Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-14 / 7519. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII — Nr. 7519 Joi 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani 17 MILIANE LEI DEPĂȘIRI DE PIAN Cu clteva săptămîni In urmă într-un grupaj de articole apărut sub titlul general An nou in codrii Apusenilor am relatat impresiile și observațiile noastre făcute în sectoarele de exploatare și industrializare a lemnului aparținătoare U.E.S.S.-urilor Cluj și Huedin. Am încercat să alcătuim un tablou mai complet asupra activității, condițiilor de muncă și de trai ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor forestieri, avînd în vedere începerea noului an forestier (început la 1 septembrie) și misiunea extrem de importantă dar în același timp deosebit de grea și plină de riscuri — valorificarea celor peste 350 mii metri cubi de lemn doborît de vînturile și furtunile care sau abătut asupra acestei părți a țării în prima jumătate a anului trecut. Preîntîmpinarea infestării, arboretelor și conservarea lemnului în scopul folosirii lui ca lemn de lucru reclamă consumarea unui uriaș volum de muncă suplimentară. In aceste condiții, forestierii își desfășoară activitatea pentru aprovizionarea unităților beneficiare cu produse de lemn și creează condiții optime pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin pe primul an al cincinalului. La observațiile făcute, conducerea Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului a dat un răspuns detailat, precizînd măsurile luate în vederea perfecționării planificării (începînd cu resoartele combinatului și terminînd cu programarea activității echipelor și brigăzilor din parchete), în scopul folosirii raționale a capacității de lucru a utilajelor și mecanismelor, organizarea mai judicioasă a mijloacelor de transport (a parcului, auto propriu în special), îmbunătățirea condițiilor de viață a muncitorilor etc. In răspunsul amintit se precizează că pentru asigurarea funcționării fără întrerupere a funicularelor — capitol deficitar al activității sectoarelor de exploatare — s-au obținut două grupuri de motoare de rezervă, piese de schimb și s-au confecționat cărucioare de schimb (din lipsa cărora funicularele au pierdut multe ore de lucru), s-au procurat încă 30 de fierăstraie mecanice și piese de schimb pentru cele defecte. De asemenea, conducerea combinatului a organizat cursuri de calificare pentru servanți de utilaje, tractoriști și mecanici de încărcătoare frontale (I.F.R.O.N.). Parcul auto propriu aparținător Unității de mecanizare și transport forestier, în urma măsurilor luate, a transportat suplimentar, pînă la sfîrșitul anului trecut, 23.000 tone material lemnos, asigurînd cu materii prime fabricile de cherestea Valea Ierii, Beliș, Răcătău și Poieni. Astfel, stocurile pentru producția de iarnă a unităților de industrializare sunt asigurate. Se menționează în scrisoare că întreprinderea de transporturi auto, căreia îi revine o răspundere de seamă în transportarea materialului lemnos, a înregistrat o restanță de 32 124 tone. Astfel, programarea transportului se bazează în cea mai mare măsură pe parcul propriu. De altfel, cum Andrei VARGA (Continuare în pag. a lll-a) In serele Stațiunii horti-viticole — Cluj lor contracte perfectate fie întreprinderile românești de comerț exterior întreprinderile românești de comerț exterior au perfectat în acest început de an noi contracte comerciale de export-import. Astfel, întreprinderea „Geomin“ a încheiat un contract cu firma vest-germanä „Fried Krupp G.M.B.H. Maschinen und Stahlbau“, în temeiul căruia partea română urmează să execute montajul unor excavatoare în cariere din R.F. a Germaniei. întreprinderea „Industrialimport“ a contractat cu întreprinderea sovietică de comerț exterior „Neftehimpromexport“ importul de utilaje, materiale diverse, documentația necesară, precum și piesele de schimb aferente unei instalații de albire a celulozei, cu o capacitate de 200 tone pe zi. Concomitent, partenerii sovietici vor acorda asistența tehnică pentru montajul și punerea în funcțiune a instalației. O serie de contracte semnate de întreprinderea „I.C.E.C.O.O.P.