Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-27 / 7453. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Actualitatea culturală Succesele Filarmonicii clujene în Italia Concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii clujene, condusă de dirijo­rii Erich Bergel și Emil Simon, susținute la Prato și Torino, în cadrul festi­vităților organizate pentru bicentenarul Beethoven, s-au bucurat, pînă în pre­zent, de un răsunător suc­ces. Sălile de concert, a cîte 3.000 de spectatori, au fost arhipline. La concerte­­au participat tovarășul Ia­­cob Ionașcu, ambasadorul României în Italia, și o de­legație a ministerului ita­lian al culturii, care au a­­dus înalte aprecieri colec­tivului artistic clujean. Cu cele mai elogioase cu­vinte, presa italiană con­semnează în extenso aceste succese dedicate evenimen­tului. Orchestra Filarmonicii se va reîntoarce la Cluj în jurul datei de 30—31 oc­tombrie și va pregăti festi­valul Beethoven pentru melomanii clujeni. M. C. F. Spectacol festiv la Casa de cultură a studenților Duminică după-amiază la Casa de cultură a studenților a avut loc un spectacol de varietăți — prezentat de an­samblurile de estradă și fol­cloric ale Casei — cu ocazia deschiderii oficiale a anului cultural-artistic în Centrul u­­niversitar. La spectacol au participat membri ai birourilor comite­telor județean și municipal de partid, generali, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și studențești, conducători ai in­stitutelor și facultăților cluje­ne. După spectacol — care a cuprins o selecție din reper­toriile ansamblului de estradă, condus de Gabriel Mărgărint, și al celui folcloric, condus de Laurențiu Hodorog.­­ oaspe­ților le-au fost prezentate noua decorație a holului sălii de spectacole și elegantul club, în întregime refăcut, inaugurat cu această ocazie. Indiscutabil, concertele de orgă nu-și pierd la noi ama­torii pasionați, în ciuda faptu­lui că Clujul nu dispune încă de o sală specială pentru con­certe, dotată și cu această „re­gină a instrumentelor“. Fap­tul s-a confirmat și la concer­tul — repetat­ — organizat sub egida Filarmonicii în bi­serica din strada Kogălnicea­­nu în săptămîna care s-a în­cheiat. Dintr-o eroare — poate din considerente de publicitate — pe afiș era anunțat recitalul tenorului Julius Katona (R.F.G.). In realitate, însă, ani­matorul concertului a fost or­­ganistul clujean Victor Dan, care nu a avut numai rolul de a acompania, ci a cîntat un număr de­ patru piese solisti­ce deloc neimportante ca di­mensiuni. Tînărul și valoro­sul muzician, care s-a făcut cunoscut și în alte centre din țară și străinătate (în vara a­­cestui an a concertat la Ham­burg, Frankfurt și Haga), a impresionat prin frumoasa concepție a lucrărilor inter­pretate, in care se disting in-Abia după o lună de zile de la începutul anului școlar, du­minică, tinerele talente de la Liceul nr. 2 din Dej și-au dat mina într-un bogat, frumos și apreciat spectacol, prezentat la Casa municipală de cultu­ră. A fost încă o dovadă că acolo unde conducerea școlii crede și vede în activitatea artistică și sportivă un mijloc de educar­e, dezvoltare și afir­m­aririle celor mai bune tradi­ții organistice, dublată de o registrare colorată, plină de bun gust. Exceptînd impurită­țile tehnice din redarea Fan­teziei în re minor de Reger, s-au impus interpretările de înaltă ținută ale lucrărilor lui J. S. Bach, o Fantezie corală și — mai ales — Toccata și fuga în re minor. Dotat cu o voce propice ge­nurilor muzicale concertante, tenorul german Julius