Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-18 / 7446. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Avancronica editorială rr Lenin in conștiința intelectualilor din România și Editura „DACIA” pregătește pentru o apropiată apariție cartea Lenin în conștiința in­telectualilor din România, în­grijită de dr. Augustin Deac. Volum antologic cu semni­ficație festivă — închinat a­­niversării a 100 de ani de la nașterea marelui revoluționar — Lenin în conștiința intelec­tualilor din România este un document al influenței rodni­ce și formative pe care ideile leniniste, practica revoluționa­­­ra inițiată și condusă de ge­nialul strateg și tactician, o­­mul care a fost Lenin — „cel mai uman dintre oameni“ cum îe numea Gorki — a avut-o a­­supra intelectualității româ­nești, reprezentată prin unele dintre personalitățile ei cele mai proeminente, studiile pu­blicate în volum sunt în marea lor majoritate scrise și publi­cate după eliberarea țării noastre. Dar multe dintre ele — șî în special acelea ale că­ror autori au fost contempo­rani cu Lenin și cu faptele lui revoluționare — evocă ecoul și importanța covârșitoare pe care ideile leniniste le-au a­­vut în mișcarea de idei din ța­ra noastră încă înainte de Eli­berare, adică din momentul în care cel mai mare discipol al lui Marx a intrat cu toată forța în istorie. Dar poate că cele mai impresionante — ca document teoretic și uman — sunt­ gîndurile scrise despre Lenin in perioada anilor 1944 —1948, adică în perioada în care „apele se despărțeau de uscat":, timpuri echivoce in sensul că nu toți erau con­știenți și convinși de noul des­tin pe care țara noastră șî-l inaugura. Au existat și acea perioadă — în care P.C.R. era orientat in istorie — intelec­tuali remarcabili, care au crezut în acest nou destin ce se anunța. Gîndurile lor des­pre Lenin sunt expresia auten­tică a acestui crez. într-o expresie a lui Geo Bogza, pătrunderea teoriei le­niniste în rîndurile intelectua­lității românești s-a produs ca o „fisiune nucleară în con­știință”. Dar, scrise și publica­te la intervale mari de timp — de-a lungul a 25 de ani — materialele reunite în acest volum sunt și oglinda unei e­­voluții și maturizări creatoare­­ în asimilarea moștenirii leni­niste.­­ Volumul pe care editura „DACIA" îl propune cititori­lor este complex prin criteriile care au stat la baza alcătuirii lui. El înregistrează o mare varietate tematică, în care se reflectă însăși bogata și multi­laterala contribuție leninistă în toate sectoarele activității teoretice și practice, de la teo­ria revoluției (Ion Popescu- Puțuri — V. I. Lenin, gînditor și conducător revoluționar) la estetică (Radu Beligan , Estetica leninistă și arta acto­rului, Perpessicius — Lenin și literatura); de la teoria sta­tului și a democrației (I. Ce­­terchi —­ Statul, democrația și libertatea umană in socialism, Ath. Jora — Lenin, apărător al adevăratei democrații) la teoria revoluției culturale (Ov. S. Crohmălniceanu — Lenin și problemele revoluției cultura­le, Hans Liebhardt — Lenin și revoluția culturală), de la teoria istoriei (Miron Constan­tin­escu — V. 1. Lenin și știin­țele istorice) la filosofia natu­rii (Șerban Țițeica — Unele probleme ale fizicii contempo­rane în lumina lucrării „Ma­terialism­­ și empiriocriticism", Henri Wald — Lenin, societa­tea și gindirea). Și prin a­­ceste spicuiri am redat doar o mică parte din temele cu­prinse in volum. Aceeași va­rietate o prezintă genurile și stilurile de abordare: de la e­­vocarea lirică a omului Ulia­­nov, la exegeza teoretică a­­ textelor, de la portretul psiho­logic schițat în linii simple și impresionante, la analiza rea­lităților noastre sociale, care, nici la începuturile lor, nici azi, nu pot fi înțelese în afa­ra contribuției leniniste, adică în afara teoriei și politicii re­voluționare reprezentate cla­sic de către Lenin. Unele dintre materiale merg pe ur­mele celui „dispărut“: cabine­tul de lucru care uimește prin modestia lui, sala de congre­se în care s-a făcut auzit gla­sul lui Lenin, strada în care el vorbea maselor orientân­­du-se, pădurea — joc de re­culegere și meditație solitară, casa în care a murit, mauso­leul vizitat de milioane de oameni. Se degajă din toate paginile acestui volum „un elogiu adus creativității umane" — ca să folosim o frumoasă expresie a lui D. Ghișe — reprezentată prin unul dintre cele mai fi­rese exemplare ale ei. Și se mai degajă semnificația pro­fundă a actualității teoriei le­niniste în istoria țării noastre. Despre această actualitate to­varășul Nicolae Ceaușescu rostea următoarele­ cuvinte, a­­lese ca motto al cărții: „Adversar neîmpăcat al în­chistării dogmatice, Lenin a fost un militant neobosit pentru nou, atît în teorie, cit și în practică. El și-a înteme­iat tezele și concluziile teo­retice atît pe studiul vieții, cit și pe cunoașterea și genera­lizarea celor mai noi date ale științei, pe tot ceea ce era mai avansat în cunoașterea umană și practica socială contempo­rană, întreaga operă leninis­­tă reflectă preocuparea auto­rului de a-și confrunta necon­tenit opiniile, părerile cu schimbările care aveau loc în realitate, cu noile descoperiri pe plan­ mondial, și de a le adapta în permanență dezvol­tării societății și cunoașterii științifice". Tudor CATINEANU 0 noua b­ază piscicola sportiva la Baden! Anul acesta s-au început la halta de la Bădeni lucrările de amenajare a unei noi baze piscicole, care urmează să fie pusă la dispoziția pescarilor sportivi. Lucrările de amena­jare întreprinse de Asociația județeană a vînătorilor și pescarilor sportivi cuprind construirea unui baraj, instala­rea unei conducte pentru evacuarea apei și alte lucrări, ur­mând ca la iarnă să înceapă curățirea bălții de resturile vegetale. Balta se va întinde pe o suprafață de 15 hectare. In cursul anului viitor, balta va fi populată cu puiet de crap, caras și alte specii de pește. In fotografie: Instalarea conductei de evacuare a apei la balta de la Bădeni. Copilărie feri­cită. in am­bianța atîtor lucruri minu­nate pe care le învață florile vieții în orele de grădiniță Fotografia: R. WAGNER Cenaclul „EcHINOX” ș­-a reluat activitatea Neuitată a fost seara de vineri, 16 octombrie, efect ce­naclul „Echinox“ și-a reluat activitatea, neuitată pentru că această seară a insemnat o redntîlnire cu spiritul și at­mosfera, unui cenaclu de mari resurse. Bucuria ne este sporită și de faptul că în intervențiile critice, care au ur­mat lecturii lui Adrian Popescu, am constatat un plus de luciditate, de maturitate, o anume dorință de a trece peste obișnuitele orgolii de zile mici. Scurta noastră cronică ar mai trebui să consemneze sala plină ca și altădată, aminti­rea intre noi a celor care au plecat, salutul de „Bun venit!“ adresat de poetul Ion Pop noilor închinători întru poezie. Tuturor acestora cenaclul și revista „Echinox“ le oferă po­sibilitatea afirmării, cu condiția talentului și a sincerității. Pentru următoarea noastră întîlnire s-a anunțat cu proză Marcel Runeanu. Ședințele noastre au loc în fiecare vineri, la ora 20,30, în sala 5 a Facultății de filologie.