Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-27 / 7453. szám

V PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Festival de teatru închinat semicentenarului Partidului Comunist Român începînd cu data de 28 oc­tombrie, scena clubului me­­tanurgiștilor de la Industria sîrmei Cîmpia Turzii, găzdu­iește un festival al teatrului de amatori, organizat în în­tîmpinarea celei de-a 50-a a­­niversări a creării Partidului Comunist Român. Programul acestei ample manifestări artistice va fi des­chis cu drama Năpasta de I. L. Caragiale, prezentată în matineu și seara, de cercul de amatori al clubului, în re­gia artistică a instructorului Iosif Spaniol. Vor urma apoi,­ la 29 octombrie, două spec­tacole cu Doctor în filosofie, comedie în trei acte de Bra­­nislav Nușici, în interpreta­rea colectivului de la C.C.H. Dej. Spectacolele din după­­amiaza și seara zilei de 30 octombrie, cu piesa într-un act (două tablouri) Munte cu munte se întîlnește de V. Porumbescu și Există nervi, piesă într-un act de Marin Sorescu, vor fi prezentate de artiștii amatori din Cîmpia Turzii (regia Iosif Spaniol) și, respectiv, colectivul clu­bului Metalul din Cluj. în încheierea festivalului, la 31 octombrie, va fi pre­zentată piesa în trei acte Din lecțiile vieții de George Ra­­coți, în regia autorului. Cu această piesă, cercul dramatic al clubului sindicatului In­dustria sîrmei participă la cel de-al VI-lea concurs al ar­tiștilor amatori de teatru „I. L. Caragiale“. c. v. Anul XXVI Nr. 7453 • Marți 27 octombrie 1970 • 4 pagini 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington SOSIREA LA CASA ALBĂ WASHINGTON 20 (Ager­­pres)— Trimișii speciali trans­mit: Vizita președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite a­­le Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspun­­zînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sînt, înce­­pînd de ieri, oaspeții Casei Al­be. Șeful statului român es­te însoțit de Dumitru Popes­­cu, membru al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea A­­dunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalți­lor oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialu­lui rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din ju­rul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde se­diile instituțiilor Administra­ției federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șe­fului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmos­fera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In par­cul Casei Albe, la locul pre­văzut pentru ceremonia pri­mirii, dominat de impunăto­rul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au ve­nit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei State­lor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, camera­­mani, reprezentînd principa­lele cotidiene, agenții de pre­să internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a sur­prinde fiecare secvență semni­ficativă a solemnității primi­rii. Garda de onoare era ali­niată pe gazonul din fața po­diumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state în­cadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. în jurul orei 10:15 (ora loca­lă), lîngă podium, au sosit se­cretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thom­as Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, pri­marul orașului, cu soția, Mar­tin Hillenbrand, asistent al se­cretarului de stat pentru pro­blemele europene, cu so­ția, Leonard Meeker, am­basadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., pre­ședintele Consiliului districtu­lui Columbia, cu soția, am­basadorul Guillermo Sevilla- Sacasa, decanul corpului di­plomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea, prezenți Dumitru Popescu, Corne­liu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii A­­dunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul Româ­niei la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare e­­licopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bor­dul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa­ Elena Ceaușescu, în timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul cere­moniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din eli­copter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosba­­cher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de o­­fițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care­ dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se opreș­te în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea po­diumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului ro­mân, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cî­teva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl condu­ce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare; într-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare încli­nă drapelul federal și steagu­rile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui României; în continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, în­soțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din de­tașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți sa­lută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este pri­mită apoi defilarea detașa­mentului de toboșari și trom­peți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vi­­pușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor și îm­preună cu aghiotanții săi sa­lută pe președintele Ceaușes­cu. Luînd cuvîntul la microfoa­nele instalate pe podium, președintele RICHARD NI­XON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnu­le președinte, m-ați salutat la București ca primul președin­te al Statelor Unite in vizită in România. Astăzi, la Wa­shington, vă salut pe dumnea­voastră ca primul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom a­­minti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că in timpul că­lătoriei dumneavoastră în Sta­tele Unite au­ simțit sentimen­tele de prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deosebi­rilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pen­tru poporul român, respectăm independența țării dumnea­voastră și dorim pace și prie­tenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca in cursul dis­cuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă con­tribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NI­COLAE CEAUȘESCU: Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cor­dial și să adresez, de aseme­nea, un salut prietenesc po­porului Statelor Unite din Partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o in Româ­nia, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întilni cu dumneavoastră și a face o Vizită in unele cen­tre ale Statelor Unite cu pri­lejul prezenței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevă­rat că intre România și Sta­tele Unite există deosebiri de orinduire socială, că asupra u­­nor probleme există și deose­biri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm in domeniile economic, științific, cultural, să contribuim, in spi­ritul prieteniei și cooperării intre popoare, la soluționarea problemelor care frămintă lu­mea contemporană. în acest spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac in calitate de președinte al Consiliului de Stat al Ro­mâniei, prima de acest fel aici — după cum și vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui președinte ame­rican în România — va con­tribui la dezvoltarea colabo­rării și prieteniei dintre po­poarele noastre, va servi cau­zei înțelegerii și păcii. In, aplauzele întregii asis­tențe și sunetele trompeților ce dau onorul, președintele S.U.A., Richard Nixon, și so­ția sa îi conduc pe pre­ședintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușes­cu, și pe soția sa, pe scara exterioară care duce la balco­nul de sud al Casei Albe, un­de gazde și oaspeți se opresc și salută asistența din marele parc. Mulțimea răspunde a­­plaudînd și fluturînd stegule­­țe românești și americane. După ce se întrețin cîteva mi­nute în salonul albastru, cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preșe­dintelui S.U.A. Cetățenii pre­zenți în parc, care nu au pă­răsit locul desfășurării cere­moniei, îi salută din nou cu multă căldură și aplaudă. Răs­­punzînd acestei manifestații spontane de simpatie, de prie­tenie și stimă, președintele Ceaușescu strînge zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte a­­micale cu cei care-i urează bun sosit. în biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima înt­­­trevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat Masă oferită de prilejul împlinirii a Comitetul Executiv al C.G. al P.C.R. a oferit, luni la a­­miază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniver­sări a zilei de naștere a tova­rășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Le­­onte Răutu, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Brajovici, Miron Constantines­­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. în numele Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Ni­colae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. în răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a socialismului în pa­tria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu CIUCEA - UN „LOC” AL ARTELOR Inevitabil, acum nu pot începe însemnările de față decit astfel: Nu știu în