Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-27 / 7453. szám
V PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Festival de teatru închinat semicentenarului Partidului Comunist Român începînd cu data de 28 octombrie, scena clubului metanurgiștilor de la Industria sîrmei Cîmpia Turzii, găzduiește un festival al teatrului de amatori, organizat în întîmpinarea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Programul acestei ample manifestări artistice va fi deschis cu drama Năpasta de I. L. Caragiale, prezentată în matineu și seara, de cercul de amatori al clubului, în regia artistică a instructorului Iosif Spaniol. Vor urma apoi, la 29 octombrie, două spectacole cu Doctor în filosofie, comedie în trei acte de Branislav Nușici, în interpretarea colectivului de la C.C.H. Dej. Spectacolele din dupăamiaza și seara zilei de 30 octombrie, cu piesa într-un act (două tablouri) Munte cu munte se întîlnește de V. Porumbescu și Există nervi, piesă într-un act de Marin Sorescu, vor fi prezentate de artiștii amatori din Cîmpia Turzii (regia Iosif Spaniol) și, respectiv, colectivul clubului Metalul din Cluj. în încheierea festivalului, la 31 octombrie, va fi prezentată piesa în trei acte Din lecțiile vieții de George Racoți, în regia autorului. Cu această piesă, cercul dramatic al clubului sindicatului Industria sîrmei participă la cel de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori de teatru „I. L. Caragiale“. c. v. Anul XXVI Nr. 7453 • Marți 27 octombrie 1970 • 4 pagini 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington SOSIREA LA CASA ALBĂ WASHINGTON 20 (Agerpres)— Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sînt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10:15 (ora locală), lîngă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla- Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea, prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa Elena Ceaușescu, în timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare; într-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui României; în continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președintele RICHARD NIXON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-ați salutat la București ca primul președinte al Statelor Unite in vizită in România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că in timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite au simțit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca in cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NICOLAE CEAUȘESCU: Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din Partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o in România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întilni cu dumneavoastră și a face o Vizită in unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că intre România și Statele Unite există deosebiri de orinduire socială, că asupra unor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm in domeniile economic, științific, cultural, să contribuim, in spiritul prieteniei și cooperării intre popoare, la soluționarea problemelor care frămintă lumea contemporană. în acest spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac in calitate de președinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum și vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui președinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării și prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înțelegerii și păcii. In, aplauzele întregii asistențe și sunetele trompeților ce dau onorul, președintele S.U.A., Richard Nixon, și soția sa îi conduc pe președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și pe soția sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se opresc și salută asistența din marele parc. Mulțimea răspunde aplaudînd și fluturînd stegulețe românești și americane. După ce se întrețin cîteva minute în salonul albastru, cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al președintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc, care nu au părăsit locul desfășurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură și aplaudă. Răspunzînd acestei manifestații spontane de simpatie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu strînge zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. în biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima înttrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat Masă oferită de prilejul împlinirii a Comitetul Executiv al C.G. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Brajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. în numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. în răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu CIUCEA - UN „LOC” AL ARTELOR Inevitabil, acum nu pot începe însemnările de față decit astfel: Nu știu în ce măsură, cititorule, cunoști poezia lui Goga sau castelul de la Ciucea, cu tot ceea ce conține și se împrejmuiește el. Nu știu dacă ai fost vreodată, măcar în scurtă pauză pe la Ciucea. Tocmai de aceea te îndemn să-ți sacrifici o oră, două măcar și să-ți oprești privirile, să-ți îndestulezi simțirea la Ciucea. Sau, dacă ai fost, du-te și altădată... Serbările de la Ciucea, rinduite an de an toamna, încheie manifestările de peste vară organizate de instituțiile culturale județene. Au, însă, o notă aparte, mai elevată, fiind dedicate în primul rînd poeziei. Precedate de un concurs la care participă cei mai tineri poeți și ai cărui câștigători sînt cunoscuți abia în preziua serbărilor, cînd are loc și premierea lor în cadrul festiv astfel creat, manifestările de la Ciucea sînt așteptate cu emoționantă răbdare de cetățenii comunei Cum se desfășoară ritualul de la Ciucea? Nu lipsesc, la început, simțitele cuvinte de așezare în memoria participanților a ceea ce a însemnat și înseamnă poetul Octavian Goga în conștiința atîtor generații ce se succed; apoi sînt premiați amintiții cîștigători ai concursului de poezie, ce poartă numele „patronului literar al locului“, care recită din creația originală; apoi... apoi aș scrie cu majuscule următoarele nume, întîlnite mereu la sărbătoarea poeziei de la Ciucea: Lili Munteanu, Marius Cuteanu și Dan Serbac. Lili Munteanu pregătește în fiecare an un ales recital de poezie cu elevi ai Școlii populare de artă. Marius Cuteanu, omul despre care regret că n-am scris niciodată nimic, aduce corul Liceului pedagogic din Cluj pentru a interpreta cîteva melodii pe versuri ale poetului, iar Dan Serbac, solist al Operei Române din Cluj, este solist și la Ciucea în fiecare an, chiar dacă numelui lui i s-a adăugat recent titlul Vaier CHIOREANU (Continuare în pag. a lll-a) Uzina de material rulant *16 Februarie“ Fotografia: SZABÓ Tamás (MCM nCMIMNTT U „TtlOfRIG” • ASIMILAREA, PERFECȚIONAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE • REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL • ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUSELOR La o întrebare cu caracter general privind îndeplinirea sarcinilor ultimului an al actualului cincinal, ing. Andrei HALMAGHI, directorul Uzinei „Tehnofrig“ Cluj, ne-a răspuns că, pe baza realizărilor celor zece luni și a estimărilor minime, se întrevăd sigure și apreciabile depășiri față de plan la producția globală cu 3.500.000 lei, la producția marfă vîndută și încasată cu 2.500.000 lei și la creșterea productivității pe un salariat cu 1.200 lei. Producția cantitativă se va realiza la toate sortimentele planificate, iar depășirile se vor înregistra la utilajele pentru industria alimentară și frigorifică, la subansamble pentru escavatoarele E, 0,4 și 0,6, la piesele de schimb ale utilajelor acelorași industrii și la cele pentru construcții de drumuri. Beneficiarilor interni și externi li se vor livra toate utilajele contractate pentru anul 1970. Unul din elementele importante care au facilitat aceste succese îl reprezintă, pe lângă executarea utilajelor clasice frigorifice de diverse capacități, și livrarea în termen a celor 15 noi tipuri de mașini asimilate în acest an. Printre acestea sectorului industriei laptelui i-au fost și îi vor fi livrate curățitoarele centrifugale inoxidabile pentru pompele de lapte, instalațiile de răcit cu bazine de mare capacitate și cele de spălat tancuri și separatoare; sectorului industriei vinului i-au fost expediate pompe de diferite mărimi și cele cu dozare fină; sectorului industrializării cărnii — centrifuga pentru separarea grăsimii la linia de făină furajeră, mașinile de tocat tip „Matocut“ și „Macovac“, dispozitivul de ridicat cuve, iar sectorului de panificație i s-a livrat mașina de divizat de mari proporții ș.a. Printre factorii care au permis obținerea acestor rezultate se cuvin remarcate reproiectarea multor produse din fabricația curentă, introducerea unor tehnologii perfecționate, soldate cu reducerea consumului de metal (numai pe 10 luni în acest an) cu cca. 150 tone și a multor metri cubi de material lemnos. Modernizarea sau adaptarea unor procese tehnologice noi și-au dovedit eficiența și în creșterea productivității muncii, în îmbunătățirea parametrilor calitativi și funcționali ai unor utilaje. De exemplu, prin matrițarea la cald, cuțitele de la mașina de tocat carne au devenit, în final, mai ușoare cu 1,5 kg fiecare, manopera necesitînd un timp de execuție cu 6 ore mai mic față de vechiul procedeu. Turnarea de