­­. Nicolae DIACONU Pe terenurile destinate însămînțărilor (urmare din pag. s­­cinilor de producție pe care le are cooperativa. Bunăoară, abia a reușit să ne relateze după mult „efort“ de memorie ce suprafață trebuie insămin­­țată in cadrul cooperativei in această toamnă. „Eu m-am­ ocupat tot timpul de transportul sfeclei de za­hăr din cîmp — a Încercat să se scuze tov. Suciu. Cu însă­­mînțatul s-a ocupat mai mult tov. ing. șef...“ Dar după cum am aflat există sfeclă de za­hăr care a fost recoltată a­­cum o lună și­ se găsește tot în cîmp­ netransportată. Un răspuns la fel de îndo­ielnic pentru a justifica intîr­zierile ce există la însămința­­tul griului și recoltatul po­rumbului am primit și din partea tovarășului Dumitru Somlea, președintele C.A.P. Frata. „Dacă ne-ar lăsa timpul (era vorba de ziua de miercuri, efect a plouat — n.n.) noi am fi mult avansați cu aceste lucrări* — ne spu­nea dînsul. Care timp, tovarășe Som­lea? Pînă acum­­ ă existat su­ficient timp frumos care a permis ca recoltatul porumbu­lui să se găsească într-un sta­diu mult mai avansat iar în­­sămînțatul­ cerealelor păioase de toamnă să fie încheiat în epoca optimă. Realitatea este că timpu­l­­ favorabil n-a fost­ folosit din plin pentru urgen­tarea lucrărilor­ din campania de însămințări. E necesar ca în zilele următoare consiliile de conducere ale cooperative­lor agricole, cadrele de specia­liști, sub îndrumarea organi­zațiilor de partid, să acorde o atenție­ deosebită folosirii la întreaga capacitate a tractoa­relor și să fie mobilizate toa­te brațele de muncă existente în C.A.P. la recoltatul porum­bului. Timpul înaintat nu per­mite nici un fel de tărăgănare a acestor lucrări, mai ales că se anunță înghețuri frecvente și zăpadă timpurie, în fiecare unitate trebuie să se acționeze energic și cu spi­rit de răspundere pentru a se recupera rămînerile în urmă și a se încheia lucrările agri­cole de toamnă cit mai grab­nic. Cadran politic (Urmare din pag. l-a) sugera să întreprindem o an­chetă largă în sistemul de audiențe șî să le stabilim gra­dul de eficiență. El preciza că nu este vorba de plîngeri și nici de oameni care au de­venit „reclamații“ de profesie, ci de bunul mers al produc­ției, de dinamismul vieții so­ciale, de folosirea unui larg drept democratic în societatea socialistă. Vom întreprinde această anchetă, șî vom nomi­naliza — firește —, dar șî­­ a­­­cest semnal poate fi de bun augur. „Omul contemporan și tehnica modernă” (Urmare din pag. l­a)­ma unei consfătuiri organizată la Complexul de prelucrare a lemnului din Gherla. La în­treprinderea de transporturi auto Cluj, a fost organizat un simpozt în ergonomie, consa­crat discutării unor aspecte concrete legate de folosirea ca­pacității de muncă a salaria­ților din transportul rutier. Remarcabile sunt manifestă­rile tehnico-științifice pentru tineret. De altfel, tematica ac­țiunii „Omul contemporan și tehnica modernă" răspunde intr-o mare măsură preocu­părilor pentru împlinirea pro­filului profesional al tinerilor din întreprinderi. Cu mai mulți tineri muncitori, mai­ștri, tehnicieni, ingineri, din unele unități clujene, Comite­tul județean U.T.C. a organi­zat o apreciabilă masă rotun­dă unde s-a pus în dezbatere rolul­­ acestora în pregătirea lor profesională, contribuția pe care tineretul poate s-o aducă la îmbunătățirea conducerii și organizării producției și­­ a muncii. De mare interes s-au bucu­rat conferințele și simpozioa­nele pe probleme de actualita­te științifică și tehnică,­­ de promovare­­ a unor procedee tehnice avansate in domeniile turnării și