Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-18 / 7446. szám

3 /u PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 6 pagini 30 bani Anul XXVI Nr. 7446 • Duminică 18 octombrie 1970 • LA SFIRȘITUL EPOCII OPTIME DE SEMĂNAT Pe terenurile destinate snsămințărilor mai foșnește porumbul. De ce? Pe măsurâ ce toamna devi­ne tot mai tîrzie, eforturile din fiecare unitate se cer în­dreptate spre terminarea lu­crărilor în cîmp, în unele u­­nități agricole cooperatiste în­să aceste lucrări se desfășoară intr-un ritm cu totul nesatis­­făcâtor ca și cum ne-am găsi într-o perioadă de început de toamnă... Deși consiliile de conducere și specialiștii au fost puși în stare de alertă, atrăgîndu-li-se atenția că în perioada următoare se așteap­tă­­ o evoluție nefavorabilă a timpului, se pare că aseme­nea îndemnuri și sfaturi, în unele cooperative agicole. .. nu au găsit ecoul cuvenit. Am vizitat, la mijlocul a­­cestei săptămîni, mai multe cooperative agricole de pro­ducție din zona de cîmpie a județului: Viișoara, Boian, Ceanu Mare, Frata, unități ca­re au de însămînțat mari su­prafețe cu grîu și de recoltat porumbul de pe sute și sute de hectare. In fiecare din a­­cestea însă, însămînțatul griu­lui și orzului de toamnă este deosebit de rămas în urmă; în cîmp se mai găsesc încă mari cantități de sfeclă de zahăr netransportate, iar recoltatul porumbului pentru boabe a­­bia a început. Cum explică conducerile cooperativelor agricole, pre­ședinții și specialiștii acesto­ra întîrzierea recoltării po­rumbului ca și stadiul deose­bit de rămas în urmă în care se găsește însămînțatul griului și orzului? Am primit fel de fel de justificări, dar care nu duc la... grăbirea strîngerii recol­tei și a însămînțărilor. La cooperativa agricolă din Viișoara, din 510 hectare pre­văzute a fi însămînțate cu grîu și orz, pînă la mijlocul acestei săptămîni nu erau în­sămînțate decît 188 hectare, iar porumbul nu a fost recol­tat decît pe 80 de hectare din 247 pe care urmează să fie în­­sfimînțat grîul. — Avem în afară de supra­fața însămînțată pînă acum 137 de hectare de teren eli­berat, din care peste 50 de hectare sînt arate — ne spu­nea inginerul șef al coopera­tivei din Viișoara, tov. Valen­tin Ciupercescu. Incepînd de ieri lucrăm la arat cu 11 tractoare din cele 13 pe care le are în dotare secția I.M.A. Prin intensificarea ritmului la recoltarea porumbului boabe — în primul rînd de pe tar­lalele ce urmează să fie însă­mînțate cu grîu — și prin măsurile luate ca tractoarele să lucreze de la 6 dimineața pînă la 7 seara, rămînerile în urmă vor fi recuperate în cel mai scurt timp. Mult rămas în urmă este însămînțatul cerealelor păioa­se de toamnă și în celelalte unități vizitate. La cooperati­va agricolă din Boian nu au fost însămînțate pînă la mij­locul acestei săptămîni decît 164 de hectare din 410 ha, la cea din Ceanu Mare abia 240 din 880 ha, iar la cea din Fra­ta 220 de ha din 750. Pe sute de hectare pe care urmează să fie însămînțat grîul de toamnă și orzul mai foșnesc lanurile de porumb. La coo­perativa agricolă din Boian au fost stabilite să fie însămîn­­țate cu grîu — avînd ca plan­tă premergătoare porumbul — 130 de hectare; la Ceanu Ma­re și Frata cîte 300 de hecta­re. Dar la Boian și Ceanu Mare recoltatul porumbului nici n-a început, iar la Frata au fost recoltate abia 35 de hectare. — Pînă acum am fost ocu­pați cu recoltatul sfeclei de zahăr, cartofilor și cu însilo­­zatul furajelor — încerca să motiveze tov. Simion Drăgan, președintele C.A.P. Boian, ră­mînerile în urmă ce există la însămînțat și la recoltatul po­rumbului. Dar cu toate că brațele de muncă, după „spusele“ preșe­dintelui, au fost ocupate cu asemenea lucrări, recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 63 de hectare încă nu era înche­iat, iar transportul acesteia de pe cîmp nu s-a făcut decît în mică măsură. In același timp, din 600 de tone de siloz planificate se