Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-26 / 7529. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE» ONIȚI-VÂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Secvență de la Uzina chimică Turda mm GENIMEN COOPERATIVELE AGRICOLE HOTÂRÂRE UNANIMA Adunarea generală a membrilor cooperatori de la C.A.P. Recea-Cristur, de sîmbătă, 23 ianuarie, a constituit un prilej de analiză temeinică a rezultatelor obținute în anul trecut precum și a posibilităților pe care această unitate le are de a realiza în 1971 producții superioare, prin aplicarea în viață a prevederilor cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Deși, datorită condițiilor climatice nefavorabile din anul trecut, producțiile planificate nu au putut fi realizate la unele culturi, cooperativa a reușit să-și achite în întregime obligațiile față de stat la grîu, iar din sectorul zootehnic s-au livrat, conform contractelor încheiate, 26.643 kg carne de bovine (față de 24.400 kg planificat), 25.688 kg carne tineret bovin (față de 20.100 kg planificat), precum și 2.745 hectolitri de lapte. In scopul obținerii unor producții ridicate, în primăvara anului 1970 a fost fertilizată o suprafață de 290 hectare cu 7.785 tone îngrășăminte naturale, 810 hectare prin tîrlire și au fost administrate, de asemenea, 205 tone îngrășăminte chimice azotoase și 50 tone îngrășăminte fosfatice. In ferma zootehnică, efectivele de bovine au sporit în 1970 de la 613 capete 1. 709 capete. Tineretul bovin la îngrășat a fost livrat la greutatea de 334 kg pe cap de animal. Darea de seamă prezentată de către consiliul de conducere și numeroșii cooperatori care au participat la dezbateri au subliniat însă că nu numai condițiile de timp nefavorabile din anul trecut au influențat negativ producțiile ce s-au obținut, ci și deficiențele din domeniul organizării muncii și al aplicării complexului de măsuri agrotehnice pentru fiecare cultură. In livada de pomi a C.A.P., de 206 hectare nu s-a executat săpatul în jurul pomilor și nu s-au realizat fertilizările pe suprafețele planificate. Aceasta a dus la scăderea simțitoare a producției de fructe, nerealizîndu-se decît 16 tone de mere din 122 tone planificate, respectiv 34 tone de prune din 134 tone planificate. Așa cum arăta în cuvîntul său șeful de echipă Cornel Dascăl, • din cele 10 hectare cultivate cu castraveți Cornișon, 8 hectare au fost însămînțate cu o întîrziere de 15 zile față de epoca optimă, de pe această suprafață nemaiputîndu-se recolta nimic. Exemple care dovedesc posibilitățile de a se obține producții mai mari pot fi arătate și din sectorul zootehnic. De la loturile de vaci pe care le-au avut în primire, îngrijitoriimulgători Alexandru Roman și Ion Mureșan, au obținut cite 24.602 și respectiv 23.400 litri de lapte, în timp ce alți îngrijitori — cum sunt Ioan Onaci, Ioan Borz și alții — au realizat producții mult mai mici — £ 0.110 și respectiv 20.234 litri de lapte de la loturile de vaci pe care le-au avut în primire. Pentru a avea producții mai bune în acest an, a arătat în cuvîntul său cooperatorul Pavel Dascăl, va trebui să înlăture cu hotărîre deficiențele ce s-au manifestat în anul trecut. Prin noile măsuri luate de partid, fiecare membru cooperator este direct interesat în realizarea unor pooducții sporite, deoarece în funcție de acestea îi cresc și veniturile. Consiliul de conducere al C.A.P. trebuie să aibă în viitor o mai mare preocupare față de luarea la timp a măsurilor ce se impun și nu după perioade de timp depășite sau la sfîrșitul anului, cînd acestea, propriu-zis, nu pot influența decit într-o mică măsură rezultatele ce se obțin Analizînd temeinic activitatea desfășurată în cursul anului 1970 deficiențele ce au existat, cooperatorii au aprobat noul plan de producție, în care s-a prevăzut dezvoltarea cu precădere a acelor ramuri care dispun de cele mai favorabile condiții naturale și economice. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea sectorului zootehnic, prin creșterea efectivelor de bovine de la 709 la 740 capete și în special a numărului de vaci cu lapte de la 283 capete la 350 pînă la sfîrșitul acestui an. V. CALUGARU (Continuare în pag. a lil a) • Anul XXVIII Nr. 7529 • Marți 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Consttuire cu beneficiarii • Secția filiere —■ prezentă importantă în peisajul industrial al uzinei • Aprecieri laudative pe seama calității pieselor livrate • Cererile depășesc cu mult cota capacităților actuale • Opțiuni justificate în sprijinul amplificării posibilităților tehnice de fabricație și pentru o profilare de perspectivă . Consfătuirea organizată zilele trecute în cadrul uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, cu participarea