prelucrării metale­lor, asimilării unor produse noi, reducerii consumului de materii prime și materiale. Planul de manifestări difu­zat în unitățile din județ cu­prinde în continuare organi­zarea unor simpozioane •e­ la C.F.R. Dej, Fabrica de cim­ent, Centrala minelor de fier și nemetalifere, I.A.S.; dezbateri tehnice­­ la Uzina mecanică de reparat material rulant, Fa­brica de medicamente Tera­pia, IPROFIL Dej, Industria sîrmei, Carbochim, Unirea; o sesiune de comunicări des­pre calitatea produselor la Combinatul textil și tot cu aceeași temă o masă rotundă la C.C.H. Dej; conferințe, in­formări tehnico-știin­țifice, con­sfătuiri­­ la Combinatul in­dustriei alimentare, Uzina chi­mică Turda, Triumf Cluj, U­­zina de­ reparații auto etc. La susținerea lor sunt antrenați cei mai competenți ingineri și economiști din întreprin­deri,­ numeroși specialiști din unitățile de cercetare și din în­vățământul superior. Nu putem să nu relevăm faptul că in unele întreprin­deri o parte din acțiunile pro­gramate nu au fost încă orga­nizate. Și aceasta, credem noi, datorită ignorării, lipsei de preocupare pentru desfășu­rarea acestor acțiuni de către comitetele­ sindicatelor, comi­tetele U.T.C. și conducerile întreprinderilor, care se pare că au uitat de ceea ce și-au propus să inițieze pe planul propagandei tehnice și econo­mice. Nu trebuie să se uite faptul că nu este suficient nu­mai să-ți propui o temă inte­resantă, ci e nevoie ca, pentru reușita fiecărei manifestări, să se acționeze cu toată hotărîrea de către factorii organizatorici, că aceștia au datoria să asi­gure o cît mai largă partici­pare a salariaților la audie­rea și dezbaterea noutăților tehnico-științifice, întreține­rea­ unui climat activ pe do­meniul propagandei tehnice, de­ reciclare a cunoștințelor profesionale și de specialitate, de activare și valorificare a inteligenței umane, a potenția­lului de creație de care dispu­ne fiecare unitate, este astăzi o îndatorire de primă necesi­tate a tuturor factorilor de conducere din întreprinderei. în tîrg la Negreni Tlrgul de toamnă de la Ne­greni — manifestare anuală, cu caracter economic,­ în primul rînd —­ este o veche datină românească, atît de veche in­cit începuturile ei timide și fi­rave se pierd treptat și dis­cret în negura trecutului. Moș Rusalim Jurea și moș Rusalii« Mihance, oameni trecuți de 70 de ani, vorbind­­ de la prima lor venire la a­­cest tîrg, își amintesc — gîn­­dindu-se la o plăcintă caldă — că erau copii și că părin­ții îi trecuseră în spinare peste apa Crișului, spre a-i feri de înec. — Pe vremea aceea spun ei — tîrgul nu era așa de ma­re și de fain ca astăzi, iar oa­menii vindeau sau cumpărau doar vite, oi, purcei, sumane, țundre, încălțîe, cele trebuin­cioase gurii găsindu-se doar la două-trei șetre. Traian Ilea, primarul co­munei Cîucea, continuînd și­rul gindurilor celor doi vene­rabili bătrîni din Negreni, ți­ne să adauge: — Tîrgul e vechi, din moși­­strămoși. Documentele de e­­pocă, atestînd existența lui, sunt însă abia de 70—80 de ani. Aceste documente arată că, intr-o anumită perioadă, tîrgul a început să înglobeze, în afara­­ animalelor și a pro­duselor țărănești tradiționale, în special hăinărie de lună, o seamă de produse realizate de meșteșugari și tot mai multe mărfuri industriale desfăcute de comercianți. Astăzi tîrgul tău mai seamănă cu edițiile lui din trecut, are un caracter complex din punct de vedere economic și se bucură de o largă participare de masă, ex­­primind noile relații sociale. Un extraordinar de bogat sor­timent, de­ mărfuri industriale și de produse alimentare, în special mîncăruri specifice, de mare notorietate, pun la dis­poziția populației din jur și din vecinătățile mai depărtate atît comerțul de stat, cît mai ales cooperația de consum, cooperația meșteșugărească, fără a lipsi nici producătorii sau meseriașii individuali. Es­te demn de remarcat faptul că anul acesta, sunt prezenți la­ tîrg reprezentanții comerțului socialist și ai cooperației meș­teșugărești din județele Cluj, Mureș, Bihor, Sălaj, Maramu­reș, Satu Mare, Harghita, A­­rad și Hunedoara. Ponderea cea mai mare în organizarea tîrgului și în vo­lumul d­e mărfuri pus în des­facere o are cooperația de con­sum din județul Cluj. Iată ce ne declară in acest sens Alexandru Soporan, pre­ședintele U.J.C.C. Cluj, pre­zent la inaugurare. — Cooperația de consum din județul Cluj participă la­ ediția­ din acest an a tradițio­nalului tîrg de toamnă de la Negreni cu zeci șî zeci de ta­rabe special amenajate (34 co­merciale șî 19 de alimentație publică) șî oferă populației mărfuri industriale de sezon (textile, încălțăminte, confecții, tricotaje, articole de uz cas­nic etc.), pre­cum și o listă impresionantă de mîncări spe­cifice: grătare, mititei, friptu­ră â la Turda, tocăniță de car­ne de oaie, cir­­năciori, pastra­­mă, sarmale, crenvurști, pești la pro­țap, plăcinte, cozonaci, dul­ciuri, prăjituri și alte produse alimentare, precum și bău­turi ca țuică, rachiu, vin, must, limonadă etc. Anul tre­cut am făcut a­­ici, la tîrgul de la Negreni, o vînzare de peste un milion și jumătate de lei. Anul acesta ne prezentăm mult mai bine, avînd în plus numeroase tarabe. Poate ar fi interesant să știți că numai pentru amenajarea gheretelor cooperației de consum din ju­dețul Cluj s-au utilizat peste 60 metri cubi de scândură. Sortimentul mărfurilor pe ca­re le oferim cumpărătorilor este extrem de variat și spe­răm să facem vînzări care să ne depășească așteptările. Producătorii și meseriașii individuali, prezenți în număr relativ mare la tîrg, nu pot­ concura, desigur, industria și comerțul, dar oferă și ei vi­zitatorilor bunuri tradiționale, care reflectă autenticitatea și originalitatea meșteșugului popular: țoale de lină, șube din piele de oaie, cojoace, ciu­­bere, coveți, căldări de ara­mă, coșuri și poșete de papu­ră împletită, cuțite, sfredele, vechituri, cununi de ceapă și de usturoi și­ multe altele. La tîrgul de la Negreni, lu­mea vinde și cumpără, gustă din bunătăți, asistă la specta­cole artistice, ,se distrează, se bucură de viață, nu, lumina blîndă a toamnei, în penum­bra munților care încep să-și pună cușme albe. Dacă vreți să mergeți­ la Negreni, o mai puteți face azi și mi­ne și rău că nu veți a­­vea ce regreta! L. SANDULESCU repti<diCTIe­­­i CINE SE ASEAMĂNĂ SE ADUNA în noaptea de 9 octombrie, Kuruc Janos din Cluj mergea li­niștit spre locuința, pe str. Arieșului. Oprindu-se puțin pe o bancă s-a pomenit că e lovit, peste cap cu pumnii, ținut de gură să nu strige, timp in care i-au fost luați cu forța 35 de lei. Au­torii: Cristof Petru Gheorghe de 19 ani, din str. Siretului nr. 22, și prietena lui, de aceeași virstă și de aceeași­, „profesie” — adică fără —, pe nume Czanka Olga, str. Paza nr. 190. Dimineața la ora 4,30, datorită­ operativității organelor de miliție, cei doi in­fractori au fost prinși și trimiși spre judecare sub stare de arest pentru fapta lor care se numește tîlhîrie. PRUNCUCIDERE La sfîrșitul lunii septembrie, în casa de gunoi din apropierea blocului C, str. Bartók Bela, a fost găsit cadavrul unui făt de sex