Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-14 / 7519. szám

PAGINA 2 FACHA , romantismul realismului h­abiș ambiționează să des­copere, să elibereze noile structuri ale gîndirii poetice la nivelul limbajului. El re­creează lumea, supunîn­du-i elementele originare unui imperativ moral. In sens foarte larg, asemenea mo­dernilor, încearcă o ordona­re a haosului, o constrângere a lui la­­ legile unui cosmos social. Cînta materia, ele­mentarul în interferența lor cu socialul. Imaginarul lui Labiș este rezultatul coborîrii biologicu­lui în social, ritmica vitală, internă, a ideologicului re­velat. Acesta reprezintă și un mod de a trăda poezia, pentru că tinărul poet comu­nică expansiv, declarativ și patetic, se deschide spre lu­me pentru a se integra in ea, dar și pentru a și-o integra. Oricum însă, orgoliul demi­urgic va fi diminuat. Cos­mosul social nu este numai creație poetică, ci există și ea predeterminare. Voința supremă a poetului rămîne aplicarea unei corecții. Crea­ția are deci mai mult un sens etic. Așa că ceea ce este constitutiv pentru universul său poetic: pădurea, căprioa­rele, munții, zăpezile etc., răm­ine în cele din urmă ele­­vnt figurativ, alegoric. El întră în istorie cu aceste ele­mente ale purității pentru a oferi exemple, pentru a a­­vea un cadru de comparație. . Acesta este, de fapt, și drumul vîrstelor sale poetice, de la „Primele iubiri" la „Lupta cu inerția", de la gestul naiv și pur, la voința teurgică, de la o anume exal­­­tare genuină, la existența în act. Poezia sa este, simultan, biografie individuală, și cronică socială. Primul ni­vel urmează copilăria și a­­dolescența, iar cel de-al doi­lea, războiul văzut și con­damnat prin puritatea copi­lăriei,­ apoi angajarea in noile structuri sociale.­­ Orice intuiție poetică trebuie să IUPTA CU NERTIA jă treacă prin aceste două nive­le, trebuie să se spațializeze epic pentru a se explicita, pentru a-și adeveri adînca moralitate. „Liliacul tim­puriu", din primul volum, poate fi un exemplu eloc­vent. Poezia stă in naivi­tatea și puritatea unui mira­col dezvăluit de natură: li­liacul poate înflori și a doua oară. O simplă mirare ge­nuină. Comparația morali­zatoare ce urmează trădea­ză însă intuiția primară. Sensul întregii poezii rămîne naiv și agitatoric. „Lupta cu inerția" presim­te căderea din puritate în spectacolul ei și insinuează ideea unei rupturi. Confesi­­vă, încă, poezia se dramati­zează din adine: „"Aievea nu și nici cu-nchipuirea / Eu munții nu-i mai simt cum ii simțeam / In vremea unor basme petrecute / Cînd se făcea că un copil eram, / Cînd mă-nsoțeam cu păsări și cu ciute / Cînd mă-nstelam cu flori, cînd nu eram". Epicul demonstrativ din pri­mul volum devine acum rit­­mare­a unei stări de neli­niște profundă. Textul es­te spațiul unei dezbateri grave. Poetul pare să-și res­­trîngă spațiul imaginar­ la autoconfesare. Se presimte, șoptită, o taina ori spaima alterității:: „Mingîie-mi pă­rul. Astăzi mi-i aspru și să­rat / Aproape-ntotdeauna a fost la fel, îmi pare... / De colburi nins, cu vînturi și ploi amestecat, / In zgura de la trenuri scăldat și-n stropi de soare". Sau, in al­tă parte, plictisul fluidic: „Dar poate că-î de­vină doar aerul uscat, / Doar aerul de seamă ce­ năbușă plămînii, / Ori leneșă amiaza cînd lin s-a legănat / In apa cloco­tită pe lespedea fîntînii". Lirismul va cuteza zonele sale vizionare însă nereleva­te definitiv. Viziunile infer­nale ale inerției sînt insufi­ciente, timide. Stadiul de maximă reu­șită pe care l-a atins Labiș a rămas neli­niștea rezolvată cosmic. Poe­zia sa cea mai pură șî mai profundă este „Marină". Iată zămislirea: „Nemișcat dan­sam, și-n mine / Ea-n ace­lași trup dansa, / Se sorbea in lungi dubline, / Ori în trîmbe se-a zvirlea; / Era ru­pere barbară / Dinăuntru în afară / Izbucniri de fum și sori / Și-n tenebrele cețoa­se / Cred că fața-mi lepăda­­se / Linii, curbe și culori". O violență pură pe care poetul o va coborî în istorie și o va determina la „auto­critica etică".... Acestui t­ita­­nism moral, Arghezi îi va alătura unul mai orgolios dar mai puțin angajat. Petru POANTA Manifestări la filiala „Clujeana“ a Universității populare Zilele trecute a fost expusă in cadrul cursului „Femeia zi­lelor noastre“ tema „Rolul familiei in e­­ducația ateist-științi­­fică a tineretului“, de către lectorul univ. Farkas Zoltán. Azi, joi, 14 ianuarie, la o­­ra 14,30, în cadrul cursului „Aplicarea matematicii, electro­nicii și automatizării în industria de piele și încălțăminte“ in cabinetul de protecția muncii a Fabricii „Clujeana“,­ șef de lu­crări ing. Gherasim Bogăteanu va vorbi despre tema „Motoa­re hidraulice. Tipuri, funcționare, utilizări“. Tot azi, la ora 14,30, în cadrul cursului ci­neaștilor arm­atori în laboratorul Cineclu­­bului sindicatului Combinatului, de pie­lărie și încălțămin­te „Clujeana“, Ion Arcaș, redactor șef adjunct al­ ziarului „Făclia“ va expune tema „Filmul româ­nesc după 1944". Vi­neri, 15­anuarie, ora 14,30, în cadrul cursu­lui „Tinerețe, sănă­tate, idealuri“, în sat­­la mică de ședințe a aceluiași combinat, conf. univ. dr. Roman Vlaicu și dr. Emil Florea vor vorbi des­pre prevenirea boli­lor de inimă. Urmea­ză proiecție de film documentar. Indicatoare noi de circulație Conform­­ unei recente decizii a Direcției generale a drumurilor din Ministerul Trans­porturilor, pe arterele de circulație de pe raza județului Cluj se vor generaliza noi forme de semnalizare, conforme celor mai moderne norme internaționale. Astfel, toate drumurile naționale din județul nostru printre care DN-1, DN-1/c șî E-15 — vor fi dotate cu indicatoare de circulație reflectori­zante. Marcajul orizontal va fi realizat cu ajutorul microbilelor reflectorizante. Ele vor veni în ajutorul automobiliștilor și moto­­cicliștilor pe timp de noapte și de ceață. Noutăți filatelice în 1971 Spre satisfacția amatorilor de filatelie, la fel ca și în anii precedenți, în 1911 sînt pre­văzute diferite emisiuni, făcînd parte din­ „familia“ timbrelor tematice, respectiv a ce­lor emise cu ocazia diferitelor­ aniversări de seamă. Planul —• •care da altfel este suscep­tibil a fi modificat pe parcurs — prevede pentru acest an u­n număr de 76 timbre, 3 co­­lițe și o vignetă. In afară de acestea sunt prevăzute, ca rezerve, o emisiune de 6 valori și o coliță pentru expoziția Blakanphala III respectiv una de 6 valori pentru Olimpiada de iarnă *72 de la Sapporo. La capitolul ani­versări vor apare timbre cu ocazia semi­centenarului creării Partidului Comunist Român, a centenarului instituirii Comunei „din Paris, 100 ani de la nașterea lui Nicolae Iorga, 100 ani de la moartea lui Tudor Vl­a­­dimirescu, 400 ani de la nașterea astronomu­lui german Johannes Kepler, 450 ani de la moartea navigatorului portughez Magellan și d­e la­ moartea lui Neagoe Basarab, 10 ani de l­a zborul primului om în Cosmos, Iuri Gagarin și altele. Valoarea nominală totală a acestor emisiuni va fi circa de 100 lei. Printre emisiunile tematice planificate se nu­mără nu mai puțin de 3 serii reprezentind re­produceri de artă, cărora li se vor adăuga și 2 din cele 3 colițe prevăzute, respectiv cîte o serie avînd ca temă țarismul, flora, frescele, fau­na,, cosmonautica, dinți de rasă