tovarășilor ing. IOSIF GOSTIAN, din partea centralei industriale de țevi și trefilate, ing. CRISTINA ZAMFIRESCU, de la I.C.E.M. — București, ing. LUDOVIC SZABO, de la Institutul politehnic din Cluj, precum și a delegaților unui important număr de întreprinderi din Capitală, Buzău, Cugir, Brăila, Brașov, Oradea, Bacău, Galați, Mediaș, care utilizează piese tehnologice din carburi de metale dure (CW), fabricate la această uzină, se înscrie în contextul activității actuale și de viitor ale secției filiere — unitate cu profil specific, intrată în funcție la începutul anului trecut — ca o acțiune cu multiple implicații. Concentrînd rezultatele unei rodnice colaborări cu I.C.E.M. — București și Institutul politehnic din Cluj, începută cu mulți ani în urmă la o scară modestă, precum și ale unor perseverente studii și experimentări pornite din inițiativă proprie, spre a satisface în primul rînd necesarul de filiere pentru trăgătoriile uzinei și apoi cererile din afara întreprinderii, ale unor consumatori de piese sinterizate în vid, colectivul de conducere al acestei secții, în frunte cu inginer ILEANA BUDA, muncitorii din toate compartimentele de fabricație și de întreținere, au obținut succese care le asigură un loc important în activitatea economică a uzinei. In prezent — așa cum au confirmat-o la modul concret reperele din expoziția amenajată cu prilejul consfătuirii— acest sector produce filiere de toate tipurile în gama cu diametrul de la 0,2 la 30 mm. De reținut că pentru anul 1971, aici se vor confecționa 60 000 de filiere noi și recondiționa alte 450 000 de bucăți numai pentru trăgătoriile Industriei sîrmei, plus un important număr de piese destinat altor beneficiari. Consemnăm, de asemenea, îmbunătățirea calității poleirii suprafețelor active ale filierelor recondiționate cu materiale abrazive (CB și diamant) în mai multe trepte de granulații, care măresc sensibil rezistența la frecare. Dar să dăm cuvîntul cîtorva dintre participanții la consfătuire. Ing. EFTIMIE TOMESCU, U.M. Cugir. Suntem satisfăcuți de calitatea pieselor furnizate de secția -filiere de—lauzina dv. și vă propunem să asimilați pentru noi și alte repere, cu geometrie și utilizări deosebite. Necesarul nostru de piese din pulberi de metale dure se ridică la greutatea totală de aproximativ 700 kg pe ori îmi />£*rf ? narcno/iftirS Ap» '-***» '*'•* r-1—----- — — creștere în viitor. Ing. TITUS ȚURCAȘ, Armătura Cluj: Ne declarăm foarte mulțumiți de calitatea produselor livrate. Dorim să exitindem gama de piese și să sporim cantitatea comandată la dr. Ing. MIRCEA BOBE, Alumina Oradea. Piesele livrate de Industria sîrmei — bucșe, inele și ace — ne-au fost de un real folos. In condiții de coroziune chimică, regim termic și presiuni importante, durabilitatea lor față de cele utilizate înainte, a crescut de la 24 de ore la 30 de zile. Intr-adevăr, un salt impresionant, cu vădite efecte pozitive în creșterea productivității la instalațiile respective. Propun să se facă un studiu privind necesarul de piese sinterizate în industria chimică, în scopul de a se renunța la import, așa cum am procedat noi, la reperele furnizate de Industria sîrmei. Ing. ȘTEFAN TOTH, Carbochim Cluj: Remarc, în mod deosebit, că duzele primite de la dv. sunt superioare calitativ celor din import și ne sunt livrate la un preț de cost de cinci ori mai mic. Optăm pentru extinderea colaborării V. CHICU (Continuare în pag. a lll-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică: ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste, noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Mijloc de educare a tineretului școlar prin muncă și pentru muncă, de instruire și orientare în problemele vieții sociale și ale mînuirii tehnicii în procesul complex al producției, pregătirea tehnică-productivă constituie un imperativ de seamă al învățămîntului nostru. Pentru a reuși să-și îndeplinească acest rol, școala este chemată să creeze un sistem de influențe educative, în cadrul căruia conducerea școlii, părinții și cercul de rude și prieteni ai elevilor, educatorii, să ofere adevărate exemple de atitudine pozitivă față de muncă. In primul rînd este necesar ca elevii să înțeleagă semnificația socială a muncii. Participînd la muncă în colectiv, între elevi se stabilesc relații de prietenie, de tovărășie și de într-ajutorare. Este necesar ca elevii să execute lucrări cît mai variate care înlătură monotonia și plictiseala din procesul muncii. Conducînd aceste lucrări, personalul didactic asigură interdependența dintre cunoștințele asimilate și munca pe care o efectuează elevii. Dar pentru obținerea rezultatelor dorite trebuie să se respecte particularitățile de vîrstă și psiho-individuale