masculin. Din­ primele cercetări a rezultat că fătul s-a născut viu, apoi a decedat ca urmare a­ asfixierii și aplicării unor lovi­turi in cap. Organele Miliției municipiului Cluj au prins pe ma­ma criminală. Este Rad Elena, cu domiciliul stabil în comuna Juc, satul Gădălin, care locuia fără forme legale în strada Bar­tók Bela, blocul II, ap­ 28, fiind angajată la întreprinderea li­bertatea. Cercetarea ei continuă în stare de arest. CONTROL PE LINIE DE CIRCULAȚIE în ziua­ de 10 octombrie organele de miliție ale municipiului au organizat un control pe linie de circulație, constatînd un nu­măr de 57 contravenții la regulile de circulație. Astfel, au fost găsite 16 autoturisme cu defecțiuni tehnice, 7 autovehicule cir­cuited cu viteză excesivă, 10 transporturi de mărfuri și persoa­ne fără forme legale și 19 alte contravenții. Pentru fiecare aba­tere de la regulile de­ circulație au fost luate măsuri de sanc­ționare, conform legilor în vigoare. Q FISRa calendar 1* OCTOMBRIE (soarele răsare 6,34, apune 17,27). ROMÂNIA. 1886 — A mu­rit medicul Gh. Polîzu, mem­bru de onoare al Academiei Române, care a contribuit la dezvoltarea literaturii medica­le (n. 1819). 1907 — S-a năs­cut scriitorul Mihail Sebastian (m. 1945); 1920 — începe gre­va muncitorilor de la C.F.R., semnalul grevei generale care a cuprins întreaga țară (50 de ani). GRECIA: 1944 - Elibe­rarea Greciei de sub ocupația Germaniei naziste. R.5.F IU­GOSLAVIA: 1941 — A apărut, în ilegalitate, primul număr al ziarului „Borba“„ organ al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia. 19 OCTOMBRIE (soarele răsare 6,35, apune 17,25). ROMÂNIA: 1869 — A fost inaugurată linia ferată Bucu­rești — Giurgiu; 1875 — S-a născut scriitorul și publicistul român George Ranetti (m. 1928); 1926 — A murit Vic­tor Babeș (n. 1854); 1929 — A murit Alexandru Davîlla, dramaturg și om de teatru (n. 1862); 1935 — A murit scrii­torul Gib Mihăiescu (n. 1894); 1961 — A murit scriitorul Mihail Sadoveanu (n. 1880); 1964 — A murit George Ni­­culescu-Basu, cântăreț de ape­ra poporului (n. r., artist 1882). tv Programul de azi: 9,00 — Deschiderea emisiu­nii. — Matineu duminical pen­tru copii și școlari. 10,00 — Viața satului. 11,30 — Mati­neu simfonic. — In program — Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelsohn Barthol­dy. 12,00 -- De strajă patriei. 12,30 — Fotbal: Rapid — Universitatea Craiova. 14,15 — Publicitate și muzică. 14,30 — Emisiune in limba maghia­ră. 16,00 — Muzici de prome­­­nadă. Cîntă fanfara fabricii de conserve Tecuci. 16,15 — Hi­­pism: Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare). 17,00 — Avan­premieră la Campionatul mon­dial de gimnastică — Ljubljana 1970. Reportaj filmat: „Două zile la București cu echipa Ja­poniei*, 17,30 —­­Patinaj ar­tistic: — Concurs demonstra­tiv cu participarea unor me­daliați ai ultimelor mari com­petiții. 19,20 — Film de de­sene animate: „Autostop* — o producție a studiourilor po­loneze. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reportaj TV: „întoarcerea bărbaților*. 20,20 — Film artistic: „In­spectorul general* — comedie muzicală cu Danny Kaye —• premieră pe țară. 22,00 — In­terpreți preferați de muzică populară. 22,30 — Telejurna­lul de noapte. — Sport. 23,00 — închiderea emisiunii. Programul de mniine. In jurul orei 16,45 — transmisiune directă la pos­turile noastre de radio și televiziune a cuvintării pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușes­cu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor U­­nite. 18,00 — Deschiderea emisiu­nii. — Microavanpremiera. 