Kato­na a cîntat cu mult simț sti­listic lucrări din epoca Baro­cului (fapt vădit, de pildă, în Poetă Signore de Stradella, sau într-o arie din opera Xer­xes de Händel), încercînd însă și intenții „operistice", netipi­­ce acestui gen muzical (în piesele de Giordani, Wolf sau Bizet). Se cuvin a fi amintite in­tervențiile melodice pline de culoare și bine dozate ale vio­lonistului Horia Fulea, care, împreună cu organistul Victor Dan, au realizat acompania­mente de ținută tuturor piese­lor vocale. Dan VOICULESCU mare a înclinațiilor frumoase, reușita și aprecierea își fac loc fără întîrziere. La spectacol și-au dat con­cursul corul și orchestra, co­rul de cameră, grupul vocal, soliștii instrumentiști și de muzică populară, conduși de prof. Tiberiu Moraru, echipele de gimnastică artistică, la sol, și un apreciat cuplu de judo, de sub conducerea profesoru­lui Gheorghe Cojocaru, fie și mărci poștale ale O.N.U., emisii românești, pre­cum și trei plicuri prima zi emise de filiale clujeană a­­ A.F.R. In prezența unor reprezen­tanți ai organelor locale de stat, dr. Titus Crișan, preșe­dintele Filialei Cluj a A.F.R., și dr. Nicolae Tripcovici, vi­cepreședinte al A.F.R., au vor­bit despre semnificația acestei expoziții și despre emisiile fi­latelice ale O.N.U. Expoziția, deschisă la Cluj pînă la sfîrșitul lunii, va fi prezentată, în luna noiembrie, în celelalte orașe ale județu­lui. Redeschiderea altor cursuri la Universitatea populară In cadrul noului an de în­­vățămînt la Universitatea populară, in această săptămî­­nă își vor relua activitatea alte patru cursuri. Miercuri, 28 octombrie, cursul „Figuri reprezentative din istoria pa­triei“ se deschide cu expune­rea Iancu de Hunedoara, ți­nută de conf. univ. Camil Mu­­reșan, decanul Facultății de istorie-filosofie a Universită­ții „Babeș—Bolyai“. Tot miercuri, la ora 19,30, cursul „Itinerarii turistice pe glob“ debutează cu tem­ă Italia —­ 1970: impresii de călătorie; prezintă, cu diapozitive c­olor, prof. Eugen Alexiu, vicepre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Vineri, 30 octombrie, ora 19, cursul „Cultură medicală" începe cu prelegerea Caracteristicile ge­nerale ale medicinii moderne: medicina secolului XX de prof. dr. Crișan Mircioiu, di­rectorul de studii al cursului. In aceeași zi, la ora 19,30, conf. univ. Enea Borza, direc­torul cursului „Cultură muzi­cală", deschide cursul cu ex­punerea Cel mai popular com­pozitor de operă — Verdi, își dau concursul soliști­­ de la o­­perele clujene. Expoziția filatelica: „25 Df ANI AI ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE” Duminică dimineața, la Ga­leria de artă din Piața Liber­tății, a avut loc vernisajul ex­poziției filatelice jubiliare a O.N.U., organizată de Filiala Cluj a Asociației Filateliștilor din România, cu concursul Centrului de documentare a O.N.U. din București. Sunt ex­puse plicuri prima zi de emi­ Muzică de orgă Spectacol școlar Instructajele comandanților de detașamente pionierești Duminică, la Școala genera­lă Juc — I.C.Z., a avut loc in­structajul c­elor circa 50 de comandanți de detașamente din cele opt școli din comune­le Juc și Bonțida. Comandan­ților li s-a vorbit, despre sar­cinile organizațiilor de pio­nieri in lumina documentelor de partid, s-au purtat discu­ții. In continuare, cei prezenți au participat la festivitatea de primire în pionierat a 11 e­­levi din clasa a III-a. Casa pionierilor din Cluj a prezen­tat­ o gală de filme proprii despre activitatea pionierească din județ și din tabere, a fost vizitată expoziția, de