“ stipulează livrarea de covoare, valorînd mai bine de 1,2 milioane dolari, unor firme din Belgia și R.F. a Germaniei. (Agerpres) Realizări ale industriei chimice Ca urmare a dezvoltării în ritm ascendent a producției, îmbunătățirii calitative și diversificării acesteia, industria chimică se afirmă an de an cu o prezență tot mai concludentă în exporturile țării. Astfel, în 1970 au fost livrate în aproximativ 80 de țări de pe toate continentele, produse chimice românești într-un volum cu circa 54 la sută superior celui din 1969 și de peste 2,5 ori mai mare decit în 1965. Drept urmare, ponderea acestei ramuri in totalul exporturilor noastre a fost de 9,8 la sută, față de 7,1 la sută In 1969 și de 6,5 la sută în anul premergător cincinalului recent încheiat. Semnificativă pentru nivelul actual de dezvoltare a chimiei românești este cota ei de participare, cu unele produse, în exporturile mondiale. Astfel, țara noastră deține actualmente în totalul exporturilor mondiale: la soda calcinată — 18 la sută; la carbid — 14 la sută; la metanol — 6 la sută. De altfel, cele mai solicitate produse ale industriei chimice pe piața internațională au fost aceste chimicale, precum și soda caustică, carbidul, masele plastice, anvelopele, fenolul, substanțele și preparatele farmaceutice și altele. (Agerpres) Recordul traulerulu Miercuri a sosit în portul Tulcea traulerul românesc „Marea Neagră“, care se înapoiază din cea de a 5-a cursă de pescuit oceanic, în care au parcurs 16 000 mile marine. Intr-o convorbire avută cu corespondentul „Agerpres“, Nicolae Simion, prin intermediul stației de radio-coastă a portului Constanța,comandantul navei, Victor Orbán, a precizat că traulerul și-a îndeplinit cu succes sarcina de a exploata zone noi, bogate în pește. La 6 000 mile depărtare de țară, în apele internaționa l Marea Neagră le ale Oceanului Atlantic, în dreptul coastelor Africii de Sud-Vest, „Marea Neagră“ a realizat plinul calelor în numai 32 de zile de pescuit efectiv, pescuind în total 1 250 tone de pește, cu o medie zilnică de 39 600 kg, care constituie un record pentru navele flotei noastre oceanice. După sosirea în portul de bază, pe traulerul „Marea Neagră“ a început activitatea de descărcare a celor 802 tone de pește congelat și 84 tone de făină și ulei de pește, în vederea pregătirii navei pentru o nouă călătorie de producție. (Agerpres) M ín Programul Național pentru extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, și gospodărirea rațională a resurselor de apă sunt stabilite sarcini deosebit de importante și pentru județul nostru în perioada 1971—1975. Pe baza prevederilor acestui program, unitățile agricole din județul Cluj au fost îndrumate să înceapă încă din anul trecut o serie de lucrări de îmbunătățiri funciare. Astfel, s-a reușit ca în cursul anului 1970 să se realizeze acțiuni de îmbunătățiri funciare pe o suprafață de peste 11000 hectare, din care lucrări antierozionaale pe 8 600 hectare, îndiguiri și desecări pe 2 700 hectare și amenajări pentru irigații pe 132 hectare. O preocupare deosebită în executarea lucrărilor de desecări au avut-o C.A.P. Jucu, Gădălin, Dezmir, Bonț, Mintiu, Gherlei, Suatu, Viișoara, Urca, Ceanul Mare, Frata, Boian, Bolduț precum și I.A.S.