă rezultatelor bune obținute în probele tehnologice. Această modernă instalație de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone, au realizat primele cantități de RIO,duse de antracit. Pînă la gfpițitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra in probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unități, concepută de Institutul de proiectări [UNK]metalurgice din București, se remarcă printr-un inult grad, de mecanizare și automatismre. Prin intrarea in funcțiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cârbunoase, se asigură realizarea în țară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naționale. In discuțiile dintre oaspeți și gazde, se subliniază importanța executării ritmice ți integrale a volumului de investiții prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către comitetul orășenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unitățile intrate în producție să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectați. Există toate condițiile, ca această modernă unitate să intre cu mai grabnic în circuitul economiei naționale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeți in zona industrială a Slatinei care își mărește puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, țevi, table, benzi și folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a Intra în producție în cursul acestui an și care in prezent se află in probe tehnologice. In secția de țevi pentru irigație, conducătorii de partid și de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfășoară cu succes. Oaspeții sunt informați că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producția ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcție îl constituie puternicele piese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre stadiul lucrărilor de montaj și în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcțiune — turnătoria de aluminiu, secția sculărie, stația de 110/6 KV și secția extrudate, care este cel mai mare obiectiv, înainte de a părăsi această Întreprindere, conducătorilor de partid și de stat li Se arată în vecinătate șantierul unei alte unități industriale a cărei construcție a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forță. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar și a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalații industriale, conductori de înaltă și joasă tensiune. Intre oaspeți și gazde are loc o discuție privind buna organizare a activității noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător și care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere și de îndrumare a acestor unități, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unități industriale ale județului Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au îndreptat spre noua construcție a spitalului județean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitorești „Crișan I“ și „Crișan II“, înălțate și ele in ultimii ani. Însoțiți de șeful șantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeții vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcții, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că spitalul se execută intr-un timp record — circa un an — față de doi ani, termen prevăzut in general pentru asemenea construcții, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor și a unor metode moderne de construcție, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarășul Nicolae Ceaușescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare și felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, șeful șantierului spune: „Faptul că dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, sunteți mulțumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold*, în timpul vizitei pe șantierul acestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discuții cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spațiilor încăperii lor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituții, și o asistență sanitară de nivel ridicat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătundu-se cartierul „Crișan“, cartier modern de locuințe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou și impunător edificiu. Casa orășenească de cultură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amenajare și gazdele construiesc, din explicații, imaginea viitorului lăcaș. Casa de cultură va fi dată în folosință peste doi ani, și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, așadar, de o construcție monumentală, în care locuitorii orașului, aflat in plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formații artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă ca lucrările să fie începute nu cit mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, luindu-se ca punct de pornire cartierul „Grișana“ I, asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcțiilor de locuințe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spații între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafețe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcții, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a orașului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalații de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesității valorificării fiecărui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în țări cu experiență urbanistică înaintate. În continuare, tovarășului Nicolae Ceaușescu ii este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a orașului, viitorul hotel cu zece nivele. Și aici șeful statului recomandă să se adopte soluții constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroase și aluminiul în confecționarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, tn realizarea pardoselelor și altele. Cetățenii din cartierul „Grișana“ I îl înconjoară cu căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl aplaudă și îl aclamă din toată inima la despărțire. În timpul vizitei in județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost însoțiți de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceăușescu in județul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni, cu țărani cooperatori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaște la fața locului, modul in care, se traduc în viață hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările și realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezența conducătorului partidului și statului in mijlocul locuitorilor din județ, dragostea, cu care a fost întîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă și grăitoare expresie a hotâririi acestora, ca și a întregului nostru popor, de-a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a națiunii noastre, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, Ion MARGINEANU, Nicolae OPRSCU-BOGDANEȘT, Mircea S. IONESCU r Activitățile anexe, însemnate surse de venituri bănești ale cooperativelor agricole Activitățile anexe și prestările de servicii în cooperativele agricole din județul nostru au fost concepute și organizate în scopul valorificării mai complete a resurselor locale și a forței de muncă, urmărindu-se deservirea principalelor ramuri de producție din cooperative, prelucrarea unor produse și materii prime, existente pe plan local, precum și diversificarea prestărilor de servicii către populația din mediul rural. In ultimii ani au fost extinse o serie de activități anexe, care permit folosirea unui volum însemnat de forță de muncă în perioada cînd principalele lucrări agricole au fost terminate, cum ar fi: confecționarea de mături de sorg, obiecte din împletituri de paie, împletituri din nuiele etc. Aceste activități nesolicitînd eforturi deosebite, pot fi executate și de femei, bătrine, sau chiar copii. Pe această cale cooperativele agricole își pot asigura o sursă importantă de venituri bănești. în anul 1969 volumul veniturilor bănești realizate din activitățile anexe a reprezentat peste 14 la sută din total, iar pentru anul 1970 ponderea acestora pe baza preliminărilor făcute ar urma să crească la aproape 20 la sută. Pe linia acestor preocupări,* Intr-un număr de 10 cooperative agricole din zona Huedin, dintre care: Izvorul Crișului, Dretea, Mănăstireni, Căpuș au fost extinse activitățile de confecționare a obiectelor de artizanat. Pentru că aceste activități ridicau o serie de probleme legate de procurarea materiei prime și desfacerea producției, cooperativele au fost sprijinite de către Uniunea județeană să-și constituie o asociație intercooperatistă cu sediul la Izvorul Crișului. De asemenea, sub îndrumarea Uniunii județene, în cursul acestui an consiliile de conducere din cooperative au analizat posibilitățile de extindere și diversificare a activităților anexe, întocmindu-se în acest sens un program de acțiune pentru anii 1971—1975. Totodată au fost stabilite o serie de măsuri privind organizarea unor echipe specializate în construcții gospodărești care vor presta servicii pentru populația din mediul rural (C.A.P. Alton, Jucu, Chesău, Măcicaș, Chiuești), înființarea unor ateliere pentru confecționarea de coșuri, mături, împletituri (C.A.P. Livada, Brata, Lita). La unele cooperative agricole de producție au fost organizate activități de prestări servicii cu caracter industrial, cum sunt cele de la Ocna Dej, Unirea Cluj, unde au fost procurate și amenajate instalații și mașini pentru confecționarea de ambalaje pentru unități de stat și cooperatiste. Deși se mai întâmpină unele greutăți în activitatea acestor ateliere (aprovizionarea cu materie primă este încă greoaie, lipsa unor utilaje moderne, de personal calificat), activitatea lor se va încheia și în acest an cu însemnate beneficii. Trebuie să arătăm însă că deși multe din lucrările ce se execută în aceste ateliere nu cer o calificare specială, totuși un mare număr de lucrători sunt angajați din afară, iar consiliile de conducere nu s-au preocupat în suficientă măsură să mobilizeze la muncă membrii cooperatori. Există unele cooperative agricole care deși aveau dezvoltate anumite activități anexe, totuși, în ultimii ani au renunțat la ele. G.A.P. Gilău, bunăoară, deși dispune de cantități însemnate de răchită, o vinde în loc să o valorifice la nivel superior prin confecționarea de coșuri de nuiele. Tot la această unitate a funcționat, un atelier de binale, la activitatea căruia s-a renunțat aproape în întregime. Justificarea renunțării la aceste activități prin lipsa forței de muncă nu-și are suport.. Această unitate, cit și alte cooperative din județ, prin crearea și dezvoltarea, activităților anexe și prestări de servicii vor reuși să asigure o mai judicioasă utilizare a forței de muncă și să-și creeze o însemnată sursă de venituri bănești I. POP, U.J.C.A.P. — Cluj EXPOZIȚIE DE ARTĂ CULINARĂ Ieri după-amiază, la ora 18, în saloanele hotelului și restaurantului „Napoca“ s-a deschis o expoziție de artă culinară cu vînzare. Organizată de către Agenția Cluj a O.N.T. — Complexul „Napoca", cu prilejul „Lunii preparatelor culinare“, expoziția oferă vizitatorilor o variată gamă de preparate reci din vînat, pește, specialități de-ale casei (tobă, caș, cîrnați speciali), preparate de cofetărie și patiserie (în colaborare cu I.A.P. „Vitadulci“), vinuri alese din podgoriile județului nostru, Șimleul Silvaniei, Murfatlar și Bistrița. La deschiderea expoziției au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, conducători de mari întreprinderi economice și instituții, reprezentanți ai tuturor organizațiilor comerciale și ai unor agenții similare din diferite orașe ale țării, un numeros public. CONCURS „CINE ȘTIE CÎȘTIGĂ" Biblioteca U.J.G.M. Turda, în colaborare cu cooperativele meșteșugărești „Unirea“ și „Deservirea", a organizat vineri un concurs „Cine știe cîștigă", pe tema „File diTM istoria P.C.R.", dotat cu premii. La concurs au participat cinci concurenți de la cele două cooperative, cîștigător a fost declarat Iosif Tordai, de la cooperativa „Unirea“. Produse bune ca... ,pâin ea caldă” Indiferent de gusturi și preferințe, fiecare dintre noi cunoaște, cumpără, consumă și poate aprecia zilnic produsul cel mai cunoscut al unei întreprinderi, poate, mai puțin cunoscută — întreprinderea județeană de morărit și panificație .Cluj. Ați ghicit, desigur, că este vorba despre pîine, dar e cazul să amintim că pe lingă acest produs de bază întreprinderea este producătoarea unor specialități „înrudite“ cu pîinea, nu mai puțin apreciate de către consumatori. Ca urmare a strădaniilor colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri, de a îmbogăți mereu gama de produse existente, cu altele noi, de a ridica valențele calitative și nutritive ale tuturor produselor, numai în acest an au fost experimentate și elaborate trei sortimente noi din care două „Tulnic“, de 110 grame și „Cozonăcel împletit“, de 80 grame, format düng — au fost puse in vînzare. Satisfacerea solicitărilor de pîine și produse de specialități va putea fi îmbunătățită și prin creșterea capacităților de producție ale întreprinderii județene de panificație și morărit, reutilarea unităților sale cu utilaje de înaltă tehnicitate. Astfel, în anul viitor va fi renovată și reutilată unitatea de specialitate din Turda, iar in Aghireș va fi construită o unitate productivă cu o capacitate de 8,6 l/24 h, ceea ce va asigura necesarul depline la nivelul solicitărilor, intr-un sortiment mai bogat și în cantități corespunzătoare. De asemenea, la Dej se preconizează extinderea unității nr. 1 cu 14 tone/24 h. Preocupările menite să îmbogățească gama sortimentelor de specialități cu noi produse avînd însușiri calitative, și nutritive superioare, cu produse destinate alimentației copiilor și cu altele cu caracter