Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-14 / 7519. szám
PAGINA 2 FACHA , romantismul realismului habiș ambiționează să descopere, să elibereze noile structuri ale gîndirii poetice la nivelul limbajului. El recreează lumea, supunîndu-i elementele originare unui imperativ moral. In sens foarte larg, asemenea modernilor, încearcă o ordonare a haosului, o constrângere a lui la legile unui cosmos social. Cînta materia, elementarul în interferența lor cu socialul. Imaginarul lui Labiș este rezultatul coborîrii biologicului în social, ritmica vitală, internă, a ideologicului revelat. Acesta reprezintă și un mod de a trăda poezia, pentru că tinărul poet comunică expansiv, declarativ și patetic, se deschide spre lume pentru a se integra in ea, dar și pentru a și-o integra. Oricum însă, orgoliul demiurgic va fi diminuat. Cosmosul social nu este numai creație poetică, ci există și ea predeterminare. Voința supremă a poetului rămîne aplicarea unei corecții. Creația are deci mai mult un sens etic. Așa că ceea ce este constitutiv pentru universul său poetic: pădurea, căprioarele, munții, zăpezile etc., rămine în cele din urmă elevnt figurativ, alegoric. El întră în istorie cu aceste elemente ale purității pentru a oferi exemple, pentru a avea un cadru de comparație. . Acesta este, de fapt, și drumul vîrstelor sale poetice, de la „Primele iubiri" la „Lupta cu inerția", de la gestul naiv și pur, la voința teurgică, de la o anume exaltare genuină, la existența în act. Poezia sa este, simultan, biografie individuală, și cronică socială. Primul nivel urmează copilăria și adolescența, iar cel de-al doilea, războiul văzut și condamnat prin puritatea copilăriei, apoi angajarea in noile structuri sociale. Orice intuiție poetică trebuie să IUPTA CU NERTIA jă treacă prin aceste două nivele, trebuie să se spațializeze epic pentru a se explicita, pentru a-și adeveri adînca moralitate. „Liliacul timpuriu", din primul volum, poate fi un exemplu elocvent. Poezia stă in naivitatea și puritatea unui miracol dezvăluit de natură: liliacul poate înflori și a doua oară. O simplă mirare genuină. Comparația moralizatoare ce urmează trădează însă intuiția primară. Sensul întregii poezii rămîne naiv și agitatoric. „Lupta cu inerția" presimte căderea din puritate în spectacolul ei și insinuează ideea unei rupturi. Confesivă, încă, poezia se dramatizează din adine: „"Aievea nu și nici cu-nchipuirea / Eu munții nu-i mai simt cum ii simțeam / In vremea unor basme petrecute / Cînd se făcea că un copil eram, / Cînd mă-nsoțeam cu păsări și cu ciute / Cînd mă-nstelam cu flori, cînd nu eram". Epicul demonstrativ din primul volum devine acum ritmarea unei stări de neliniște profundă. Textul este spațiul unei dezbateri grave. Poetul pare să-și restrîngă spațiul imaginar la autoconfesare. Se presimte, șoptită, o taina ori spaima alterității:: „Mingîie-mi părul. Astăzi mi-i aspru și sărat / Aproape-ntotdeauna a fost la fel, îmi pare... / De colburi nins, cu vînturi și ploi amestecat, / In zgura de la trenuri scăldat și-n stropi de soare". Sau, in altă parte, plictisul fluidic: „Dar poate că-î devină doar aerul uscat, / Doar aerul de seamă ce năbușă plămînii, / Ori leneșă amiaza cînd lin s-a legănat / In apa clocotită pe lespedea fîntînii". Lirismul va cuteza zonele sale vizionare însă nerelevate definitiv. Viziunile infernale ale inerției sînt insuficiente, timide. Stadiul de maximă reușită pe care l-a atins Labiș a rămas neliniștea rezolvată cosmic. Poezia