realizase abia 400 de tone. „Motive“ asemănătoare au fost invocate și de tov. Ni­colas Suciu, președintele C.A.P. din Ceanu Mare. Cu deosebirea că din discuția a­­vută cu dînsul a reieșit o foarte slabă cunoaștere a sar­ V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) Doamna. Scurtul popas al aurului cules din lanurile de po­rumb, Înaintea drumului spre pătule Fotografia! K. NEGREA „Omul contemporan și tehnica modernă” In condițiile actuale, de dezvoltare impetuoasă a știin­ței și tehnicii, omul contempo­ran se definește mai mult ca oricînd prin preocupările sale de „homo sapiens“ — de om cugetător, capabil de realizări spectaculare, cu implicație hotărîtoare în viața societății moderne. Se cuvine să men­ționăm din acest punct de ve­dere remarca pe care o făcea recent o revistă științifică, re­feritor la faptul că ultimii 30 ani, potrivit statisticilor in­ternaționale, au adus desco­periri și realizări tehnice mai multe decît toată istoria ome­nirii, că progresele tehnico­­științifice pătrund într-un ritm „explosiv“ în cele mai diverse sectoare ale activității umane. In acest context, al stimulă­rii căutărilor creatoare, un rol tot mai important îi revine propagandei tehnice, informa­rea specialiștilor, și nu numai a lor, cu noutățile dintr-un domeniu sau altul de activi­tate, cu perspectivele de dez­voltare și de înnoire a pro­ducției, se pune astăzi cu deo­sebită acuitate. „A trăi activ, remarca Norbert Walner, crea­torul ciberneticii, înseamnă a trăi avînd informații cores­punzătoare“. Or, „homo sa­piens“ nu se poate realiza, nu poate devansa căutările sale, dacă nu știe permanent ce e nou în domeniul în care lu­crează, în specialitatea sa. U­nor asemenea nevoi și preocu­pări ale diverselor categorii de salariați din unitățile econo­mice ale județului Cluj răs­punde și ampla acțiune de propagandă tehnico-științifică intitulată sugestiv: „Omul con­temporan și tehnica modernă“, inițiată de Consiliul județean al sindicatelor, în colaborare cu Comitetul județean U.T.C. și Cabinetul pentru probleme de organizare științifică a pro­ducției și a muncii. Această acțiune, care se­ desfășoară pe o perioadă mai îndelungată de timp, cuprinde aproape toate întreprinderile din județ. Pla­nul de manifestări întocmit cu concursul unor specialiști din întreprinderi, din institu­tele științifice și de învăță­­mînt superior însumează o va­rietate de forme de difuzare a noutăților tehnico-științifice, a unor metode și procedee e­­ficiente de lucru, de stimulare a activității creative a colec­tivelor de salariați, pentru re­zolvarea unor probleme de primă importanță privind creșterea producției și a pro­ductivității muncii, gospodări­rea și valorificarea superioară a materiilor prime, ridicarea nivelului calitativ al produse­lor etc. Sînt astfel prevăzute simpozioane, sesiuni tehnico­­științifice, consfătuiri, schim­buri de experiență, conferințe, întîlniri ale specialiștilor din întreprinderi cu oameni de știință și altele. O mare parte din manifes­tările programate în lunile din urmă au avut deja loc, în întreprinderi și pe ramuri de producție. La Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, de exem­plu, a avut loc un schimb de experiență în care s-a dezbă­tut de către inovatori, de in­gineri, tehnicieni și maiștri aportul mișcării de inovații și raționalizări la sporirea pro­ducției și productivității mun­cii. Preocupările privind va­lorificarea superioară a ma­sei lemnoase au constituit te­m­­OPREA (Continuare în pag. a ll-a) CC601 pC<N ...NAIVITATE Am asistat într-o seară la o discuție foarte aprinsă, într-o societate foarte distinsă, la o șuetă savantă dintr-o casă foarte înaltă (la figurat). Țin să precizez că eu nimerisem acolo dintr-o eroare, datorată celui mai tînăr preopinent, ca­re crezuse că voi putea să-i susțin aserțiunile, în calitatea mea de gazetar, adică de pre­supus om bine informat. Po­lemica pornise de