costume, cusături, desene etc., și came­ra pionierilor. Instructaje similare au avut loc la Panticeu, Poieni, Țaga și Vîlcele, cu acestea închein­­du-se acțiunea de instruire a celor 2450 de comandanți de detașamente din județ. Sîmbătă, cetățe­nii din Jichișul de Jos au petrecut o seară plăcută in compania membri­lor cercului de artă dramatică de la Casa municipală de Teatru scurt cultură Dej. Aceștia le-au prezentat pie­sele „Mansarda“ de Dan Tărchilă — in distribuție fiind Dănuț Mirza, Nico­­lae Ru­su și Dorina Șchiopu — și „Ma­ria“ de H. Lovines­­cu — în interpreta­rea artiștilor ama­tori Ica Sigartău, Ica Brancu, Elena Almășan, Ovidiu Deculescu și Emil Citu. Un nou cerc literar în Dej, a luat ființă un nou cerc literar, pe lângă clubul C.F.R.. Acesta este condus de către tinăra Corina Segmar, cunoscută prin creațiile ce i-au apărut în principalele pu­blicații literare din țară. Păcat că „evenimentul“ n-a fost pregătit cu seriozitatea cuvenită. Aspect de la Expoziția cărții poloneze deschisă recent !a Cluj, URBARIILE ȚĂRII FĂGĂRAȘULUI Pe tărîmul cercetării istori­ce, evoluția modernă a adus cu sine o adîncire continuă a investigației. Istoria istorio­grafiei e comparabilă cu o piramidă căreia i s-a construit mai întîi virful, pentru ca a­­poi, pas cu pas, să se edifice nivelele inferioare, din ce în ce mai largi. Temelia, baza cea mai cuprinzătoare a edi­ficiului se statornicește, cred, abia astăzi, grație unor orien­tări metodologice care tind să sistematizeze un curent ce se poate denumi, ca să folosesc un termen la modă, „istorie totală“. Respectiv, s-au născut ramuri istorice noi, menite să apropie viziunea cercetătoru­lui de imaginea reală a tre­cutului, să reconstituie deta­lii de mare finețe și intimita­te ale societăților care au fost. Demografia și sociologia isto­rică, teoria structurilor istori­ce etc., vin să reașeze la locul său un element al trecutului, pe care istoriografia politică pare să-l fi uitat de multe ori: omul. Coroborate cu setea tot mai accentuată de documen­tație minuțioasă, exhaustivă, aceste orientări imprimă cer­cetării istorice actuale atribu­tul dublu al adîncimii și com­plexității. In întîmpinarea acestor pre­ocupări, în sprijinul lor, vine ramura mai veche, de acum „clasică“, a cercetării istorice cunoscută sub denumirea­­ de istorie țărănească. In ciuda trecutului său, remarcabil prin rezultate, istoria țără­nească își păstrează, însă, noutatea, prospețimea și im­portanța, continuînd să fie o preocupare, obligatorie de prim rang pentru cercetătorul trecutului, oricărei societăți care a cunoscut ipostaza isto­rică a feudalismului. In literatura noastră de spe­cialitate, aporturile cele mai însemnate pe linia istoriei ță­rănești le-a adus acad. David Prodan, autorul cîtorva lu­crări monumentale ca: Sup­­plex Libellus valachorum, Răs­coala lui Horia în comitatele Cluj și Turda, Iobăgia în do­meniul Băii de Arieș la 1770, Boieri și vecini in țara Făgă­rașului în sec. XVI—XVII, Io­băgia în Transilvania în seco­lul al XVI-lea, în trei volume, și altele. Și iată că acum, a­­celași neobosit istoric oferă ci­titorilor și cercetătorilor o nouă carte: Urbariile Țării Făgărașului, vol. I (1601—­ 1650). Colaboratori îi sunt ti­nerii cercetători Măria și Li­­viu Ursuțiu, de la Arhiva is­torică a Filialei din Cluj a A­­cademiei. Care este conținutul acestei cărți? Urbariul, ca document fundamental al existenței so­ciale în era feudală, constituie cea mai prețioasă cărămidă la îndemîna istoriografiei țără­nești, un izvor nu mai