sa cea mai pură șî mai profundă este „Marină". Iată zămislirea: „Nemișcat dansam, și-n mine / Ea-n același trup dansa, / Se sorbea in lungi dubline, / Ori în trîmbe se-a zvirlea; / Era rupere barbară / Dinăuntru în afară / Izbucniri de fum și sori / Și-n tenebrele cețoase / Cred că fața-mi lepădase / Linii, curbe și culori". O violență pură pe care poetul o va coborî în istorie și o va determina la „autocritica etică".... Acestui titanism moral, Arghezi îi va alătura unul mai orgolios dar mai puțin angajat. Petru POANTA Manifestări la filiala „Clujeana“ a Universității populare Zilele trecute a fost expusă in cadrul cursului „Femeia zilelor noastre“ tema „Rolul familiei in educația ateist-științifică a tineretului“, de către lectorul univ. Farkas Zoltán. Azi, joi, 14 ianuarie, la ora 14,30, în cadrul cursului „Aplicarea matematicii, electronicii și automatizării în industria de piele și încălțăminte“ in cabinetul de protecția muncii a Fabricii „Clujeana“, șef de lucrări ing. Gherasim Bogăteanu va vorbi despre tema „Motoare hidraulice. Tipuri, funcționare, utilizări“. Tot azi, la ora 14,30, în cadrul cursului cineaștilor armatori în laboratorul Cineclubului sindicatului Combinatului, de pielărie și încălțăminte „Clujeana“, Ion Arcaș, redactor șef adjunct al ziarului „Făclia“ va expune tema „Filmul românesc după 1944". Vineri, 15anuarie, ora 14,30, în cadrul cursului „Tinerețe, sănătate, idealuri“, în satla mică de ședințe a aceluiași combinat, conf. univ. dr. Roman Vlaicu și dr. Emil Florea vor vorbi despre prevenirea bolilor de inimă. Urmează proiecție de film documentar. Indicatoare noi de circulație Conform unei recente decizii a Direcției generale a drumurilor din Ministerul Transporturilor, pe arterele de circulație de pe raza județului Cluj se vor generaliza noi forme de semnalizare, conforme celor mai moderne norme internaționale. Astfel, toate drumurile naționale din județul nostru printre care DN-1, DN-1/c șî E-15 — vor fi dotate cu indicatoare de circulație reflectorizante. Marcajul orizontal va fi realizat cu ajutorul microbilelor reflectorizante. Ele vor veni în ajutorul automobiliștilor și motocicliștilor pe timp de noapte și de ceață. Noutăți filatelice în 1971 Spre satisfacția amatorilor de filatelie, la fel ca și în anii precedenți, în 1911 sînt prevăzute diferite emisiuni, făcînd parte din „familia“ timbrelor tematice, respectiv a celor emise cu ocazia diferitelor aniversări de seamă. Planul —• •care da altfel este susceptibil a fi modificat pe parcurs — prevede pentru acest an un număr de 76 timbre, 3 colițe și o vignetă. In afară de acestea sunt prevăzute, ca rezerve, o emisiune de 6 valori și o coliță pentru expoziția Blakanphala III respectiv una de 6 valori pentru Olimpiada de iarnă *72 de la Sapporo. La capitolul aniversări vor apare timbre cu ocazia semicentenarului creării Partidului Comunist Român, a centenarului instituirii Comunei „din Paris, 100 ani de la nașterea lui Nicolae Iorga, 100 ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, 400 ani de la nașterea astronomului german Johannes Kepler, 450 ani de la moartea navigatorului portughez Magellan și de la moartea lui Neagoe Basarab, 10 ani de la zborul primului om în Cosmos, Iuri Gagarin și altele. Valoarea nominală totală a acestor emisiuni va fi circa de 100 lei. Printre emisiunile tematice planificate se numără nu mai puțin de 3 serii reprezentind reproduceri de artă, cărora li se vor adăuga și 2 din cele 3 colițe