Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-22 / 7476. szám

PROLETAR­ DIN TOATE TARILE. ONIȚI­VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7476 Duminică 22 noiembrie 1970 6 pagini 30 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA IN R. P. BULGARIA Plecarea din Sofia Trimisul special Agerpres, I. Ionescu­, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era îm­podobită cu mari drapele ro­mânești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele to­varășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aero­port au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Birtidul Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președin­tele Comitetului de Stat pen­tru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Bulgar, An­gn­ei Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului (Continuare în pag. a VI-a) cadran politic 1. CORELAȚII DINAMICE De curînd s-a constituit Consiliul Comitetului jude­țean pentru cultură și artă. Această acțiune a partidului și statului nostru de a im­prima o viață dinamică structurilor social-culturale face parte dintr-o ecuație organizatorică flexibilă, a­­decvată schimbărilor din so­cietatea României socialiste. Noul organism, cu larg ca­racter obștesc, își asumă responsabilitatea finalității acțiunilor dedicate activită­ții cultural-educative și re­zolvarea sarcinilor generale de educație politico-ideologi­­că a maselor de oameni ai muncii prin cluburi, cămine culturale, instituții de cultu­ră, uniuni de creație și in­strumente de informare. Printre obiectivele principa­le ale consiliului, pe prim plan, se află informarea oportună și originală — ori­ginalitate impusă de noile puncte de vedere socio-cul­­turale — a cetățenilor cu di­recțiile și esența politicii in­terne și externe a partidului și Statului nostru. Acest de­ziderat izvorăște din ideea că lumea contemporană este prin definiție o lume care se hrănește cu informație și acceptă prioritar cunoaște­rea multiplă, informatica și cognitivitatea fiind dimen­siunile judecății asupra rea­lității. Ar fi un gest teme­rar să atragem noi atenția asupra sarcinilor ce revin consiliului, printre care va avea în vedere propagarea activă a cunoștințelor cul­turale și științifice prin me­todele cvasi-unanim recu­noscute ca eficiente, acțiuni­le de educație cetățenească în spiritul unui patriotism și internaționalism generos, dezvoltarea dragostei față de patrie și partid, în folosul prosperității și progresului societății socialiste, dar ne permitem să le considerăm comandamente ale spiritua­lității actuale. Situația cea mai fericită ar fi ca noul organism să nu se înece în trenele paralelismului, să nu devină pur consultativ și formal, să funcționeze ca in­strument lucrativ de aplica­re în practică a filozofiei culturii, ca un corelant dina­mic între teorie și practică. 2. SUB SEMNUL DIOTIMEI Deschis în atmosfera emu­lativă a jubileului semicen­tenar al P.C.R., căreia îi va consacra multe din creații, cenaclul universitar de ese­istică își propune, sub sem­nul Diotimei, „exersarea spiritului, obiectivarea lui în încercări de cuprindere a necuprinsului“. Conducăto­rul cenaclului, asistent uni­versitar Grigore Zanc, a fi­xat succint programul foru­mului înțelepciunii: „Am a­­vut în vedere, pornind la constituirea cenaclului nos­tru, nevoile publicisticii noastre, adică, un oarecare gol în cultivarea genului eseistic, nevoia ridicării exi­gențelor în scrierea eseului în general... O fericită co­incidență face să intrăm cu inițiativa noastră în spiri­tul noilor măsuri preconiza­te de Ministerul învățămîn­­tului, pentru ridicarea școlii superioare la nivelul exigen­țelor contemporaneității. Ne vom strădui mereu să fim predispuși înnoirii dinamice, cum este însăși viața... Vrem să fim demni de înaintași, de realitățile prezentului și să nu roșim la exigențele viitorului. La prima ședință a cenaclului a luat cuvîntul Ion Vlad, redactor șef ad­junct al revistei „Tribuna“, care a subliniat că eseul se vrea și trebuie să fie anga­jat în realitate. A mai vorbit Vasile Sav de la revista „Echinox“. Printre eseurile și problemele discutate în cenaclu vor fi: „Ipostaza contemporană a filosofiei ca înțelepciune“ de Ion Cris­­toiu (citit in prima ședință), „Conceptul de emancipare la Marx“ de Aurel Codo­­ban, „Despre dimensiunea cosmică a omului" de Ma­xim Danciu, „Nietsche și Wagner“, „Impresionismul — fundamentele sale filoso­fice“ etc. Pentru ca acest inedit ce­naclu să nu-și desfășoare o activitate sterilă, el are ne­voie de sprijinul nelimitat al cadrelor universitare ex­perimentate și de ospitalita­tea revistelor clujene, care s-au dovedit totdeauna re­ceptive la înnoiri și valori valide. comentator Sosirea in Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a fă­cut o vizită oficială de prie­tenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut par­te tovarășii Ilie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului E­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Ma­­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.P. șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bâ­­neasa, delegația a fost salu­tată de tovarășii Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Po­pa, Dumitru Popescu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voi­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constanti­­nescu, Ion Stănescu, de mem­(Continuare In pag. a Vl­o) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu vara a călătorit de la Sofia spre patrie delega­ția de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste România condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, care a facut­ o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor at­mosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întâmpinarea conducă­torului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Ver­deț, Leonte Răutu, Vasile Pa­tilineț, Corneliu Mănescu, Va­sile Vlad, membri ai dele­gației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, prim­de la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost con­struită una din cele mai ti­nere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghi­uri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul în­noirilor este evident. „Ridi­carea la putere­ a acestui o­­raș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea în­fățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decit o simplă tur­nătorie de plite pentru sobele de gătit Blocurile de locuin­țe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spi­talul conferă orașului atribu­tele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimba­rea structurii populației. Nu­meroși localnici pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul“-Brăi-secretar al Comitetului jude­țean Dolj al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor loca­le de partid și de stat. Nume­roși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în ora­șul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie pre­zenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și expri­ma și cu acest prilej, pro­fundul atașament față de po­litica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor funda­mentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, la, Uzinele metalurgice Reși­ța, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bu­nă calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă u­­zina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în­ perioada probe­lor tehnologice au și fost li­vrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a o­­siilor. Se parcurge, pe flu­xul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Pro­cesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, fă­­cînd să dispară din nomen­clatorul de profesii tradițio­nala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescen­te de metal cu eforturi uria­șe. De la panourile de co­mandă, „forjorii“ conduc a­­cum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu ca­re este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor uni­tăți industriale românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Ti­mișoara — podurile rulante, „Electroputere“­Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu se interesează îndeaproa­pe de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțe­­lăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în fo­losirea judicioasă a terenu­lui, pentru a se evita scoate­rea din circuitul agricol a u­­nei suprafețe prea mari. In același timp, cere să se în­tocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelă­­riei în așa fel incit acestea să fie în măsură să deser­vească și alte fabrici și uzi­ne din județele învecinate. „In acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabi­litatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințe­lor și exigențelor sporite im­puse de dezvoltarea econo­miei naționale în perspectiva viitorului cincinal“. In timpul vizitei, directo­rul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea califică­rii muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici pro­cesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoș­tințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașini­le și utilajele cu performan­țe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, in­gineri și tehnicieni fac tova­rășului Ceaușescu o căldu­roasă manifestare de dragos­te și stimă. Secretarul gene­ral al partidului, adresîndu­­se