puțin prețios pentru istoriografia politică, culturală etc. Urba­riile, de fapt notificări mai mult sau mai puțin minuțioa­se ale situației, posesiunilor feudale (inventarieri de bu­nuri, de iobagi și jeleri, con­semnări de raporturi econo­mice între stăpîni și supuși, normalizări de impozite și fis­­calizări), pun cercetătorul în contact direct cu realitatea fundamentală, cu izvorul tutu­ror determinărilor, a tuturor faptelor și evenimentelor spe­cifice feudalismului. In urba­­riu, și nicăieri alt­­undeva, poți întîlni întregul popor al unei țări, la nevoie cu nume­le tuturor oamenilor, cu sără­cia sau agoniseala fiecăruia în parte, cu rețeaua largă a tu­turor raporturilor. Pentru zbuciumata istorie a Transilvaniei feudale, pentru cunoașterea trecutului pa­triei, aducerea la lumină a documentelor unei asupriri multiseculare este mai mult decit necesară. Iată de ce, efortul arhivistic uriaș al a­cademicianului David Prodan și al colaboratorilor săi se în­scrie în rîndul marilor apor­turi științifice. Colectivul a ales ca obiectiv al cercetării Țara Făgărașului, din motive temeinice, împărtășite în pre­fața cărții: „Este regiunea cea mai masiv românească (din Transilvania — n. ns.), așeza­ta în centrul pămîntului ro­mânesc și în preajma Țării Românești. Făcînd mai mult timp parte din Țara Româ­nească, ea a păstrat mai bine instituțiile românești..." Ori, în secolul al XVII-lea, urba­riile publicate oferă specta­colul unui grav declin al a­­cestor instituții feudale româ­nești, în special boierii și ve­cinii, in fața atacurilor siste­matice ale aristocrației ma­ghiare dominante. Desființa­rea boierimii românești, adu­cerea țăranilor români liberi, sau a celor legați de boieri­mea națională, în situația de iobagi ai aristocrației domi­nante, sunt elemente fățișe ale politicii economice promova­te de principii transilvani din secolul al XVII-lea, în legătu­ră cu Țara Făgărașului. Fe­nomenul decurge concomitent cu o agravare rapidă a situa­ției iobăgimii, nevoia unei producții agricole sporite, ne­voia centralizării și sistemati­zării economiei feudale au a­­dus cu sine creșterea obliga­țiilor țărănimii. Este cana­vaua istorică pe care s-a bro­dat, în același secol, marea sa­mavolnicie împotriva români­lor transilvăneni: socotirea lor ca „tolerați“ in principat, prin constituția Approbatelor, in­staurată de nobilimea domi­nantă. Urbariile Țării Făgărașului, orientîndu-ne după dimensiu­nile primului volum și după virtuțile lui științifice —­este suficient să amintim o perfec­tă fidelitate față de documen­te­ — vor constitui un corpus istoric de o valoare inestima­bilă. loan CHINDRIȘ MICA PUBLICITATE 0 Vind urgent Fiat. 600, 1 stare foarte bună. Strada Ma­­­­xim Gorki 69. (4517) • Vind motocicletă Jaw» 250, în stare perfectă. Strada­­ Artelor 4, telefon 2­13-54. (4522) Închiriez, cameră central, «strare separată, baie, pentru o persoană. Telefon 2­39-20, ore­le 16-19. (4514) I. Doi studenți caută came­ră, intrare separată. Telefon 1-40-09, între orele 16—18. (4512) , . Pensionar, caut de închi­riat cameră goala, prefer subsol , cu gaz și lumină. Telefon. 