la o emisiu­ne a Televiziunii — „întrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă“. Tînărul meu prieten susținea o idee — ați ghicit ! — cam îndrăzneață, riscantă chiar, pentru un om serios. — Totul nu e decît inven­ția unor condeie delirante de reporteri în goană după senza­țional !... Care, din păcate, gă­sesc credit la oameni de la care speram mai multă probi­tate și spirit critic în analiza unor teorii fanteziste — spu­nea domol decanul de vîrstă al convivilor. — Dar există relatări ale unor oameni de știință de a căror onestitate nu se îndo­iește nimeni, fotografii... — False, trucate ! — Toate?! Chiar și cele ale unor foruri științifice și para­­științifice? — Basme ! — Totuși, sunt­­ fenomene stranii, fapte neîndoielnice, ca­re nu pot fi explicate decît... — Domnule coleg, legile științei ne îndreptățesc să afir­măm cu cugetul împăcat că toate astea nu sînt decît absur­dități. Sîntem oameni serioși și nu avem dreptul să acredităm afirmațiile unor indivizi care nici nu sînt oameni de specia­litate. — Dar o asemenea știință încă nu există, acum se inven­tează — de unde să fie spe­cialiști,­­de vreme ce astfel de probleme nu s-au pus pînă astăzi?! De vreme ce există „întrebări la care nu s-a răs­puns încă“?... — Li se va răspunde, dar nu cu naivitatea dumitale, dra­gul meu. Și, în plus, un om de știință — orice om, în ul­timă instanță, așa ca noi, care nu sîntem specialiști în acest domeniu — omul trebuie să știe mai întîi ce întrebări se pot pune... — După cîte înțeleg — am intervenit eu, cu totul nein­spirat, gasind­ ca orice gazetar prea curios și stîrnind resenti­mentele acestor simpatici in­terlocutori —, dacă înțeleg bine, „există întrebări care se poate, și întrebări care nu se poate“... — Da de unde ! — mi-a răspuns cu naivitate amicul meu. Toate întrebările „se poa­te*! — Crezi?! — l-am întrebat, și nici astăzi nu știu care din­tre noi este naivul.Ilie CALIAN 4 Vizita președintelui NICOLAE CE in California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Uni­te, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu per­soanele care-l însoțesc, a ple­cat vineri de la San Fran­cisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de repre­zentanți ai întreprinderii pen­tru echipament, destinat in­dustriei alimentare și iriga­țiilor „Food Machinery Corpo­ration“, ale cărei uzine se a­­flă în localitatea Fresno: Hu­­b­er Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și­­ El­mer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta Agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U. A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dis­poziția șefului statului ro­mân de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzda­te de o rețea de canale de iri­gații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de ce­reale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează în­deaproape de caracteristicile acestui sistem, primește expli­cații amănunțite din partea proiectantului principal al sis­temului de irigații și de con­trol al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul ateri­zează pe aeroportul din Fres­no. In întîmpinarea președin­telui Ceaușescu au venit pri­marul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți repre­zentanți ai autorităților loca­le; în semn de omagiu, prima­rul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Nu­meroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste ho­tăra țara noastră, președinte­le Consiliului de Stat, perso­nal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia foc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distri­buire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin cana­le la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Ni­colae Ceaușescu se interesea­ză îndeaproape de unele as­pecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economi­că a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In