dietetic vor constitui și în viitor deziderate permanente pentru specialiștii întreprinderii județene de panificație și morărit Cluj. De fapt, dorința tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la această întreprindere este aceea, ca întotdeauna, toate produsele lor să fie găsite și apreciate de consumatori ca fiind de calitate superioară, bune ca......pîinea caldă“. MOMENT FESTIV LA „REFRACTARA’’DEJ 21 noiembrie 1970, Zi de toamnă tîrzie. Totuși la Fabrica de produse refractare« Dej, ea pare mai luminoasă și caldă. „Cărămidarii“ de aici, sărbătoresc un eveniment deosebit: 50 de ani de la înființarea întreprinderii lor. Manifestările prilejuite de semicentenar au început încă de la orele 12 prin vizitarea întreprinderii și apoi a vitrinelor cu produse refractare expuse la Casa municipală de cultură. De altfel, incepind de la ora 16 aici a fost și locul de continuare al acestor manifestări sărbătorești. Muncitorii, inginerii, tehnicienii de la Refractara cu familiile lor, și-au făcut prezența în număr mare la adunarea festivă onorată cu prezența tovarășilor Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid Cluj, Ambrozie Ciurea, secretar al Comitetului municipal de partid Dej, Remus DCae, vicepreședinte al Consiliului popular municipal, numeroși reprezentanți din diferite întreprinderi și ministere. Toți cei prezenți în sală au ascultat cu atenție istoricul întreprinderii prezentat de către directorul acesteia Petre Roșu. Acest istoric a fost fericit completat prin evocarea făcută de Ion Mărgineanu, primul director al fabricii după 1944. Cu aceeași atenție a fost ascultată apoi scrisoarea de felicitare adresată colectivului dejean de către Traian Ispas, ministru al industriei materialelor de construcții prezentată prin Romulus Marta, director in ministerul respectiv, precum și urările de noi succese din partea Centralei de lianți și azbociment Brașov, transmise prin Petra Berinde. Cuvinte de felicitare și urări de" noi" succese au fost aduse de numeroși beneficiari ai Refractarei din Dej. De altfel, salariații Refractarei Dej și-au făcut datoria din toate punctele de vedere. In a doua jumătate a lunii august au fost deja îndeplinite prevederile planului cincinal, iar pînă la finele anului, vor da peste plan o producție de aproape 30 milioane lei. Luînd cuvîntul, tovarășul Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid, a transmis colectivului muncitoresc sărbătorit multe felicitări și urări de succes, exprimîndu-și convingerea fermă că acesta va ști să fie permanent la înălțimea sarcinilor trasate de partid și de stat. In încheierea adunării, Ion Tîrnoveanu, secretar de partid pe întreprindere, a dat citire unei telegrame trimise G.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. Programul artistic prezentat de către formațiile Casei de cultură și ale clubului C.F.R. au încheiat festivitățile de la: Dej. Emil LAZAR-DEJEANU •••••••• După 20 de ani (Urmare din pag. 1-a) discuții în discuții, am aflat că nu a făcut decât 7 clase elementare. Am întrebat-o cu ce se ocupă, la care mi-a răspuns că nu e neapărat nevoie să te ocupi cu ceva. „Nu puteam să învăț, fiindcă la noi veneau foarte mulți musafiri și atunci trebuia să plec în vecini, iar dacă mergeam acasă se certau pentru orice fleac ca țiganii, apoi mă băteau. „Sunt un prieten de-al tatălui tău — i-am spus — și dacă pot să te ajut cu ceva o fac cu dragă inimă“. La care mi-a răspuns că a avut mai mulți tați, dar nu știe care din ei are inimă să o ajute. Am avut un șoc și am mers pină la prima bancă, pe care ne-am așezat. Mi-a cerut adresa și i-am dat-o. Bănuiam că într-o casă unde nu auzi altceva decit scandal și ești bătut nu poți învăța prea multe lucruri bune. Dar, într-o seară, după ce m-am intors din mica plimbare pe care o făceam înainte de culcare, stind în fotoliu și citind ziarul, am auzit niște bătăi timide in ușă. Crezînd că o să mă viziteze fiica mea, m-am ridicat să deschid. Deodată, ușa se deschide și în prag apare fosta mea soție, închizînd ușa, a început să se apropie. Avea pași șovăitori și o privire chinuită, îmi făcea impresia că aiurez. Intr-adevăr era ea. Cu riduri adin ei pe față, pe care fardul nu a reușit să le acopere, o femeie distrusă care nu mai păstra nimic din farmecul tinereții. Cu toate că simțeam un nod in gît, am reușit să o întreb cum o mai duce, întrebare la care a început să plîngă și să mă roage printre sughițuri să nu-i răpesc ultima mîngâiere: fetița. M-am întrebat atunci dacă ea s-a gindit vreodată la suferința pe care am îndurat-o eu timp de 20 de ani? Dacă s-a