ce măsură, cititorule, cunoști poezia lui Goga sau castelul de la Ciucea, cu tot ceea ce conține și se împrejmuiește el. Nu știu dacă ai fost vreodată, măcar în scurtă pauză pe la Ciucea. Tocmai de aceea te îndemn să-ți sacrifici o oră, două măcar și să-ți oprești privirile, să-ți îndestulezi simțirea la Ciucea. Sau, dacă ai fost, du-te și altădată... Serbările de la Ciucea, rinduite an de an toamna, încheie manifestările de peste vară organizate de instituțiile cultu­rale județene. Au, însă, o notă aparte, mai elevată, fiind dedicate în primul rînd poeziei. Precedate de un concurs la care participă cei mai tineri poeți și ai cărui câștigători sînt cunoscuți abia în preziua serbărilor, cînd are loc și premierea lor în cadrul festiv astfel creat, manifestările de la Ciucea sînt așteptate cu emoționantă răbdare de cetățenii comunei Cum se desfășoară ritualul de la Ciucea? Nu lipsesc, la început, simțitele cuvinte de așezare în memoria participan­ților a ceea ce a însemnat și înseamnă poetul Octavian Goga în conștiința atîtor generații ce se succed; apoi sînt premiați amintiții cîștigători ai concursului de poezie, ce poartă numele „patronului literar al locului“, care recită din creația originală; apoi... apoi aș scrie cu majuscule ur­mătoarele nume, întîlnite mereu la sărbătoarea poeziei de la Ciucea: Lili Munteanu, Marius Cuteanu și Dan Serbac. Lili Munteanu pregătește în fiecare an un ales recital de poezie cu elevi ai Școlii populare de artă. Marius Cuteanu, omul despre care regret că n-am scris niciodată nimic, adu­ce corul Liceului pedagogic din Cluj pentru a interpreta cîteva melodii pe versuri ale poetului, iar Dan Serbac, solist al Operei Române din Cluj, este solist și la Ciucea în fie­care an, chiar dacă numelui lui i s-a adăugat recent titlul Vaier CHIOREANU (Continuare în pag. a lll-a) Uzina de material rulant *16 Februarie“ Fotografia: SZABÓ Tamás (MCM nCMIMNTT U „TtlOfRIG” • ASIMILAREA, PERFECȚIONAREA PROCESELOR TEHNO­­LOGICE • REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL • ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUSELOR La o întrebare cu caracter general privind îndeplinirea sarcinilor ultimului an al ac­tualului cincinal, ing. Andrei HALMAGHI, directorul Uzi­nei „Tehnofrig“ Cluj, ne-a răspuns că, pe baza realizări­lor celor zece luni și a estimă­rilor minime, se întrevăd si­gure și apreciabile depășiri față de plan la producția glo­bală cu 3.500.000 lei, la pro­ducția marfă vîndută și înca­sată cu 2.500.000 lei și la creș­terea productivității pe un sa­lariat cu 1.200 lei. Producția cantitativă se va realiza la toate sortimentele planificate, iar depășirile se vor înregistra la utilajele pentru industria alimentară și frigorifică, la subansamble pentru escava­­toarele E, 0,4 și 0,6, la piesele de schimb ale utilajelor ace­lorași industrii și la cele pen­tru construcții de drumuri. Beneficiarilor interni și ex­terni li se vor livra toate uti­lajele contractate pentru anul 1970. Unul din elementele impor­tante care au facilitat aceste succese îl reprezintă, pe lângă executarea utilajelor clasice frigorifice de diverse capaci­tăți, și livrarea în termen a celor 15 noi tipuri de mașini asimilate în acest an. Printre acestea sectorului industriei laptelui i-au fost și îi vor fi livrate curățitoarele centrifu­gale inoxidabile pentru pom­pele de lapte, instalațiile de răcit cu bazine de mare capa­citate și cele de spălat tancuri și separatoare; sectorului in­dustriei vinului i-au fost ex­pediate pompe de diferite mă­rimi și cele cu dozare fină; sectorului industrializării căr­nii — centrifuga pentru sepa­rarea grăsimii la linia de făi­nă furajeră, mașinile de tocat tip „Matocut“ și „Macovac“, dispozitivul de ridicat cuve, iar sectorului de panificație i s-a livrat mașina de divizat de mari proporții ș.a. Printre factorii care au per­mis obținerea acestor rezulta­te se cuvin remarcate repro­iectarea multor produse din fabricația curentă, introduce­rea unor tehnologii perfecțio­nate, soldate cu reducerea consumului de metal (numai pe 10 luni în acest an) cu cca. 150 tone și a multor me­tri cubi de material lemnos. Modernizarea sau adaptarea unor procese tehnologice noi și-au dovedit eficien­ța și în creșterea produc­tivității muncii, în îm­bunătățirea parametrilor cali­tativi și funcționali ai unor utilaje. De exemplu, prin ma­­trițarea la cald, cuțitele de la mașina de tocat carne au de­venit, în final, mai ușoare cu 1,5 kg fiecare, manopera nece­­sitînd un timp de execuție cu 6 ore mai mic față de vechiul procedeu. Turnarea de preci­zie, în cochilă, a plăcilor de la mașinile de scos sîmburi, de­bitarea tablelor prin aplicarea planurilor de croire