în­cheierea vizitei la baraj, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoa­nele care-l însoțesc au vizitat Uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producă­toare de echipament pentru calculatoare electronice. Dea­supra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Me­morex“. La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vi­zitării unor secții și labora­toare a prezentat un scurt is­toric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordo­în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, Ja­mes Ron, și președintele între­prinderilor „Food Machinery Corporation". James Hall, în­dată după sosire, este prezen­tat un interesant film despre activitatea întreprinderilor ca­re au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diver­se tipuri de mașini și insta­lații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderi­lor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evo­cate posibilitățile de extinde­re în continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturi­lor economice dintre Româ­nia și S.U.A. nate ale activității tehnice și economice. Uzina „Memorex“ fabrică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la com­putere informațiile și le no­tează direct pe microfilm și centrale de recepționare și transmitere a datelor. Ea ex­portă produse în numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabricație, pre­ședintele Ceaușescu s-a inte­resat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice dle­(Continuare in pag. a VI-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex” din Santa Clara cadran politic Prima ediție vine are paciența să par­curgă presa străină ori să as­culte posturile de radio, va avea plăcuta surpriză să vadă tipărit sau să audă numele Capitalei românești, București, legat de inaugurarea primei ediții a Tîrgului Internațional. Ideea unanimă a gazetarilor este că Tîrgul Internațional din București reprezintă, în primul rînd, o mărturie a dru­mului României pe linia dez­voltării industriale, a moder­nizării tehnologice și colabo­rării comerciale internaționa­le de largă posibilitate. Dra­pelele a 27 de state din patru continente flutură azi în Pia­ța Scînteii, consemnînd marea competiție economică dintre industrii și firme prestigioase. Oameni de afaceri și specia­liști, un număr impresionant de ordinul miilor, sosesc zilnic pe porțile larg deschise și pri­mitoare ale Bucureștiului. Este greu de imaginat ce senti­mente îl stăpînesc pe vizitator în largile spații ale tîrgului, cînd întîlnește standul româ­nesc. Peste 1300 de produse, realizate la exigențele nivelului mondial, atestă justețea poli­ticii de industrializare a partidului nostru și ne si­tuează într-un loc de prestigiu în manifestările economice mondiale. Potențialul nostru economic este astăzi viguros, demn de strădaniile unui po­por harnic și liber, care nu­mai într-un sfert de veac a impus un ritm de progres rar întîlnit. S-a scris mult și se va mai scrie despre această manifestare internațională. Ne umplu de mîndrie cuvintele elogioase și realiste la adresa noastră. O asemenea mîndrie este justificată pentru că toa­te acele imnuri tehnice de pe 19 500 mp sunt rodul mîinilor, minților, ingeniozității crea­toare ale noastre. Noi toți ne simțim autorii lor. Și dacă reținem că din Cluj participă cu exponate „Tehnofrig“, „Carbochim“, „Metalul roșu", „Unirea“, „Libertatea“, „Clu­jeana“ și alte întreprinderi, trebuie să recunoaștem că sîn­­tem și mai îndreptățiți să fim mîndri. Intrat în circuitul mondial, cu o bogată partici­pare încă de la prima ediție, Tîrgul Internațional București întărește eficiența uneia din­tre cele mai frecvente prac­tici în relațiile dintre state, schimburile comerciale, tehni­ce și științifice fără nici un fel de interdicții. Următoa­rele ediții vor marca, fără în­doială, efectele pozitive ale confruntării. O