ale elevilor, să se stimuleze spiritul de inițiativă și independență ale elevilor — factori importanți pentru formarea personalității lor. Totodată, este necesar ca factorii educativi și formativi să urmărească dezvoltarea unei atitudini corecte față de muncă, a trăsăturilor de caracter pozitive, care definesc oitlul nou al societății noastre: disciplina în muncă, perseverență, hărnicie, spirit de răspundere pentru calitatea muncii efectuate, hotărîrea de a învinge piedicile și greutățile, spiritul de inițiativă. In unele școli, la orele de gospodărie se asigură preparate necesare chioșcului de alimente din școală. La orele de tîmplărie, etapa „jocului de a lucra’ a fost depășită, elevii producînd obiecte de mai mare valoare ca: piese de șah, piese din lemn sculptat, fac furniruiri, lustruiri și realizează garnituri de mobilă, mese pentru laborator etc. Elevii lăcătuși au depășit și ei faza realizării unor scule pentru trusa individuală. Astfel, ei produc chei pentru butelii de aragaz, chei franceze, lămpi electrice, abajururi mult solicitate de cumpărători. O altă inițiativă bună este realizarea în cadrul grupelor de croitorie a unor comenzi de halate, perdele, lenjerie de pat, uniforme pentru școlile cu internate. Asemenea comenzi pot fi onorate și pentru întreprinderile comerciale, în mod deosebit cu articole ca: lenjerie, costume naționale, obiecte de ceramică și altele. Nu trebuie să neglijăm nici inițiativele unor școli de a confecționa panouri, machete, de a fixa și lipi planșe didactice pe pînză, precum și de a lega și compacta cărți. ■ Completarea atelierelor școlare cu strunguri în lemn sau în metal, aparate de sudură, mașini manuale de tricotaj etc. a preocupat și preocupă multe conduceri de școli, obținîndu-se o cantitate de produse care pot fi valorificate în cadrul expozițiilor școlare și a comerțului de stat. Din acest punct de vedere, al creării bazei materiale strict necesare desfășurării unei activități economice, comitetele de părinți și întreprinderile din apropierea școlilor și-au adus o contribuție deosebită. Inițiativele lăudabile n-au lipsit nici din județul nostru. Astfel, la Școala generală nr. 3 din Cluj, s-a organizat un atelier de dactilografie, dotat cu un mare huih&r de hra&ui de scris, unde elevii în "orele de activități productive studiază steno-dactilografia. Școala generală nr. 1 din Gherla se remarcă prin atelierul său de țesut carpete și covoare, iar Liceul din Cîmpia Turzii cu atelierul de lăcătușerie, unde se execută veroze tip acvarium. Nu se poate trece cu vederea nici acțiunea de creare a unor ateliere proprii de lăcătușerie, tîmplărie și gospodărie la Școala generală nr. 5 din Turda, în care se desfășoară o activitate productivă rodnică, sub îndrumarea maiștrilor instructori. Merită să fie amintită și inițiativa unor școli generale din zonele de munte pentru a crea ateliere specifice acestor zone. In acest sens, remarcăm preocupările conducerii școlii generale Agriș, comuna Iara. O activitate productivă eficientă se desfășoară de către Ing. Constantin VULCAN, prof. Veceslav GRADINARU (Continuare în pag. a lll-a) PREGĂTIREA TERMIEMI, PRILEJ DE VALORIFICARE A N]UENELi OBIECTIVE APĂRUTE IN CINCINALUL 1966-1970 Electroceramica Turda 1971. Uzină nouă, modernă, renăscută în anii cincinalului 1966— 1970. Fotografia reprezintă o imagine din centrala termică, echipată cu modernele cazane „Gama’ Combinatul de celuloză și hîrtie Dej, una din frumoasele ctitorii ale cincinalului 1966- 1970. Fotografia redă o imagine panoramică, din avion, a combinatului ÎN PAGINA A IV-A: RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN LA ÄIDEMEMOIRE-UL GUVERNULUI FINLANDEZ CRONICĂ l Prin decret al bbn^ileului de Stat tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, în același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. . Peste 20 000 de persoane au fost evacuate ca urmare a inundațiilor provocate de fluviul Paraguay la Asuncion și în regiunile învecinate. Ploi torențiale cad aproape fără întrerupere de la jumătatea lunii decembrie. In multe locuri, apele fluviului Paraguay depășesc cu peste 6,50 metri nivelul normal. D In primul joc al turneului pe care îl întreprinde în Brazilia, echipa de fotbal Dinamo București a întîlnit pe stadionul „General Severiando“ din Rio de Janeiro formația Vasco da Gama. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2-0 (1-0) prin golurile marcate de Doru Popescu (min. 20) și Dumitrache (min. 82). • Pe patinoarul artificial acoperit din Miercurea Ciuc va începe miercuri un turneu internațional de hochei pe gheață. Turneul care se va încheia duminică reunește selecționatele orașelor Budapesta, Bratislava, Sofia, București și Miercurea Ciuc.