1-21-30, între orele 15—17. (4513) . Cu sufletele îndoliate și adîncă durere facem cunos­cută în­cetarea prematură din viață a scumpului nostru soț, tată, fiu, ginere, frate și cumnat Dr. IOAN GELERIU în vîrstă de 46 ani Corpul neînsuflețit se află depus în holul centrului propedeutic al Facultății de stomatologie din strada Cli­nicilor. înhumarea va avea loc miercuri, 28 octombrie 1970, ora 13,30 la Cimitirul central Cluj. Familia îndurerată «9 Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață a scumpului nostru soț, cumnat, unchi, veri­șor și prieten ARON SIGISMUND (ZSIGA) în vîrstă de 60 de ani, după o scurtă și grea suferință înhumarea va avea loc în data de miercuri, 28 octombrie a­c., ora 15,30, în cimitirul evreiesc din strada Republicii. Familia îndurerată (4533) . Aducem la cunoștința ru­deniilor, prietenilor și cunos­cuților, încetarea din viață a scumpului nostru DUMITRU MUNTEAN profesor, întimplată în Turda, la data de 24 octombrie 1970. .Inmormintarea va avea loc la Turda în 27 octombrie 1970, ora 14. (4523) . Cei care l-au iubit și l-au cunoscut pe fiul nostru drag PETRÁN LAZAR (BOXI) care a decedat acum 4 ani să gînd­ească un minut pentru me­moria sa. Familia Petrán (4531) 0 Cu adîncă durere, Ro­­dica (fiică) și Nicolae (soț) a­­nunță­ încetarea din viață a scumpei lor mamă și soție ELENA IVANESCU 57 ani înmormântarea va avea loc in ziua de 28 octombrie 1970, ora­ 15,30, de la­ cape­la mare a Cimitirului central Cluj. Familia îndurerată (4532)­0 în veci nemîngîiați Dr­ Rusu Traian, soț, părinții, soră, rude apropiate, anunță colegii, t prietenii, că neprețuita, iubita șî de-a pururi neuitata lor Dr. RUSU COCOȘ MARTA medic specialist de copii al Spi­talului militar Cluj, care a re­­rezentat exemplu de abnegație, unătate, modestie, și muncă — chip viu de inteligenți și gin­gășie fără seamăn, a dispărut f­rema­tur dintre noi, după o­ungă, grea și necruțătoare su­ferință. Slujba înmormântării ei se va oficia în ziua de 29 octombrie 1970, ora 13, în Beclean, județul Bistrița-Năsăud. Ultimul rămas bun va avea loc în Capela Clinicilor, marți, 27 octombrie 1970, ora 15,30 unde este depus corpul neînsu­flețit. In memoria ei îi vom păstra o pioasă amintire. (4538)­­ Cu adîncă durere a­­nunțăm încetarea din viață a scumpei noastre rudenii TEREZIA MUSSA. în vîrstă de 71 ani, după o grea suferință înhumarea va avea loc marți, 27 octombrie, ora 15,30, de la capela mare a cimitirului central. Familia îndurerată (4516) . Personalul Spitalului mili­tar Cluj anunță cu profund re­gret încetarea din viață a DR. MARTA RUSU, medic pediatru (4521) 0 îndurerați anunțăm în­cetarea din viață, la 30 ani într-un accident, a scumpu­lui nostru RUS Ștefan Inmormintarea în 27 oc­tombrie în comuna Panticeu. Copiii, soția și colegii (4518) calendar 27 OCTOMBRIE: soarele răsare 6,46, aprne 17,13. ROMÂNIA: 1850 — S-a născut Grigore Tocilescu, isto­ric, arheolog și folclorist ro­mân (m. 1909). 1927 - S-a născut Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat­ PAKISTAN: „Ziua revoluției" (1958); U.R.S.S.: 1855 — S-a născut biologul I. V. Miciurin (m. 1935). . 18,00 — Deschiderea emisiu­nii. — Microavanpremiera. 18,05 — Campionatele mon­diale de­ gimnastică.. Finala fe­minină pe aparate. Transmisiu­ne directă de la Ljubljana, 18,35 — „Bastonul de mare­șal". Despre calitățile necesare realizării în profesiunea aleasă. 19.15 — Anunțuri — publi­citate. 19.20 — ,,1001 de seri” — emisiune pentru cei mici. 19.30 —­­Telejurnalul de seară, 20.00 — Masa rotundă TV; Probleme anti-epidemice de ac­tualitate. 20.30 — Seară de teatru: „O scrisoare pierdută" de Ion Lu­ca Caragiale, Spectacol al Tea­trului Național „I. L. Caragia­le", înregistrat în anul 1969. 22.30 — Prim plan: Dumi­tru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, directorul LA.I. Pie­­troiu. 