-urile Cluj, Apahida, Gherla, Dej, Cămăraș și Cimpia Turzii, care au reușit să redea în circuitul agricol importante suprafețe. Alte unități, ca C.A.P. Unguraș, Cășei, Cîțcău, Giula, Sava, Geaca, Suatu și Luncani au valorificat peste 2 000 hectare terenuri în pantă prin însămînțări cu sparcetă și ghizdei, în scopul prevenirii fenomenului de eroziune a solului. Se evidențiază, de asemenea, realizările obținute de I.A.S. Cluj, Suceag, Apahida, Dej și Stațiunea experimentală horti-viticolă Cluj, care, în ultimii ani au dat o folosință superioară la peste 2 000 hectare terenuri în pantă, prin înființarea de plantații pomicole. Ca urmare a inundațiilor excesive din primăvara anului 1970 și care au avut o serie de consecințe negative asupra terenurilor agricole și a centrelor populate, au fost întreprinse acțiuni urgente pentru înlăturarea pagubelor produse de ape. Pentru stăvilirea alunecărilor de teren care s-au declanșat foarte puternic în unele zone, s-au executat canale, drenuri și captări de izvoare, prin mobilizarea populației și cu asistența tehnică a specialiștilor. Au fost refăcute diguri pe o lungime de peste 2 600 metri, printre care pe 1 500 ml la amenajarea piscicolă a I.A.S. Cămăraș, 250 ml în zona Nirna-Bunești, 220 ml pe valea Borșei, 200 ml în valea Nadășului și în alte părți. Pe lîngă acțiunile de refacere a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor s-au executat noi lucrări de îndiguiri și apărări de maluri, în lungime de aproape 6 000 ml. Dintre acestea, pot fi amintite cele de pe Valea Arieșului în zona Poiana, pe 1 600 ml, pe văile Sălișca și Cîțcăului — 700 ml, pe Valea Sălătrucului, în zona comunei Chiuești, pe 500 ml, pe Valea Feiurdului, în zona comunei Jucu pe 800 ml, pe Valea Someșului Mic în zonele Sînicoara, Iclod și Livada, pe 700 ml precum și pe alte văi. Valoarea totală a lucrărilor de refacere și a celor noi realizate pentru apărări și consolidări de maluri se ridică la 3,2 milioane lei, din care lucrări in valoare de circa 1,7 milioane lei s-au realizat cu contribuția populației. La realizarea lor au fost prestate peste 350 000 de muncă patriotică. Cu toate că în anul trecut s-au obținut unele rezultate bune pe linia lucrărilor de îmbunătățiri funciare, gospodărirea apelor și de apărare împotriva inundațiilor, totuși acestea nu pot fi considerate decât un început față de volumul mare de lucrări ce se impune a se executa în viitor. De aceea, este necesară o preocupare permanentă și mai insistentă pentru a se iniția acțiuni mai bine organizate, prompte și expeditive, de a se întocmi documentații cu soluții simple și cu mai puțin costisitoare, folosindu-se la maximum toate forțele capabile de muncă și mijloacele materiale locale. Programul Național privind acțiunile de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor pe perioada actualului cincinal prevede sarcini sporite atît pentru lucrările finanțate de stat cit și pentru cele din credite și fonduri proprii ale unităților sau cu contribuția în muncă a populației. La Ing. Gh. SAMÎRGHIȚAN, directorul Oficiului de cadastru, proiectare și gospodărire a apelor Cluj (Continuare ia pag. a II-a) Front larg de lucru acțiunilor de îmbunătățiri funciare și de gospodărire a apelor Tiberiu CORNEȘANU despre SPORTUL Pin, ȘCOALĂ ȘI NECESITATE — Aș vrea să vă prezentați singur prin cîteva date biografice... — In 1949, eram lăcătuș-mecanic la Turnu Severin. Jucam fotbal la Metalul. Am fost trimis la facultatea muncitorească, la Cluj. Doctorul Grigore Pașca m-a convins să urmez Institutul de educație fizică și sport. L-am absolvit în 1957. Timp de 4 ani am lucrat ca profesor de cultură fizică medicală la Clinica medicală I, sub conducerea acad. prof. univ. Aurel Moga. In urma unui concurs, am trecut ca asistent la Institutul