precizie, în cochilă, a plăcilor de la mașinile de scos sîmburi, debitarea tablelor prin aplicarea planurilor de croire combinate, folosirea intensivă a strungurilor de copiat și a celorlalte mașini-unelte de mare randament au constituit alte câi ale unei productivități substanțial superioare. Pe aceeași linie se înscriu extinderea forjării prin matrițare a arborilor cotiți (reducerea greutății, fără diminuarea rezistenței) și utilizarea deșeurilor de oțel inoxidabil la turnarea multor repere care se realizează din oțeluri speciale și rezistența la corodări, în direcția ridicării nivelului calitativ general al întregii producții, la Tehnofrig s-au obținut rezultate care pot fi apreciate și considerate bune. Nu se poate vorbi, și nu numai aici, despre atingerea unei limite superioare. Tendința este spre ireproșabil, împreună cu preocupările amintite mai sus, printre obiectivele centrale care stau în atenția întregului colectiv, a conducerii întreprinderii și a organului de resort (C.T.C.), Costel ȘTEFANESCU (Continuare în pag. a lli-a) „ȚESATOAREA* Fotografia: R. WAGNER „DECADA CĂRȚII SOVIETICE” ieri, la Librăria Universității, s-a deschis „Decada cărții sovietice”, acțiune ce se înscrie în șirul manifestărilor culturale închinate aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. La deschidere au participat tovarășii Liviu Văcariu, șef de secție la Comitetul județean de partid, Aurelia Dănilă, șef de sector la Comitetul județean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj, Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, oameni de artă și cultură, editori și librari, studenți. Vorbind în numele Comitetului județean pentru cultură și artă, sub patronajul căruia se desfășoară această manifestare, scriitorul Dumitru Mircea a subliniat tradiționalele legături de prietenie ale poporului român cu poporul sovietic, legături concretizate și printr-o vastă activitate de răspîndire a cuvântului tipărit. Intîlnirea cu cartea rusă și sovietică se petrece zilnic, la toate nivelurile oamenilor din țara noastră, atît prin ceea ce editurile românești, prin traducere, pun la dispoziția cititorului cît și prin importul de carte sovietică. „Decada cărții sovietice” este un strălucit prilej de reîntîlnire cu una din cuceririle de prim ordin ale realității sovietice: activitatea de răspîndire a cuvîntului tipări». Hf IN ACEST NUMĂR; • ACTUALITATEA CULTURALA • Lecturi — URBARIILE ȚARII FĂGĂRAȘULUI O VIAȚa de partid — LA CEANUL MARE UNII MUNCESC, ALȚII NU FAC NIMIC • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA imperativul toamnei tîrzii Terminarea recoltărilor și însămînțărilor Anotimpul friguros a intrat în drepturi depline. Ploile reci și ninsorile căzute In sâptămîna trecută au dat încâ un sever avertisment celor râmași în urmă cu însâmînțările și recoltările de a face totul pentru terminarea cit mai grabnică a acestor lucrări. Analizînd stadiul lucrărilor din campania de toamnă, rezultă câ pînă la sfîrșitul săptâmînii trecute, în unitățile agricole din județ au fost însămînțate cu cereale păroase 76 la sută din suprafețele prevăzute, iar recoltările sînt pe terminate la cultura cartofilor și sfeclei de zahăr, dar s-au efectuat în proporție de numai 33 la sută la porumb, întreprinderile agricole de stat și unele cooperative agricole din județ, prin buna organizare a muncii, și utilizarea cu maximum de randament a mijloacelor mecanice, au reușit să imprime un ritm mai accelerat lucrărilor agricole de toamnă. De exemplu, cooperativele agricole din Răscruci, Apahida, Mera, Cițcău, Recea-Cristur, Rugășești, Țaga și altele, au cules porumbul de pe 80—93 la sută din suprafețele cultivate, iar unele unități cooperatiste ca țara, Cacova Ierii, Sîncrai, Căpușu, Mănăstireni și altele au și terminat complet recoltările. Ca urmare a preocupării avute pentru urgentarea eliberării terenului și a folosirii din plin a timpului prielnic pentru grăbirea arâturilor și a semănatului, unele cooperative agricole au ajuns într-un stadiu avansat și cu aceste lucrări. Printre acestea se află cooperativele agricole din Mica, Cîmpia Turzii, Izvorul Crișului, Mănăstireni, Unguraș, Viile Dejului, Turea, Viștea, Cotuș, Pădureni și altele, unde s-au însămînțat 85—96 la sută din suprafețele repartizate griului de toamnă. Rezultatele obținute de aceste unități la recoltările și însămînțările de toamnă demonstrează posibilitățile de urgentare a lucrărilor atunci cînd se asigură o intensă mobilizare a cooperatorilor, iar forțele și mijloacele de lucru sunt judicios folosite. Puternic contrastează cu realizările cooperativelor agricole mai sus amintite situația îngrijorătoare a lucrărilor agricole de toamnă din (Continuare în pag. a lll a)