gindit că prin educația pe care i-o dă fetiței poate să se distrugă un alt cămin și un alt copil să crească in voia soartei? Nu s-a gindit decit la ambiții și plăceri pe care acum, la bătrînețe, le regretă. Cam tîrziu, dar totuși Incere să repare că altul cu bună știință a stricat. Văzind că nu-i dau nici un răspuns, s-a apropiat de ușă spunîndu-mi: „Ai dreptate, după douăzeci de ani ai dreptul să fii fericit, măcar la bătrînețe“, după care a început iarăși să plîngă și a ieșit. După două zile, m-am trezit cu fetița, da, cu fetița mea. M-a sărutat, spunîndu-mi: „Tată“, un cuvînt pe care nu-l mai auzisem niciodată rostit de copilul meu. Simt că nu o să mai trăiesc mult dar trebuie, fiindcă după 20 de ani de așteptare, vreau să am și eu parte, de puțină fericire. Am vrut să împărtășesc toate aceste locuri pentru a fi o povară celor care întemeiază familii. Plecați împreună în viață, soții trebuie să renunțe la multe pentru a dobindi înțelegerea. Cînd nu există această înțelegere, se ajunge la destrămarea căminului, la suferință, regrete și, ca în cazul meu, la bucurii Urzii“. ■Ar Sunt posibile numeroase întrebări. Nu ne îndoim însă că părerile dumneavastră vor susține o dezbatere etică pe care, in folosul celor ce și-au întemeiat, sau sunt pe cale să-și întemeieze o familie, o vom găzdui în coloanele ziarului. jurnal indiscret CEREREA Cererea este un act Sau, într-o definiție mai completă: cererea este un act care, uneori, se rezolvă Cetățeanul își scrie cu grijă și speranță durerea, necazul, rugămintea, semnează și pune data, apoi expediază cererea instituției respective. Acolo cererea primește un număr, e înregistrată și în scurtă vreme cetățeanul primește răspuns, în scris, acasă, că nu se aprobă sau este invitat la instituția respectivă unde i se va spune frumos să mai treacă peste cîteva săptămîni... Cererile sunt de două feluri care se resping și care nu se aprobă. Azi nu poți rezolva nimic fără cerere. Cu cerere, nici atît Dar am glumit destul, cu ironie, e adevărat, și nu chiar fără obiect. Sînt atîtea săptămînî dedicate diverselor preocupări (curățeniei, preparatelor culinare, cadourilor ș.a.m.d.). Mă întreb de ce n-am avea șî o săptămînă sau o lună dedicată rezolvării imediate a tuturor cererilor vechi șî noi? Cred că n-am greșit aducînd o clipă in lumină un subiect la zi cererea, petiția cum îi zice Caragiale, unde pe ici pe colo, prin punctele esențiale«* Viorel CACOVEANU % „Trofeul Carpați" Luptă titanică in jocurile de ieri România tineret — R. P. Ungară 17-16 (6-8). Echipa noastră a început jocul rapid, a condus în primele minute, apoi, pe fundalul unor greșeli copilărești (puse la adversar, fără adresă sau șuturi din poziții dificile) formația maghiară și-a dovedit maturitatea înscriind și reușind să conducă la pauză cu 8-6. Pe urmă, ștrengarii noștri s-au agățat de mustața adversarului și au mers așa, la cot, cu un gol in plus, în minus sau egal pînă în finalul întîlnirii, unde cu resurse nebănuite ei au obținut o frumoasă și meritată victorie. Echipa, oaspe, obosită, a avut meritul de a contribui la valoarea spectacolului. R. D. Germană — U.R.S.S. 15—15 (7—9). S-au înfruntat fără menajamente, aș apune chiar violent, două formații care practică un joc în forță, bazat pe o dură pregătire fizică, cu prea puține subtilități tehnice și tactice. S-a muncit Aprig, sovieticii fiind cu o scînteie mai tehnici, mai subtili; ei n-au știut să se apere însă de șuturile venite ca. din cei din mina teribililor atleți ai echipei din R.D.G. Aceștia din urmă alcătuiesc un mecanism aproape perfect care însă se poate defecta și cu două firicele de... praf. Jocul lor este sec, uscat, lipsit de emoție. Deși au condus la un moment dat cu 13—10, sovieticii erau gata-gata să piardă. După părerea noastră egalul e just. România — Iugoslavia 11-10 (5-5). Un meci foarte dificil pentru echipa noastră. Poate cel mai dificil de pînă acum. Așa se întâmplă de obicei, echipa mai slabă vrea cu orice preț să obțină performanța în fața maeștrilor sau, in cazul nostru, a campionilor lumii. Iugoslavii au luptat cu o rîvnă și o ambiție rară. Românii fără Ganeș, fără Gațu, accidentat în prima repriză, cu un. Gruia în zi mai slabă, a vrut să răsplătească galeria clujeană cu un spectacol și cu o victorie. Prea a vrut acest lucru și de aceea băieții au greșit cam mult. In cele din urmă, au reușit să ciștige într-un final dramatic. E adevărat spectacolul n-a mai fost cel din serile trecute. Dar a fost bine și așa! Azi ultima etapă. Echipa țării noastre, neînvinsă, conduce detașat în clasament. V. IONESCU