prevăzute, respectiv cîte o serie avînd ca temă țarismul, flora, frescele, fauna,, cosmonautica, dinți de rasă și J. O. (München). (L. F.) filmei file de istorie din zona sistemului Coloanele ziarului Făclia ne prezintă tot mai des — și in raport cu intensificarea lucrărilor colosului de pe Someș — fapte demne de a intra în istorie. Vizitatorii acestor locuri pot, însă, lua cunoștință nu numai cu aceste realizări, ci și cu bogate urme istorice a căror cunoaștere dau un plus de măreție actualelor înfăptuiri. De la confluența Someșului Cald cu Someșul Rece, pînă sus în minute la „Cetățile Someșului”, istoria a lăsat brazde adinei, completînd măreția peisajului. Lingă barajul de acumulare de la Gilău, pe promontoriul înalt, la confluența celor două ape, se găsesc urmele unei așezări întărite din orînduirea comunei primitive, putîndu-se observa, și azi, două șanțuri de apărare, precum și fragmente ceramice. Este terasa pe care localnicii o numesc „Cetatea lui Dariu“, iar istoricii o consideră o bogată cetate preistorică de refugiu. Ceva mai jos, în localitatea Gilău, în parcul școlii agricole se află o importantă așezare militară și civilă romană. Pe o suprafață de 2,34 ha se întinde castrul roman, construit în perioada 106—150 cu scopul de a controla drumul roman Cluj — Bologa, adăpostind, o formație de cavalerie, la Liliana. Din acest castru și în urma cercetărilor arheologice, au fost scoase la lumină obiecte ceramice, monede și obiecte de fier, precum, și o diplomă militară dată în 20 iulie 164. S-au mai înregistrat multe descoperiri întîmplătoare, din care amintim și cele 1170 monede romane din secolele II, III. Mai tirziu aceste locuri au constituit teatrul unor lupte dintre localnicii apărători ai meleagurilor și diferiți năvălitori. Prin secolul al X-lea, voievodul românilor, Gelu, după lupta de pe rîul Almaș s-a retras în apropierea Gilăului, fiind omorît în lupta de lingă rîul Căpuș, vitimele localității păsstrîndu-i amintirea. In anul 1246 într-un document prin care se acordă scutiri jelerilor de pe moșiile episcopiei Transilvaniei este amintit și Gilăul, arătîndu-se că din cauza prigoanei tătarilor s-au împuținat locuitorii. La Gilău durează un castel medieval din secolul al XVII- lea atribuit principelui Rákóczi. Dar continuind călătoria, pe Someș in Sus, în zona, Tarnița—Fîntînele putem lua cunoștință nu numai cu grandioasele realizări ale lotului condus de ing. Vasile Rodina, ci și cu fapte istorice impresionante ale locuitorilor meleagurilor. Dacă culmea muntelui Grohotu, ori vîrful Bătrînei stau astăzi mărturie temerarilor constructori ai barajului, au fost și martorii evenimentului din 1843—49. La 26 februarie 1848 garda națională a comunei Mărișel i-a întîmpinat pe dușmani pe Vîrful Bătrînei. Cînd centurionul Roșiu primește ordin de la Avram Iancu „Să facem pe vrăjmași să creadă că au in fața lor, o putere mult mai mare...“, adică să organizeze o diversiune, se înfățișează tocmai Pelaghia Roșie. In citeva minute, adună femeile, pleacă călare, purtind pe capete pălării bărbătești și la momentul oportun intervin după semnalul dat prin < > bucium. 1 . La 6 iunie 1849, la locul numit Fîntînele, un dușman <» de 9 ori mai numeros este în j • frînt de munteni, la luptă[ participînd și Pelaghia ] Roșiu, ] ] al cărei modest mormînt stă < ► și azi mărturie. Datorită acestui fapt „Fîntînele“ a fost o timp de 100 ani locul omagie < >rii luptei pentru libertate socială și națională. Așa l-am <i cunoscut. Dar azi î se contum ►rează o nouă semnificație: lo-Ji cui izbîntîî și al luminii. Da oăi sufletul revoluțieî de la < ► 1848 — Avram Iancu — la J un an după luptele de la Fin <ștînele, redactîndu-și testamentul spunea: „unicul dor al J J vieții mele e să-mi văd na- < ►țiunea fericită...