politehnic din Cluj, unde, din 1967, sînt șef de lucrări. — După cite știu, ați fost un pasionat sportiv care nu s-a rezumat doar la fotbal? — Da. Patru ani am fost portarul echipei naționale de hochei pe iarbă, doi ani — component al lotului național de atletism, avînd ca adversari la 800 m plat pe Sudrigeanu, Vamos, Mihály, am fost, de asemenea, schior fondist la categoria I. Cum s-ar zice, m-am plimbat prin toate sporturile. — Explicația? — Am iubit foarte mult sportul. De multe ori n-am știut ce să aleg. Am vrut să fac totul. Am iubit sportul pentru că el înseamnă viață, sănătate, inedit. — Sportivul Corneșanu, care a prețuit atît de mult sportul, a devenit autor de cărți... — Da. Așa este. Tocmai ca să nu-mi trădez pasiunea vieții. Mi-am creat treptat o culegere de exerciții pentru cultura fizică medicală. Le-am organizat, completat și, în cele din urmă, am propus editurii o carte. Am debutat ca autor și 1961. — Ce cărți poartă semnătura dumneavoastră? — Exerciții și jocuri cu bastoane — 1961. Culegere de exerciții pentru pregătirea fizică a tineretului școlar — 1967. Exerciții și jocuri aplicative pentru școlari — 1970. La aceste cărți, se adaugă alte lucrări de pedagogie și istorie a sportului. Am elaborat, împreună cu ing. Radu Munteanu, două aparate pentru determinarea reflexelor și forței musculare. — Ce pregătiți? — Oameni de seamă despre educație fizică și sport (Reflexii, maxime, citate). Deci, o culegere. — Aveți două exemple din culegere la îndemînă pentru noi? — Da. Cu plăcere. IULIU HAȚIEGANU: „O națiune se perpetuează in prima linie prin vigoarea integrală a trupului și sufletului. Această vigoare se consacră și sporește prin educație fizică“. LUCIAN BLAGA: „Copilul unde: înțelepciunea și iubirea mea e jocul. Tînărul cintă. Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea. Bătrînul tace. Iubirea și jocul meu e înțelepciunea". — Spuneați că vă preocupă și istoria sportului? — Da, încerc, împreună cu Nicolae Cordoș, să conturăm o istorie a educației fizice și sportului în Transilvania. — Ce a însemnat sportul pentru dumneavoastră? — La început a fost o plăcere, apoi o școală care m-a format ca om și, în cele din urmă, o necesitate. Sportul te ajută să-ți formezi un caracter complet, robust, sănătos să iubești și să cunoști victoria și arta de a trece peste înfrîngere. —■ Ce puteți spune, ca autor de cărți, ca șef de lucrări, despre sportul școlar și universitar? — Totul sau nimic. Am niște păreri, niște concluzii,ca urmare a unor îndelungi V. I. (Continuare în pag. a lil a} ȘTIRI TURDEE SEMNE DE BUN AUGUR Prima decadă din acest an a însemnat, pentru majoritatea întreprinderilor turdene, primele rezultate frumoase obținute in lupta pentru ridicarea calitativă a întregii activități economice. Consemnăm cîteva. 860 tone de ciment peste plan Cimentiștii, continuînd frumoasele lor tradiții în ce privește îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, au înscris pe agenda întrecerii socialiste succese frumoase. Ei au dat peste planul celor 10 zile 860 tone ciment, 75 tone var, 98 tone ipsos, ș.a. Printre evidențiați ii amintim pe Ion Buglea, Vasile Bordea, Nicolae Cojocaru și alții. Producție suplimentară în valoare de 165.000 lei Chimiștii, la rindul lor, luînd un demaraj puternic, au reușit ca printr-o mai judicioasă folosire a instalațiilor și a timpului de muncă să realizeze o producție suplimentară in valoare de 165 000 lei. Pe sortimente au fost înregistrate depășiri la sodă caustică — 32 tone, p.c.v. — 7 tone, clorură ferică — 7 tone. Sticlărie de calitate Nici sticlarii nu s-au lăsat mai prejos. Graficul de producție pe prima decadă a înregistrat următoarele depășiri: 102 la sută la producția globală, 102,5 la sută la