18,05 — Student la politehni­ca. 18,35 — Panoramic știin­țific. 19,00 — Actualitatea în economie. 19,15 — Anunțuri — publicitate. 19,20 — „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Roman foile­ton: „Punct și contrapunct” — sfârșitul serialului. 20,45 — Steaua fără nume. — Prefață la o nouă­ ediție a acesei e­­misiuni. — Program susținut de laureați ai etapelor prece­dente ale concursurilor „Steaua fără nume”. 21,35 — Teleglob. — Itinerar polonez, Cracovia, Poronin, Zakopane. 22,00 — Telejurnalul de noapte, 22,15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22,30 -- Ram­pa. 23,00 — închiderea emi­siunii. Programul Studioului Cluj DUMINICĂ, 18 octombrie: 7,30 — în sat la noi. Radio­­montaj: Cules de vii pe plaiuri bistrițene. 7,50 — Unda prefe­rințelor. Ediție specială, cu formația „Mondial”, dedicată participanților la tradiționalul Tîrg de toamnă de la Ne­­greni-Ciucea; 11—14 — Trans­misie directă din sala de con­certe a Studioului. Acusticon­­studio, spectacol experimental audio-vizual, despre „Spiritua­litatea artei negre". Spectacolul fiind radiodifuzat, ușile se în­chid la ora 10,50. LUNI, 19 octombrie, 6,00 — Buletin de știri, sport, muzică, 17,45 — Deschiderea emisiunii de după­­amiază, „Actualitatea sonoră: știri, comentarii și reporta­je la zi. 17,55 — La rubrica „Cum întâmpinați aniversarea partidului?" răspunde ing. Vic­tor Tătaru, directorul Stațiu­nii experimentale din Turda; 18,00 — Unda preferințelor — muzică populară la cererea as­cultătorilor; 18,20 — Radio­­reportaj: „Tîrgul internațional — București ’70”. Standurile clujene în atenția specialiștilor: Tehnofrig, Centrala minieri, Metalul roșu. Secvențe la Gru­pul de uzine Satu Mare și în fața a... 100 de televizoare. In­stantanee la standurile U.C.M. Reșița. Popasuri la pavilioane­le naționale ale Cubei, Franței, U.R.S.S., S.U.A., Albaniei, Ar­gentinei, I. F. a Germaniei, Italiei. Interviu cu Victor Io­­nescu, președintele Camerei de comerț a Republicii Socialiste România; 18,35 — Glose li­rice. Versuri de Appollinaire, Vergiliu, Schiller, Lundquist, Edgar Allan Poe; 18,45 — Cintă orchestra Ray Coniff; 19,15 - Sport. MARȚI. 20 oc­tombrie, 6,00 — Bună dimi­neața — program matinal cu­prinzând rubrica „Stop", in­formații utile, muzică popu­lară și ușoară, teatru. Teatrul Național Cluj: CAP­CANA PENTRU UNUL SIN­GUR (ora 10,00) — valabil a­­bonamentul J; și ora 19,30 — valabil abonamentul D. Teatrul Maghiar de Stat (20­00): ȘAPTE CA­N BASME: H cL­gyu— Opera Maghiară de Stat (15,30): HARI JANOS. filme Programul de miine: IN ARȘIȚA NOPȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica; JANDARMUL SE ÎNSOA­RĂ, cinemascop — Victoria; MIREASA ERA UN NEGRU (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta: IUBIRI TĂCUTE — 23 Au­gust; FILME PENTRU COPII (ora 11); CASTELUL CON­DAMNAȚILOR — Tineretu­lui; ACȚIUNEA „VULTURUL” — Muncitoresc; CEI 1 000 DE OCHI AI DR. MABULE — Steaua roșie. EBESA Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, 11—18, (Luni și marți muzeul este închis). Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul Muzeu­lui de­­ artă (orele 10—13 si 16—19). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, este închis pen­tru renovare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lu­crări de reorganizare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber­ din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­beș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, zilnic între 9—19. Se­rele deschise zilnic între orele

Next