“, locuitorii Mărișelului i-ar putea raporta azi realizarea visului. Ar o face-o cu plăcere și cei din <e sus de Fîntînele, belișeniî pri cei din Giurcuța , sau Poiana , Horea. Pentru că și strămoșii lor au avut de suferit. Acolo unde în viitorul apropiat va fi centrul lacului de acumulf care se găsește comuna Beliș. ? Nu peste mult timp va începe istoria noului sat. Nu vom uita, însă, nici istoria veche, faptul că în 1918 magnatul „ Urmanczi, care stăpînea 28 000 de iugăre de pădure, a venit din ? Budapesta cu un detașament de 65 soldați înarmați cu ? puști și cu 6 mitraliere și a împușcat 45 moți pe care apoi, *» ' i-a ars pe rug pentru că au îndrăznit să-și facă dreptate, ' considerînd că vremea lui Urmanczi a trecut. D De aceea, credem că și troița din mijlocul satului, care amintește numele celor, uciși atunci, își ► va găsi locul cuvenit în satul ei nou. * I Pline de amintiri sînt și celelelalte localități. * > Aripa stingă a lacului se vaîntinde și spre satul Poiana i, Horea. Dacă locuitorii s-au > mîndrit cu aceste locuri, consisiderîndu-le locuri de refugiu, ori de odihnă pentru Horea, < > iar ei descendenți ai acestuia, ] J mîine se vor mindri cu cont > atracția hidrotehnică, locurile < ► de odihnă și agrement din jurul lacului la care își vor aduce toată contribuția. • Datorită acestor considerente, vizitând acest colț de p » țară, admirînd peisajul cu < > tot farmecul său, să-i urmăr [ rim și trecutul pentru a-i pre- < ►figura cit mai corect viitorul. « ” Prof. Nicolae ȘTEIU X de pe Someș hidroenergetic o F Vaier VASILESCU: „FEuRUAKIE1 Semaforul din Piața Mihai Viteazul W* ' age m „Ferestre deschise" „Ai grija de suzi ” Producție TV a studiourilor din R.D.G. Scenariu: Herrmann Rodigast. Regia: Klaus Gendries. Cu Dórit Gäbler, Jochen Thomas, Ussy Tempelhof, Kaspar Eichel, Hansgerd Jonnenbürg, Fred Senz, Ronny Müdlaff. Film color, 1 orä, 23’. p O poveste cu o fată foarte frumoasă, de 17 ani, un frate al ei mai mic, căruia Suzi i-a fost dată în grijă, un tehnician reparator de televizoare, cu multe șanse la inima fetei, dar nedelicat cu fratele „paznic“, și un îngrijitor de la grădina zoologică, aflat în grațiile aceluiași „paznic“. Cumva, un film fără morală dar plictisitor de moralizator, un hibrid nepretențios, însă, pe placul tinerilor, cărora, de ce nu le plac fetele frumoase.. „WATERLOO“ -- CU 5 000 FIGURANȚI, 35 000 COSTUME ȘI 80 actori profesioniști este o nouă colaborare a lui Serghei Bondarciuk cu cinematografia italiană și un semn de continuitate a preocupărilor regizorului sovietic față de Napoleon. Cine-flashes „ÎNAINTEA UNEI PLOI DE VARA“, REALIZAT DE MIRCEA MOLDOVAN și Gică Gheorghe se află în faza de montaj post-sincron. Filmul povestește drama unui președinte de C.A.P. ajuns în conflict cu consătenii. Interpretează Ilarion Ciobanu, Șt. Mihăilescu-Brăila, Jana Gorea, Emanoil Petruț ș.a. NICOLAE BREBAN VA TERMINA ÎN MARTIE FILMUL „PRINTRE COLINELE VERZI“ după romanul „Animalele bolnave“, în acest film de autor au fost distribuiți: Dan Nuțu, Emilia Dobrin, Ion Dichiseanu, Nicolae Nițulescu etc. CREAT PENTRU REGRETATUL ȘTEFAN CIUBOTĂRAȘU, în curînd va fi terminat filmul „Așteptarea“, în regia lui Șerban Creangă, după un scenariu