și J. O. (München). (L. F.) filmei file de istorie din zona sistemului Coloanele ziarului Făclia ne prezintă tot mai des — și in raport cu intensificarea lucră­rilor colosului de pe Someș —­ fapte demne de a intra în istorie. Vizitatorii acestor locuri pot, însă, lua cunoștin­ță nu numai cu aceste reali­zări, ci și cu bogate urme is­torice a căror cunoaștere dau un plus de măreție actualelor înfăptuiri. De la confluența Someșului Cald cu Someșul Rece, pînă sus în minute la „Cetățile Someșului”, istoria a lăsat brazde adinei, comple­­tînd măreția peisajului. Lingă barajul de acumulare de la Gilău, pe promontoriul înalt, la confluența celor două ape, se găsesc urmele unei așezări întărite din orînduirea comu­nei primitive, putîndu-se ob­serva, și azi, două șanțuri de apărare, precum și fragmente ceramice. Este terasa pe care localnicii o numesc „Cetatea lui Dariu“, iar istoricii o con­sideră o bogată cetate preisto­rică de refugiu. Ceva mai jos, în localitatea Gilău, în parcul școlii agrico­le se află o importantă așe­zare militară și civilă roma­nă. Pe o suprafață de 2,34 ha se întinde castrul roman, con­struit în perioada 106—150 cu scopul de a controla drumul roman Cluj — Bologa, adă­postind, o formație de cavale­rie,­­ la Liliana. Din acest castru și în urma cercetărilor arheologice, au fost scoase la lumină obiecte ceramice, mo­nede și obiecte de fier, pre­cum, și o diplomă militară dată în 20 iulie 164. S-au mai înregistrat multe descoperiri întîmplătoare, din care amin­tim și cele 1170 monede ro­mane din secolele II, III. Mai tirziu aceste locuri au constituit teatrul unor lupte dintre localnicii apărători ai meleagurilor și diferiți năvă­litori. Prin secolul al X-lea, voievodul românilor, Gelu, după lupta de pe rîul Almaș s-a retras în apropierea Gi­­lăului, fiind omorît în lupta de lingă rîul Căpuș, vitimele localității păsstrîndu-i aminti­rea. In anul 1­246 într-un docu­ment prin care se acordă scutiri jelerilor de pe moșiile episcopiei Transilvaniei este amintit și Gilăul, arătîndu-se că din cauza prigoanei tăta­rilor s-au împuținat locuitorii. La Gilău durează un castel medieval din secolul al XVII- lea atribuit principelui Rá­kóczi. Dar continuind călătoria, pe Someș in­ Sus, în zona, Tarni­­ța—Fîntînele putem lua cu­noștință n­u numai cu gran­dioasele realizări ale­­ lotului condus de ing. Vasile Rodina, ci și cu fapte istorice impre­sionante ale locuitorilor me­leagurilor. Dacă culmea mun­telui Grohotu, ori vîrful Bă­­trînei stau astăzi mărturie te­merarilor constructori ai ba­rajului, au fost și martorii e­­venimentului din 1843—49. La 26 februarie 1848 garda națională a comunei Mărișel i-a întîmpinat pe dușmani pe Vîrful Bătrînei. Cînd centu­rionul Roșiu primește ordin de la Avram Iancu „Să facem pe vrăjmași să creadă că­­ au in fața lor, o putere mult mai mare...“, adică să­­ organizeze o diversiune, se înfățișează tocmai Pelaghia Roșie. In citeva minute, adună fe­meile, pleacă călare, purtind pe capete pălării bărbătești și la momentul oportun in­tervin după semnalul dat prin < > bucium. 1 . La 6 iunie 1849, la locul­­­ numit Fîntînele, un dușman <» de 9 ori mai numeros este în­ j • frînt de munteni, la luptă­­[ participînd și Pelaghia ] Roșiu, ] ] al cărei modest mormînt stă < ► și azi mărturie. Datorită aces­­­­­tui fapt „Fîntînele“ a fost o timp de 100 ani locul omagie­ < >­rii luptei pentru libertate so­­­­­­cială și națională. Așa l-am­ <­i cunoscut. Dar azi î se contu­m ►­rează o no­uă semnificație: lo-Ji cui izbîntîî și al luminii. Da­ o­ăi sufletul revoluțieî de la < ► 1848 —­ Avram Iancu — la J­­ un an după luptele de la Fin­ <­ș­tînele, redactîndu-și testamen­­­­­tul spunea: „unicul dor al J J vieții mele e să-mi văd na- < ►­țiunea fericită...