celor prezenți, spune: — StarețS 8 ® face po« ® e ‘drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca rui­na să înceapă neîntârziat pro­ducția la parametrii proiec­­tari Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom în­deplini cu cinste această sar­cină, tovarășe Ceaușescu, es­te răspunsul dat. In drum spre Slatina, con­ducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grăme­zi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul aces­teia. Tovarășul Ceaușescu se a­­propie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la nou­ Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recol­tei, de munca, preocupările oamenilor. îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producția la hectar. — în jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în inte­resul dumneavoastră ca vii­toarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este ne­cesar însă ca lucrul să fie organizat în așa fel încît să nu se producă nici o întîrzie­­re în tot timpul campaniei a­­gricole, să fie respectată den­sitatea așa cum prevede agro­tehnica, să se extindă meca­nizarea. — Așa vom face, îl asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare do­rind să fie cit mai aproape să-i strîngă mina. In Balșul industrial Bogat sorti­ment din pro­dusele Fabricii de porțelan „I­­ris” la magazi­nul de prezenta­re din Cluj. Fotografia: R. WAGNER DUPĂ 20 DE ANI După 20 de ani, L. G. își simte — după cum singur ne mărturisește — sufletul plin de bucurie. Două decenii de așteptare înfrigurată, de con­tinuă neliniște reprezintă a­­proape prea mult pentru un om. Poate scopul mărturisirii nu are în vedere relatarea în sine a unui caz particular, ci propune dezbaterii o arzătoa­re problemă de viață. „M-am căsătorit în urmă cu douăzeci de ani. La în­ceput ne înțelegeam bine. în primul an de căsnicie am a­­vut o fetiță. Bucuria ne-a umplut inimile. Păcat că a­­ceastă bucurie a fost de foar­te scurtă durată. Sunt de meserie șofer, în­­torcîndu-mă dintr-o cursă, so­ția era plecată. Se întorsese la casa părintească. Mi-a spus că nu vrea să mai rămînă cu mine. Mama ei are nevoie de ea, o să îngrijească copilul și o să aibă mai mult timp li­ber. Nu avea serviciu și cred că acest lucru a determinat o să se întoarcă la domiciliul con­jugal, dar pentru puțin timp. Am rămas iar singur și mă descurcam destul de greu. So­ția a intrat în serviciu și o întâlneam foarte rar. Au tre­cut patru ani și mă gindeam adesea ce soartă o să aibă fe­tița. Intr-una din zile, soția m-a anunțat că a intentat acțiune de divorț. Am încercat să o conving că despărțirea va a­­vea consecințe negative asu­pra educației copilului. Cînd eram împreuna, soția nu gă­tea și nu spăla săptămîni în­tregi. Și urma să se îngrijeas­că singură de viitorul copilu­lui ! După o săptămînă de la ul­tima conversație avută îm­preună și după patru ani de căsnicie, am părăsit Clujul și m-am stabilit la Brăila. Lu­cram continuu și făceam cursele cele mai lungi și gre­le, numai pentru a putea uita trecutul care mă urmărea. La întoarcerea acasă, în Brăila, totul mi se părea trist. Oricît încercam să găsesc o explica­ție îndărătniciei soției nu gă­seam. Nu la mult timp, am primit și confirmarea că suntem­ di­vorțați și hotărîrea de a plăti pentru întreținerea fetiței. A­­chitam cu regularitate pensia. Au trecut trei ani de cînd mă aflam în Brăila. Chipul fetiței mă urmărea pretutindeni. Am ales o cursă spre Satu Mare și am oprit în Cluj. Ardeam de nerăbdare să-mi văd fetița și fosta soție, la care am ți­nut, dar care din ambițiile ei prostești a dărâmat totul fără pic de judecată. M-am apro­piat de poartă, am deschis-o și am rămas încremenit: fos­ta mea soție, cu un copil mic în brațe, stătea dusă pe gîn­­duri, iar fetița se juca singu­ră. Intorcîndu-și privirea, a scos un strigăt și s-a ridicat. Simțeam că îmi fuge pămîn­­tul de sub picioare, dar mî-am revenit repede. Ne pri­veam unul pe altul și fetița pe amîndoi, apoi a întrebat-o pe fosta soție: „Mamă, cine e nenea ăsta?“. Simțeam cum mă prăbușesc într-o prăpas­tie. Am avut atîta putere să-l întind fetiței pachetul pe care i l-am adus. M-am retras cîți­­va pași înapoi spre ieșire, cu inima sfîșiatul de durere. Fos­ta mea soție a mai avut atîta putere să-mi mai spună să nu o condamn pentru cele ce a făcut, fiindcă ș-a primit pe­deapsa. Apoi m-a rugat să-i promit că n-o să mai dau față cu fetița niciodată și că nu va afla de la mine nimic despre maică-sa. Nu i-am răspuns. Așadar, după toate suferințe­le și chinurile îndurate, îmi cerea să o cruț pe ea și să nu-mi mai întîlnesc fetița. Mă întrebam de multe ori cît o să mai rezist. Și am rezistat. Timp de 12 ani am muncit în continuu, agonisind și pentru fetiță. Nu m-am mai căsăto­rit. După