instituție accesibilă Audiențele au fost institu­­ționalizate. La toate nivelele activității politice, de stat și economice, conform unor prin­cipii și legi riguroase, cetă­țenii au dreptul să reclame anomalii de interes public, să sesizeze situații, să ceară spri­jin în rezolvarea unor pro­bleme obștești, de muncă sau de interes personal. Dacă or­ganele de partid și ale puterii de stat au introdus în practi­ca muncii zilnice audiențele și rezolvă operativ cele mai variate probleme, există, de asemeni, întreprinderi și insti­tuții care au adoptat același stil de muncă; altele sînt însă pîndite de formalism și super­ficialitate, de nereceptivitate și birocrație. întrucît nume­roși cititori ne sesizează defi­ciențe în sistemul de audiențe, mai ales la locul de muncă, este util să atragem atenția celor care acordă audiențe, că această instituție trebuie să fie accesibilă tuturor, dar nu numai accesibilă, ci și poten­țial eficientă. Ne întrebăm cum pot decurge audiențele unui director de la care ma­joritatea salariaților ies fu­rioși sau, uneori, plîngînd? Or, în altă ordine de idei, cît de oportune mai sînt sesi­zările unor salariați asupra unor probleme de producție dacă ei trebuie să aștepte „ziua de audiențe la director"? Sau ce impresie produce asu­pra celui care cere audiență discrepanța dintre asigurările verbale și soluțiile practice to­tal diferite? Un cititor ne­ COMENTATOR (Continuare in pag. a­ll-a) Produse românești pentru export Pavilionul U.F.S.S. DRUMUL AFIRMĂRII UN NEÎNTRERUPT DIALOG CU VIITORUL In suplimentul duminical: o anchetă cu tineri și sfătuitori ai lor din Cluj IN ATENȚIA ABONAȚILOR TELEFONICI Intr-un interviu cu tovară­șul NERTAN TEOFIL, șeful Oficiului municipal de poștă și telecomunicații, publicat în urmă cu cîteva zile, promi­team cititorilor noștri să le furnizăm noi amănunte în le­gătură cu exploatarea apara­telor telefonice. Ieri dimi­neață, tovarășul Nertan ne-a comunicat că datorită lucrări­lor foarte avansate din cen­trala telefonică automată, abo­nații care au numărul de apel incepînd cu cifra 3 pot folosi rețeaua telefonică interurbană. Pînă în prezent, de acest lu­cru beneficiau doar abonații a­­le căror telefoane aveau pri­mele numere 1 și 2. întrucît lucrările nu sunt complet ter­minate, s-ar putea să existe în primele zile anumite neplă­ceri în exploatarea aparatelor, care însă vor fi remediate în cel mai scurt timp. Jurnal indiscret: „BARMANUL”... Indiscutabil, Ospătarul, barmanul, cu alte cuvinte lucrătorul din comerț trebuie să fie la dispoziția clientului și nu invers. Ade­vărul, cunoscut de cînd lumea, se împarte în vînzători și cum­părători, izvorăște din legile nescrise ale meseriei în sine, din civilizația și tradiția ei. S-a scris și se scrie, se vorbește mult de­spre acest subiect mereu la modă. Și asta deoarece și în acest domeniu este mult loc pentru mai bine. Nu vreau să neg faptul că în comerț nu există oameni puși pe căpătuială, că nu mai sunt chelneri din aceia care te întreabă în așa fel ce poftești de-ți vine să ieși afară, că stai uneori liniștit destulă vreme pînă la masa ta și oprește un ospătar. Nu vreau nici să-i compătimesc. Fiecare meserie poate să ți se pară sau nu interesantă. Dar o cunoști abia după ce încerci să vezi ce face omul care o practică, ce efort i se cere. Iată, bunăoară, intr-o zi (10 octombrie), barma­nul de la bufetul expres Opera, lucrînd de la 7,30 la 23,15, a vîndut băuturi în valoare de peste 14 000 lei: 138 kg vin, țuică, rom, vodcă ș.a.m.d. Toată cantitatea, măsurată bucățică cu bu­cățică în „romuri mici sau mari”. Adăugați că acelui om i-au mai trecut prin mînă 100 de sticle cu sifon, 30 kg apă minera­li și 2 443 sticle cu bere. Oare e chiar atît de simplu să fii bar­man?! (Nu mai vorbesc de condițiile în care lucrează!). El tre­buie să fie ager, amabil, atent cu toți cei 2—3000 de clienți pe care-i servește într-o zi. V. IONESCU

Next