“, locuitorii­­ Mărișelului i-ar putea rapor­­­­ta azi realizarea visului. Ar o face-o cu plăcere și cei din <­e sus de Fîntînele, belișeniî pri­­ cei din Giurcuța , sau Poiana , Horea. Pentru că și strămoșii­­ lor au avut de suferit. Acolo­­ unde în viitorul apropiat va­­­ fi centrul lacului de acumu­­lf care se găsește comuna Beliș. ? Nu peste mult timp va începe istoria noului sat. Nu vom ui­ta, însă, nici istoria veche, faptul că în 1918 magnatul „ Urmanczi, care stăpînea 28 000 de iugăre de pădure, a venit din ? Budapesta cu un detașament de 65 soldați înarmați cu ? puști și cu 6 mitraliere și a îm­­­­pușcat 45 moți pe care apoi, *» ' i-a ars pe rug pentru că au­­ îndrăznit să-și facă dreptate, '­ considerînd că vremea lui Urmanczi a trecut.­­ D De aceea,­­ credem că și troița din mijlo­­­­cul satului, care amintește nu­­­mele celor, uciși atunci, își­­ ► va găsi locul­ cuvenit în satul e­i nou. * I Pline de amintiri sînt și ce­­l­e­lelalte localități. * > Aripa stingă a lacului se va­­­­­întinde și spre satul Poiana i, Horea. Dacă locuitorii s-au­­ > mîndrit cu aceste locuri, con­si­siderîndu-le locuri de refugiu­, ori de odihnă pentru Horea, < > iar ei descendenți ai acestuia, ] J mîine se vor mindri cu­ con­­t > atracția hidrotehnică, locurile < ► de odihnă și agrement din ju­r­­u­l lacului la care își vor a­­­­­duce toată contribuția. •­­ Datorită acestor conside­­­­­­rente, vizitând acest colț de p » țară, adm­irînd peisajul cu < > tot farmecul­ său, să-i urmă­­r [ rim și trecutul pentru a-i pre- < ►­figura cit mai corect viitorul. « ” Prof. Nicolae ȘTEIU X de pe Someș hidroenergetic o F Vaier VASILESCU: „FEuRUAKIE1 Semaforul din Piața Mih­ai Viteazul W* ' age m „Ferestre deschise" „Ai grija de suzi ” Producție TV a studiourilor din R.D.G. Scenariu: Herrmann Rodigast. Regia: Klaus Gendries. Cu Dórit Gäbler, Jochen Thomas, Ussy Tempelhof, Kaspar Eichel, Hansgerd Jonnenbürg, Fred Senz, Ronny Müdlaff. Film color, 1 orä, 23’. p O poveste cu o fată foarte frumoasă, de 17 ani, un frate al ei mai mic, căruia Suzi i-a fost dată în grijă, un tehni­cian reparator de televizoare, cu multe șanse la inima fetei, dar nedelicat cu fratele „paz­nic“, și un îngrijitor de la grădina zoologică, aflat în gra­țiile aceluiași „paznic“. Cum­va, un film fără morală dar plictisitor de moralizator, un­­ hibrid nepretențios, însă, pe placul tinerilor, cărora, de ce nu­ le plac fetele frumoase.. „WATERLOO“ -- CU 5 000 FIGURANȚI, 35 000 COSTU­ME ȘI 80 actori profesioniști este o nouă colaborare a lui Serghei Bondarciuk cu cine­matografia italiană și un­­ semn de continuitate a pre­ocupărilor regizorului­ sovie­tic față de Napoleon. Cine-flashes „ÎNAINTEA UNEI PLOI DE VARA“, REALIZAT DE MIRCEA MOLDOVAN și Gi­­că Gheorghe se află în faza de montaj post-sincron. Fil­mul povestește drama unui președinte de C.A.P. ajuns în conflict cu consătenii. Inter­pretează Ilarion Ciobanu, Șt. Mihăilescu-Brăila, Jana Go­­rea, Emanoil Petruț ș.a. NICOLAE BREBAN VA TERMINA ÎN MARTIE FILMUL „PRINTRE COLI­NELE VERZI“ după roma­nul „Animalele bolnave“, în acest film de autor au fost distribuiți: Dan Nuțu, Emilia Dobrin, Ion Dichi­seanu, Nicolae Nițulescu etc. CREAT PENTRU­­ REGRE­TATUL ȘTEFAN CIUBOTĂ­­RAȘU, în curînd va fi termi­nat filmul „Așteptarea“, în regia lui Șerban Creangă, du­pă un scenariu de Horia Pă­­trașcu. DINU COCEA, EUGEN BARBU ȘI MIHAI OPRIA CONTINUA SERIALUL­­ hai­ducilor cu tripticul „Haiducii lui