de Horia Pătrașcu. DINU COCEA, EUGEN BARBU ȘI MIHAI OPRIA CONTINUA SERIALUL haiducilor cu tripticul „Haiducii lui Șaptecai“,„Zestrea domniței Ralu“ și „Săptămîna nebunilor". PREMIUL „OSCAR“ DIN 1970 A OFERIT O SURPRIZA ACORDÎND actorului de western John Wayne „premiul pentru cel mai bun actor protagonist“ și „mica statuetă de bronz poleită cu aur“, reprezentând un bărbat pe o rolă de film. ÎN 1970 S-A DESFĂȘURAT LA HAMBURG FESTIVALUL FILMULUI „underground“, un soi de anticinematograf, care în America a dat citeva experimente și mesaje artistice autentice. Producțiile politice au fost cele mai convingătoare la Hamburg. CU PRILEJUL CELEI DE-A XIX-A EDIȚII A SAPTAMÎNII INTERNAȚONALE a filmului de la Mannheim , un grup de regizori tineri au semnat un memoriu în care cer, încurajarea producțiilor originale în R.F.G. pentru a stopa producțiile de slabă calitate care au crescut cu „100 la sută" în ultima vreme. NICI UNUL DIN CELE 24 FILME DE TINERET PREZENTATE ÎN R.F.G. nu corespunde „exigențelor programului de concurs, și deci, juriul n-a acordat premii. REGIZORUL HANS CONRAD FISCHER ȘI SCENARISTUL ERICK KOCK au realizat un film color dedicat lui Beethoven. Ei au folosit documente originale, au colaborat cu formații, soliști și dirijori internaționali. Premiera mondială a avut loc la 15 decembrie, 1976 la Lincoln Center din New York. Rubrică redactată de Adrian ARION AVIZ FOARTE IMPORTANT întreprinderea de Rețele Electrice Giul anunță consumatorii de energie electrica din municipiul Cluj, că pentru remedierea unei defecțiuni apărute în instalațiile de înaltă tensiune se va întrerupe furnizarea energiei electrice în noaptea de 14 spre 15 ianuarie 1971, între orele 24—3 în zona delimitată prin: strada Republicii, Piața libertății, strada Horea și Gara, în direcția Someșeni. Vor fi afectate de întrerupere următoarele cartiere: Gheorgheni, Intre Lacuri, Someșeni, Bulgariei, Iris, Dîmbul Rotund, Turzii, Andrei Mureșianu, Gruia, precum și întreprinderile și instituțiile aflate în aceste zone. In aceeași perioadă și in aceleași zone nu va funcționa nici iluminatul public. (164) m radio ÎNTREPRINDEREA DE HOTELURI ȘI SERVICII PENTRU COMERȚ CLUJ , Piața Libertății nr. 23, telefon 236-01 anunță că la data de 15 februarie 1971 va avea loc, la sediul întreprinderii. CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU MECANIC Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Condițiile de înscriere și prezentare la concurs sînt cele prevăzute de H.C.M. 1061/1969 și H.C.M. 875/1960. Cererile de înscriere se vor depune la secretariatul întreprinderii pînă la data de 10 februarie 1971. (115) ÎNTEPRINDEREA DE CONSTRUCȚII FORESTIERE ClUJ strada Horea nr. 7 angajează imediat, în mod temporar, prin Oficiul forței de muncă: # UN ECONOMIST, pentru centrală m UN CONTABIL PRINCIPAL, pentru 1-2 luni, tot pentru centrală. Doritorii se vor prezenta la serviciul contabilitate. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. (116) INSPECTORATUL SILVIC CLUJ strada Horea nr. 7, telefon 300-34. 300-07 angajează urgent, prin transfer sau Oficiul forței de muncă UN CASIER [bărbat] cu respectarea Legii nr. 22/1969, avînd buletin de oraș Cluj. Relații suplimentare la biroul personal între orele 7-15. (109) ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII FORESTIERE CLUJ strada Horea nr. 7 angajează, imediat, prin transfer, sau Oficiul forței de muncă. • INGINffri CONSTRUCTORI drumuri și poduri • MAIȘTRI COMISTRUCTORI drumuri și poduri • TEHNICIENI CONSTRUCTORI drumuri și poduri pentru șantierele GILĂU și HUEDIN din județul Cluj. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. (104) STAȚIA MECANICĂ CLUJ Angajează imediat: ® Un inginer principal O.P.M. ® Un șef serviciu mecanic-șef [inginer] 9 Doi ingineri principali, proiectanți T.C.M. ® Un [o] dactilograf [ă] principal [ă] CONDIȚII: buletin de Cluj. Salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la sediul stației, Calea Baciului nr. 2, telefon 2-34-53. (2) MICA PUBLICITATE . Vînd frigider Fram, stare perfectă și poartă fier garaj nouă. Telefon seara 7-23-87. (157)_____________ _ Vînd Dacia „S“, eventual schimb Dacia 1300, plus diferență. Telefon 7-23-24, orele 17. (154)__________________ 41 Vînd schelet de canapea nouă. Strada 6 Martie nr.5 tîmplărie. (145) . Pierdut carnet student pe numele Hudin Vasile. I declar nul. (148) . Pierdut carnet student nr. 1316. Declar nul. (153) . Pierdut carnet student pe numele Hausmann Gheorghe. II declar nul. (148). 14 IANUARIE 1971 Soarele răsare: 7,49, aprie 17,00. ROMÂNIA. 1934 — A murit Ioan Cantacuzino, savant, medic și bacteriolog, fondator al școlii române moderne de microbiologie și medicină experimentală (n. 1863). 18,00 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 — Mult e dulce și frumoasă. 19,15 — Publicitate. 19,20 — „1001 de seri“ — Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 Ancheta TV: „Cînd actele nu corespund realității“. 20,45 — Itinerar plastic băcăuan. 21,00 —Film serial: „Vidoeq“ (VI). 21,30 — Baschet masculin. Gupa Cupelor: Steaua — Spartak Leningrad (repriza, a. 2-a). 22,00 — Teleglob. Intre Alexandria și Suez. 22,30 — Noapte de ianuarie... Gintă Angela Moldovan și Nicolae Florei. 22,50 — Telejur,naiul de noapte. Programul Studioului Cluj JOI, 14 ianuarie, 17,45 Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 17,55 — Unda preferințelor — muzică ușoară cerută de ascultători;18,25 — încotro, omule? — radio anchetă de Teodor Florea; 18,35 — Program de lieduri cu Elena Vătafu. 1845 — Breviar cultural. Din cuprins: Cărți noi: „Sociologie generală“ de Petre Andrei și „Existențialismul francez“ de Dumitru Ghișe. Prezintă Iosif Lemeni și Tudor Cătîneanu. Un interviu cu D. Gesereanu despre critica anului 1970. Thalia bucureșteana la început de an, însemnări de Dinu Dumitrescu. Redactor Cornel Pop; 19,00 — Muzică de balet; 19,10 — Montaj documentar: Pagini despre Unire; 19,18 — Continuarea programului muzical, VINERI, 15 ianuarie; 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor ! — ediție specială pentru sate, teatru .Teatrul Național Cluj (20,30): O FEMEIE FARA: IMPORTANȚA. Abonamente-4. filme VAGABONDUL, seriile I Și II (9, 12,30; 16; 19.30) — Republica. AI GRIJA DE SUZI! — Victoria. Z — (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) Arta. INTILNIREA (8,30; 11; 13,30; 16; 18.30; 21) — 23 August. FILME PENTRU COPII (ora 11); AURUL — Timpuri noi; PORTO FRANCO — Muncitoresc. DREPTUL DE A TE NAȘTE — Steaua roșie, muzee Muzeul de artă, Piața Libertății,nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strad Emil Isac nr. 2, 9—13 — 17—19,30. Muzeul memorial „Emi Isac", strada 1 Mai nr. 2, ora 11—18. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universități „Babeș—Bolyai", strada Republicii nr. 42, zilnic într 9—19. Serele deschise zilnic între orele 9—17. FARMACIE DE SERVICIU Farmacia nr. 4, strada Gh Doja nr. 36, telefon 3-09-9 și Farmacia nr. 27 din cartierul Gheorgheni, telefon 1-41-52.