producția marfă, iar la fizic, in mii bucăți — 114,6 la sută. Așadar, chiar din prima decadă, un start bun, rezultate pe măsura vredniciei și tot atâtea semne de bun augur pe frontul materializării mărețelor obiective din cincinalul în curs. I. CODREANU Fabrica de sticlărie Turda. Atelierul școală. Eleva Șchiopu Eugenia din anul III, într-o oră de practică In atelierul de pictură. Pentru o satisfacere mai bună a consumatorilor O GAMĂ DIVERSIFICATĂ DE PRODUSE NOI In contextul evoluției accelerate, dar armonioase în același timp, a economiei naționale, industria alimentară a realizat, cu precădere în ultimii ani, succese remarcabile, care au permis, printre altele, creșterea în 1970 de 5 ori a producției raportate pe un locuitor față de anul 1950. Este demn de subliniat că în cincinalul pe care l-am încheiat cu succes, industria alimentară s-a preocupat de ridicarea eficienței economice, de diversificarea și îmbunătățirea calității produselor, creînd în același timp, condiții pentru îmbunătățiri și mai substanțiale in actualul cincinal. In prezent, eforturile în această ramură a economiei naționale se îndreaptă, conform sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, spre reutilare și modernizare, lărgirea gamei sortimentelor în care factorii nutritivi să fie dozați în așa fel încît să corespundă cît mai bine modului tradițional de procurare a surselor energetice. Aceste tendințe sînt vizibile și la Industria laptelui din Cluj, despre a cărei activitate și realizări vrem să vă informăm astăzi prin intermediul tovarășului Ion MICLEA, inginer-șef. — Puțini clujeni știu, cred, că fabrica de produse lactate, inaugurată în 1952, modernizată și extinsă intre timp de mai multe ori, face față destul de greu cerințelor sporite ale consumatorilor și că pen• Interviu cu Ion MICLEA, inginer-șef la Industria laptelui Cluj •tru satisfacerea acestora se transportă zilnic, nu fără eforturi, o serie de produse — iaurt, sana, brînză de vacă — de la Turda... — Intr-adevăr, așa este. Dacă în anul 1960 existau în orașele județului capacități de prelucrare zilnică a cel mult 50 000 litri lapte, în anul care a trecut capacitatea dezvoltată a ajuns la 110 000 litri, insuficientă însă. Fenomenul este explicabil, dacă avem in vedere că numai populația Clujului solicită zilnic 46 000—50 000 litri lapte de consum, 10 000 borcane cu iaurt și sana, 1 500 kg brînză de vacă, peste 200 kg unt. — Ca să nu mai vorbim de o serie de produse proaspete, pe care le livrați în țară și chiar peste hotare, de cerințele care in anii următori vor fi, indiscutabil, mai mari. Cum le veți face față? — Noul cincinal facilitează, prin investițiile ce ne-au fost alocate, capacități de producție noi. Anul acesta, de pildă, va intra în funcțiune o fabrică de brînzeturi și produse proaspete la Huedin, o secție de brînzeturi fermentate la Țaga și un centru de cașcaval la Gherla. Tot în anul acesta va începe construcția unei noi fabrici de produse lactate la Cluj, cu o capacitate zilnică de 100 000 litri lapte, 8 tone unt și 8 tone înghețată. Fabrica va fi dată în folosință la sfîrșitul anului 1972. In contextul acestei dezvoltări, mărimea gamei sortimentelor, diversificarea lor, îmbunătățirea conținutului nutritiv vă oferă largi posibili traian BARA (Continuat* In pag. a llla) m mm Prețuirea colectivului Cu cîteva zile In urmă, tov. Augustin Inocan, directorul general al Combinatului de sticlă Turda, a ieșit in pensie. Colectivul, in mpijlocul căruia a muncit 14 ani, a ținut să-și manifeste, cu această ocazie, stima și prețuirea purtată de-a lungul anilor conducătorului lor. Felicitindu-l pentru îndelungata sa activitate, ing. Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primar al municipiului Turda, a spus, printre altele: — Îl cunosc pe tov. Inocan încă de pe vremea cind era la conducerea oțelarilor din Cîmpia Turzii. Atunci, ca și acum, tovarășul Inocan, a muncit cu abnegație, cu răspundere, făcînd dovada calităților sale de bun organizator și conducător, de comunist. Colectivele pe care le-a condus de-a lungul anilor, au obținut succese de seamă în realizarea sarcinilor de plan, fapt pentru care noi îl felicităm și dorim ca și de acum încolo să nu ne uite. Ceilalți sticlari care au mai luat cuvintul, dintre care îi amintim pe tov. Ion Toma, directorul financiar al Combinatului, Ion Jarca, vechi sticlar, Heller Nicolae, directorul școlii profesionale, au avut numai cuvinte de laudă la adresa tov. Inocan, care i-a înțeles, i-a ajutat și sprijinit in activitatea lor zilnică. — Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase adresate. Vreau să subliniez, a spus tov. Inocan, că fără d-voastră, fără ajutorul neîncetat al comuniștilor, nici eu și nici colectivul pe care l-am condus, nu puteam realiza atâtea lucruri frumoase. Ies acum in pensie. Dar n-am să vă uit. De altfel rămîn pe mai departe în organizația d-voastră de partid. Oricând va fi nevoie de ajutor, mă ofer să-l dau colegilor mei dragi de atiția ani... Ion CORDOȘ HlüfflillllÉl CONTRASTE Privesc acum pe geam pustiul mohorit al iernii nedecise de afară și mă fiară amintirile, îmi place chiar în asemenea clipe de liniște și visare să-mi aduc aminte de colțul acela românesc numit Delta Dunării. E un colț de lume fierbinte și fermecător, misterios și irezistibil ca o dragoste... Am coborît pe panglica de asfalt, ce străbate stepa dobrogeană, pînă la Murghiol. Am ajuns într-o amiază caldă și copleșitoare de august. Lipoveni bărboși, cu o anume blazare pe chipurile lor din alte vremuri, dormitau lîngă lotci, privind lumea printre gene. Ne-am urcat în lotci, lăsîndu-ne în seama lor. Abia atunci le-am văzut mușchii, ca niște pești, mișcîndu-se alene. Vîsleau cu simplitatea și ușurința cu care noi ne aprindem o țigară. De îndată ce s-au desprins de țărm, coborînd pe ape, aveam în față alți oameni. Ochii lor priveau altfel, vedeau altfel. In acel vai de păsări și de ape, totul era fascinant, grandios. La un moment dat, apa a dispărut și noi pluteam cu lotca pe un cîmp de nuferi. Apoi am intrat în lumea stufului pe niște alei de apă care o brăzdau ca niște străzi. Din cinci în cinci, zăream grinduri și cițiva porci scurmînd, plini de noroi. „Stau aici de primăvara pînă toamna cind vin oamenii și-i iau acasă“ — îmi spune lipoveanul care vîslește. In răstimpuri, el bea apă minerală dintr-o sticlă ce-o ține la umbră, pe fundul lotcii. Alteori, și aici fac o mare descoperire, el ia cu lopata cît un făraș, apă din Dunăre și bea cu poftă molipsitoare. »Bem cîte 4—5 litri de apă pe zi, vara, e cald, altfel nu se poate“ — spune el. Nu pot să nu-l întreb dacă nu e dăunător pentru sănătate. „De 60 de ani, de cînd mă știu, și eu și copiii și frații mei am băut numai apă din Dunăre și nici unul n-am pățit nimic“. Pe lîngă noi trece o lotcă mare, plină cu gheață pentru cherhanale. Oamenii se cunosc, schimbă două vorbe, apoi lipoveanului din lotca noastră i se aruncă o bucată de gheață. Rupe din ea mici bucăți, ia cu o lopățică apă din Dunăre, pune o bucățică de gheață și, după un timp, bea cu o poftă extraordinară. Cu noi e și un medic, îl întreb: „Ce zici, doctore?“ Doctorul se miră, tace, parcă vrea să spună: „Așa ceva nu există“. Mă gîndesc la lipoveanul acela acum cînd noi tușim și ne luptăm cu gripa, cumpărîndu-ne vitamine și tot restul de pastile și fiole, îl invidiez pentru cura lui de aer și de soare din fiecare vară și chiar pentru cele zece ore zilnice de vîslit... Viorel CACOVEANU r\ XV