Șaptecai“,­­„Zestrea domni­ței Ralu“ și „Săptămîna ne­bunilor". PREMIUL „OSCAR“ DIN 1970 A OFERIT O SUR­PRIZA ACORDÎND acto­rului de western John Wayne „premiul pentru cel mai bun actor protagonist“ și „mica statu­etă de bronz poleită cu a­ur“, reprezen­tând un bărbat pe o rolă de film. ÎN 1970 S-A DESFĂȘURAT LA HAMBURG FESTIVA­LUL FILMULUI „under­ground“, un soi de anticine­­matograf, care în America a dat citeva experimente și me­saje artistice autentice. Pro­ducțiile politice au fost cele mai convingătoare la Ham­burg. CU PRILEJUL CELEI DE-A XIX-A EDIȚII A SAPTAMÎNII INTER­­NAȚONALE a filmului de la Mannheim , un grup­­ de regizori ti­neri au semnat un me­moriu în care cer, încura­jarea producțiilor originale în R.F.G. pentru a stopa producțiile de slabă­ calita­te care au crescut cu „100 la sută" în ultima vreme. NICI UNUL DIN CELE 24 FILME DE TINERET PRE­ZENTATE ÎN R.F.G. nu co­respunde „exigențelor progra­mului de concurs, și deci, juriul n-a acordat premii. REGIZORUL HANS CON­RAD FISCHER ȘI SCENA­RISTUL ERICK KOCK au re­alizat­ un­ film color dedicat lui Beethoven. Ei au folosit documente originale, au cola­borat cu formații, soliști și dirijori internaționali. Premie­ra mondială a avut loc la 15 decembrie, 1976 la Lincoln Center din New York. Rubrică redactată de Adrian ARION AVIZ FOARTE IMPORTANT întreprinderea de Rețele Electrice Giul anunță con­sumatorii de energie electrica din municipiul Cluj, că pentru remedierea unei defecțiuni apărute în instala­țiile de înaltă tensiune se va întrerupe furnizarea ener­giei electrice în noaptea de 14 spre 15 ianuarie 1971, între orele 24—3 în zona delimitată prin: strada Repu­blicii, Piața libertății, strada Horea și Gara, în direc­ția Someșeni. Vor fi afectate de întrerupere următoarele cartiere: Gheorgheni, Intre Lacuri, Someșeni, Bulgariei, Iris, Dîmbul Rotund, Turzii, Andrei Mureșianu, Gruia, pre­cum și întreprinderile și instituțiile aflate în aceste zone. In aceeași perioadă și in aceleași zone nu va func­ționa nici iluminatul public. (164) m radio ÎNTREPRINDEREA DE HOTELURI ȘI SERVICII PENTRU COMERȚ CLUJ , Piața Libertății nr. 23, telefon 2­36-01 anunță că la data de 15 februarie 1971 va avea loc, la sediul întreprinderii. CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU MECANIC Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Condițiile de înscriere și prezentare la concurs sînt cele prevăzute de H.C.M. 1061/1969 și H.C.M. 875/1960. Cererile de înscriere se vor depune la secretariatul întreprinderii pînă la data de 10 februarie 1971. (115) ÎNTEPRINDEREA DE CONSTRUCȚII FORESTIERE ClUJ strada Horea nr. 7 angajează imediat, în mod temporar, prin Oficiul forței de muncă: # UN ECONOMIST, pentru centrală m UN CONTABIL PRINCIPAL, pentru 1-2 luni, tot pentru centrală. Doritorii se vor prezenta la serviciul contabilitate. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. (116) INSPECTORATUL SILVIC CLUJ strada Horea nr. 7, telefon 3­00-34. 3­00-07 angajează urgent, prin transfer sau Oficiul forței de muncă UN CASIER [bărbat] cu respectarea Legii nr. 22/1969, avînd buletin de oraș Cluj. Relații suplimentare la biroul personal între orele 7-15. (109) ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII FORESTIERE CLUJ strada Horea nr. 7 angajează, imediat, prin transfer, sau Oficiul forței de muncă. • INGINffri CONSTRUCTORI drumuri și poduri • MAIȘTRI COM­I­STRUCTORI drumuri și poduri • TEHNICIENI CONSTRUCTORI drumuri și poduri pentru șantierele GILĂU și HUEDIN din județul Cluj. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. (104) STAȚIA MECANICĂ CLUJ Angajează imediat: ® Un inginer principal O.P.M. ® Un șef serviciu mecanic-șef [inginer] 9 Doi ingineri principali, proiectanți T.C.M. ® Un [o] dactilograf [ă] principal [ă] CONDIȚII: buletin de Cluj. Salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la sediul stației, Calea Ba­ciului nr. 2, telefon 2-34-53. (2) MICA PUBLICITATE . Vînd frigider Fram, sta­re perfectă și poartă fier ga­raj nouă. Telefon seara 7-23-87. (157)___________­__ _ Vînd Dacia „S“, eventual schimb Dacia 1300, plus dife­rență. Telefon 7-23-24, orele 17. (154)__________________ 41 Vînd schelet de canapea nouă. Strada 6 Martie nr.­­5 tîmplărie. (145)­­ . Pierdut carnet student pe numele Hudin Vasile. I­ declar nul. (148) . Pierdut carnet student nr. 1316. Declar nul. (153) . Pierdut carnet student pe numele Hausmann Gheorghe. II declar nul. (148). 14 IANUARIE 1971 Soarele răsare: 7,49, apr­ie 17,00. ROMÂNIA. 1934 — A murit Ioan Can­tacuzino, sa­vant, m­edic și bacteriolog, fondator al școlii române moderne de microbiologie și medicină experimentală (n. 1863). 18,00 — Deschiderea­ emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La vo­lan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18,50 — Mult e dulce și frumoasă. 19,15 — Publicitate. 19,20 —­ „1001 de seri“ — Emisiune pentru cei mici. 19,30­ — Telejur­nalul de seară. 20,00 Ancheta TV: „Cînd actele nu cores­pund realității“. 20,45 — Itinerar plastic băcăuan. 21,00 —­­Film serial: „Vi­­doeq“ (VI). 21,30 — Baschet masculin. Gupa Cupelor: Steaua — Spartak Lenin­grad (repriza, a. 2-a). 22,00 — Teleglob. Intre Alexandria și Suez. 22,30 — Noapte de ianuarie... Gintă Angela Mol­dovan și Nicolae Florei. 22,50 — Telejur,naiul de noapte. Programul Studioului Cluj JOI, 14 ianuarie, 17,45 Deschiderea emisiunii. Ac­tualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 17,55 — Unda preferințelor — muzică ușoară cerută de ascultători;­­18,25 — încotro, omule? — radio anchetă de Teodor Florea; 18,35 — Pro­gram de lieduri cu Elena Vătafu. 18­45 — Breviar cul­tural. Din cuprins: Cărți noi: „Sociologie generală“ de Petre Andrei și „Existenția­lismul francez“ de Dumitru Ghișe. Prezintă Iosif Lem­eni și Tudor Cătîneanu. Un in­terviu cu D. Gesereanu de­spre critica anului 1970. Thalia bucureșteana la în­ceput de an, însemnări de Dinu Dumitrescu. Redactor Cornel Pop; 19,00 —­ Muzică de balet; 19,10 — Montaj documentar: Pagini despre Unire; 19,18 — Continuarea programului muzical,­ VI­NERI, 15 ianuarie; 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor ! — ediție specială pentru sate, teatru .Teatrul Național Cluj (20,30): O FEMEIE FARA: IMPORTANȚA. Abonament­e-4. filme VAGABONDUL, seriile I Și II (9, 12,30; 16; 19.30) — Republica. AI GRIJA DE SUZI! — Victoria. Z — (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21)­­ Arta. INTILNIREA (8,30; 11; 13,30; 16; 18.30; 21) — 23 August. FILME PENTRU COPII (ora 11); AURUL — Timpuri noi; PORTO FRANCO — Mun­­citoresc. DREPTUL DE A TE NAȘ­TE — Steaua roșie, muzee Muzeul de artă, Piața Li­bertății,nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strad Emil Isac nr. 2, 9—13 — 17—19,30. Muzeul memorial „Emi Isac", strada 1 Mai nr. 2, ora 11—18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­­brie nr. 21, este închis pen­tru lucrări de reorganizare Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universități „Babeș—Bolyai", strada Re­publicii nr. 42, zilnic într 9—19. Serele deschise zilnic între orele 9­—17. FARMACIE DE SERVICIU Farmacia nr. 4, strada Gh Doja nr. 36, telefon 3-09-9­ și Farmacia nr. 27 din car­tierul Gheorgheni, telefon 1-41-52.

Next