combina­te, folosirea intensivă a strun­gurilor de copiat și a celorlal­te mașini-unelte de mare ran­dament au constituit alte câi ale unei productivități sub­stanțial superioare. Pe aceeași linie se înscriu extinderea for­jării prin matrițare a arbori­lor cotiți (reducerea greutății, fără diminuarea rezistenței) și utilizarea deșeurilor de oțel inoxidabil la turnarea multor repere care se realizează din oțeluri speciale și rezistența la corodări, în direcția ridicării nivelu­lui calitativ general al între­gii producții, la Tehnofrig s-au obținut rezultate care pot fi apreciate și considerate bu­ne. Nu se poate vorbi, și nu numai aici, despre atingerea unei limite superioare. Ten­dința este spre ireproșabil, împreună cu preocupările a­­mintite mai sus, printre obiec­tivele centrale care stau în a­­tenția întregului colectiv, a conducerii întreprinderii și a organului de resort (C.T.C.), Costel ȘTEFANESCU (Continuare în pag. a lli-a) „ȚESATOAREA* Fotografia: R. WAGNER „DECADA CĂRȚII SOVIETICE” ieri, la Librăria Universității, s-a deschis „De­cada cărții sovietice”, acțiune ce se înscrie în șirul manifestărilor culturale închinate aniver­sării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. La deschidere au participat tovarășii Liviu Văcariu, șef de secție la Comitetul județean de partid, Aurelia Dănilă, șef de sector la Comite­tul județean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj, Du­mitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, oameni de artă și cultu­ră, editori și librari, studenți. Vorbind în numele Comitetului județean pen­tru cultură și artă, sub patronajul căruia se des­fășoară această manifestare, scriitorul Dumitru Mircea a subliniat tradiționalele legături de prie­tenie ale poporului român cu poporul sovietic, legături concretizate și printr-o vastă activitate de răspîndire a cuvântului tipărit. Intîlnirea cu cartea rusă și sovietică se petrece zilnic, la toate nivelurile oamenilor din țara noastră, atît prin ceea ce editurile românești, prin traducere, pun la dispoziția cititorului cît și prin importul de carte sovietică. „Decada cărții sovietice” este un strălucit prilej de reîntîlnire cu una din cuceri­rile de prim ordin ale realității sovietice: acti­vitatea de răspîndire a cuvîntului tipări». Hf IN ACEST NUMĂR; • ACTUALITATEA CULTURALA • Lecturi — URBARII­­LE ȚARII FĂGĂRAȘULUI O VIAȚa de partid — LA CEANUL MARE UNII MUNCESC, ALȚII NU FAC NIMIC • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA imperativul toamnei tîrzii Terminarea recoltărilor și însămîn­­țărilor Anotimpul friguros a in­trat în drepturi depline. Ploile reci și ninsorile căzu­te In sâptămîna trecută au dat încâ un sever avertis­ment celor râmași în urmă cu însâmînțările și recoltă­rile de a face totul pentru terminarea cit mai grabnică a acestor lucrări. Analizînd stadiul lucrărilor din campa­nia de toamnă, rezultă câ pînă la sfîrșitul săptâmînii trecute, în unitățile agricole din județ au fost însămînțate cu cereale păroase 76 la sută din suprafețele prevăzute, iar recoltările sînt pe termi­nate la cultura cartofilor și sfeclei de zahăr, dar s-au e­fectuat în proporție de nu­mai 33 la sută la porumb, întreprinderile agricole de stat și unele cooperative a­­gricole din județ, prin buna organizare a muncii, și utili­zarea cu maximum de ran­dament a mijloacelor meca­nice, au reușit să imprime un ritm mai accelerat lucră­rilor agricole de toamnă. De exemplu, cooperativele agri­cole din Răscruci, Apahida, Mera, Cițcău, Recea-Cristur, Rugășești, Țaga și altele, au cules porumbul de pe 80—93 la sută din suprafețele cul­tivate, iar unele unități coo­peratiste ca țara, Cacova Ie­rii, Sîncrai, Căpușu, Mănă­stireni și altele au și termi­nat complet recoltările. Ca urmare a preocupării avute pentru urgentarea eli­berării terenului și a folo­sirii din plin a timpului prielnic pentru grăbirea a­râturilor și a semănatului, u­­nele cooperative agricole au ajuns într-un stadiu avan­sat și cu aceste lucrări. Prin­tre acestea se află coopera­tivele agricole din Mica, Cîmpia Turzii, Izvorul Cri­­șului, Mănăstireni, Unguraș, Viile Dejului, Turea, Viștea, Cotuș, Pădureni și altele, unde s-au însămînțat 85—96 la sută din suprafețele re­partizate griului de toamnă. Rezultatele obținute de aces­te unități la recoltările și însămînțările de toamnă de­monstrează posibilitățile de urgentare a lucrărilor atunci cînd se asigură o intensă mobilizare a cooperatorilor, iar forțele și mijloacele de lucru sunt judicios folosite. Puternic contrastează cu realizările cooperativelor a­­gricole mai sus amintite si­tuația îngrijorătoare a lucră­rilor agricole de toamnă din (Continuare în pag. a lll­ a)

Next