23.00 — Telejurnalul de noapte, radio Programul Studioului Cluj MARȚI, 27 octombrie, 17.45 — Descinderea emisiunii. „Ac­tualitatea sonoră“ — știri, co­mentarii și reportaje la zi; 17,55 — „Lumea contempora­nă". Prof. univ. Octavian Fo­dor­a vorbește, despre „Toamna luminoasă"; 18,00 — Muzică ușoară; 18,10 Reportaj me­morial: 50 de ani de la Gre­va generală a muncitorilor din România; 18,30 — Cîntece de mase; 18,40 — Pro-natura, E­­misiun­e de Adriana Călian; 18,55 — Un interviu cu Edgar Elian, șeful redacției muzicale a Casei de discuri „Electre­­cord"; 19,00 — Suita a III-a de arii și dansuri antice de O. Respighi; 19,20 — „Margina­lii" de prof. univ. H. Jaquier. MIERCURI, 28 octombrie, 6,00 — Bună dimineața, oa­­ai ogoarelor­­ teatru Teatrul Național Cluj (19,30): CAPCANA PENTRU­ UNUL SINGUR. Abona­ment A. Opera Maghiară de Stat (19,30): DRAGOSTE DE ȚI­GAN. filme INTÎLNIREA (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Repu­blica; ZBOARĂ COCORII - Vic­toria; DRAGOSTEA LUI SERA­FIM FROLOV (cinemascop) (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta; MISTERIOSUL­­ DIN COSMOS, cinemascop — 23 August; FILME PENTRU­ COPII (ora 9,30); DANSÎND SIRTA­­RY — Tineretului; CARTIERUL VESELIEI — Muncitoresc; RĂZBUNĂTORUL — Stea­ua roșie. Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, 11—18. (Luni și marți muzeul este închis). Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul Muzeu­lui de­­ artă (orele 10—13 și 16-19). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13, 17— 19.30. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, este închis pen­tru renovare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lu­crări de reorganizare.­­ Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hota, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolygi", strada Republicii nr. 42, zilnic între 9—19. Se­rele deschise zilnic între orele 9—17. INSTITUTUL CENTRAL UT DOCUMENTARE TEHNICA BUCUREȘTI Vă informează în mod curent asupra noutăților mon­diale în­ • Cibernetici • Eficiența economica a activității întreprinderilor • Organizarea producției • Marketing. Organizarea activității de desfacere • Activitatea de cercetare științifica • Utilizările noilor materiale • Automatizare și telecomandă • Poluarea aerului și altele - în total 41 de domenii și probleme impor­tante pentru activitatea întreprinderilor și institutelor, prin: CAIETELE DE DOCUMENTARE SELECTIVĂ cu cîte 6-12 apariții anual CONSULTAT!! Formularul de abonament pe 1971 al INSTITUTULUI CENTRAL DE DOCUMENTARE TEHNICĂ și abonați-vă la numărul de exemplare din aceste ca­iete necesar specialiștilor dumneavoastră. Cereți formularul de abonament la institutul central de documentare tehnică, București, strada Cosmonau­ților 27-29, telefon 21-12-90, telex Inducteh 01247. (4498/1) ANUNȚ! La data de 20 octombrie a avut loc tragerea tombo­lei cu lucrări donate de cadrele didactice de la Facul­tatea de desen a Universității „Babeș-Bolyai" Cluj. Cei interesați se vor adresa la Comitetul sindical al Uni­versității, strada Em. de Martonne nr. 1, Rectoratul (4515) GOSPODINE! Cunoașteți supele concentrate „SUPCO“? Incercind numai o dată le veți cere permanent în magazinele alimentare, pentru că pe lingă gustul mi­nunat sunt ieftine, ușor de pregătit și vă asigură o im­portantă economie de timp. Se pot procura din Complexul I.C.S. Dej, magazinul cu autoservire din centrul orașului. (4467) Nu uitați! Dulciurile sunt bucuria copiilor ! Drageurile „CIP” și dragourile „IEPURAȘ" ii atrag în mod deosebit. Bomboanele și ciocolata completează bucuria lor. Le puteți cumpăra din magazinele alimentare ale I.C.S. Dej. (4468) *

Next