ani, distrus fizicește, sufletește, m-am trezit cu o boală de inimă, în urma că­reia doctorii m-au pensionat definitiv, oprindu-mă să mai lucrez. După 12 ani, m-am reîntors la Cluj. La sosirea mea in Cluj, aceleași emoții ca și a­­tunci cînd mi-am văzut fetița in urmă cu 12 ani, îmi era frică să nu sufăr un atac de cord. După ce am închiriat o cameră, am plecat să-mi caut fata, care avea 19 ani. Am găsit-o singură acasă. Sim­țeam că mă prăbușesc. Am invitat-o la plimbare și, din Ion RUS (Continuare in pag. a­ll-a) Cabinetul județean de partid comunică: Luni, 23 noiembrie, ora 17, pe strada Galați nr. 25, au loc cursurile Universită­ții serale de marxism-leni­nism, secția Economie poli­tică (anii I, II, III). Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locui­tori întîmpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“, lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată fap­tul că poporul nostru, făuritor al societății socialiste multila­teral dezvoltate, vede in parti­dul comunist exponentul fi­del al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civili­zației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a meta­lului alb. Oaspeții sînt întîmpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de con­ducere, de numeroși munci­tori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 30 000 tone aluminiu pe an producția actuală. (Continuare în pag. a ll-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CLUJ Sîmbătă s-a desfășurat la Cluj cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular jude­țean. La lucrările sesiunii au luat parte deputații Marii Adunări Naționale cu domi­ciliul in Cluj și cei ai Con­siliului popular județean, delegați ai organelor cen­trale, tovarăși cu munci de răspundere în aparatul Co­mitetului județean de partid și Consiliul popular jude­țean, reprezentanți ai or­ganizațiilor de masă și ob­ștești, conducători de între­prinderi și instituții, prima­rii comunelor, invitați, înainte de începerea lu­­crărilor sesiunii s-a păstrat un moment de reculegere în memoria deputatei Misarăș Carolina, muncitoare la Fa­brica de sticlărie din Turda care a decedat de la ultima sesiune a Consiliului. Deputatul Trofiin Sime­­drea, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, a supus aprobării sesiunii or­dinea de zi. La primul punct a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Co­­­mitetului județean de partid, președintele Consiliului popu­lar județean care a prezen­tat expunerea în legătură cu împlinirea a 20 de ani de la primele alegeri de de­putați în consiliile populare — organele locale ale pu­terii de stat. Deputatul Aurel Iancea, vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean a prezen­tat, în continuare, raportul privind acțiunea de sistema­tizare, stabilirea limitelor de vetro a localităților și res­pectarea disciplinei în con­strucții în localitățile jude­țului Cluj iar președintele Comisiei permanente sistema­­tizare-arhitectură și con­strucție a expus raportul co­misiei pe această problemă. La discuțiile cu privire la analiza acțiunii de sistema­tizare și disciplină în con­strucții au luat cuvîntul de­putații și invitații —­ Victor Rodina, Nicolae Beuram, Karácsony Zoltán, Aron Du­­daș, Marian Lazăr, Dumitru Ungureanu, Iosif Suciu, Du­mitru Mircea, Virgil Sai­van, Traian Oneț și arh. Baucher Ioan din partea Co­mitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Reliefînd im­portanța problemelor dezbă­tute în sesiune, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra as­pectelor importante reieșite din materialele prezentate și din discuții, a subliniat sar­cinile ce revin consiliilor populare, aparatului de spe­cialitate al acestora, depu­taților în realizarea acțiunii de sistematizare și dezvolta­rea localităților urbane și rurale. Tovarășul Aurel Duca a dat, în același timp, răspunsuri la unele proble­me ridicate în discuții. Pe marginea acestui punct al ordinii de zi, sesiunea a adoptat o hotărîre. In continuarea lucrărilor sesiunii au fost votate hotă­­rîrile în legătură cu perime­­trarea municipiului Cluj și schițele de sistematizare a comunelor Gîrbou și Mintiul Gherlei, au fost eliberați din funcție doi judecători — cu prilejul trecerii în pensie — și aleși alți doi pentru Tri­bunalul județean Cluj; se­siunea a ratificat deciziile emise de la ultima sesiune de­­ Comitetul executiv al Consiliului popular jude­țean. La ultimul punct a luat cuvîntul deputatul Ioan Mu­ruban, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean, care a prezentat o informare cu privire la aplicarea hotărârii Consiliului popular județean legată­­ de dezvoltarea zoo­tehniei­­ și creșterea produc­ției animaliere. Aspect din timpul sesiunii 1i

Next