Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-26 / 7529. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE» ONIȚI-V­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Secvență de la Uzina chimică Turda m­m GENIME­­N COOPERATIVELE AGRICOLE HOTÂRÂRE UNANIMA Adunarea generală a mem­brilor cooperatori de la C.A.P. Recea-Cristur, de sîmbătă, 23 ianuarie, a constituit un prilej de analiză temeinică a rezulta­telor obținute în anul trecut precum și a posibilităților pe care această unitate le are de a realiza în 1971 producții su­perioare, prin aplicarea în via­ță a prevederilor cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbu­nătățirea organizării, planifică­rii și conducerii agriculturii. Deși, datorită condițiilor cli­matice nefavorabile din anul trecut, producțiile planificate nu au putut fi realizate la u­­nele culturi, cooperativa a reu­șit să-și achite în întregime o­­bligațiile față de stat la grîu, iar din sectorul zootehnic s-au livrat, conform contractelor în­cheiate, 26.643 kg carne de bo­vine (față de 24.400 kg plani­ficat), 25.688 kg carne tineret bovin (față de 20.100 kg plani­ficat), precum și 2.745 hectoli­tri de lapte. In scopul obținerii unor pro­ducții ridicate, în primăvara a­­nului 1970 a fost fertilizată o suprafață de 290 hectare cu 7.785 tone îngrășăminte natu­rale, 810 hectare prin tîrlire și au fost administrate, de ase­menea, 205 tone îngrășăminte chimice azotoase și 50 tone în­grășăminte fosfatice. In ferma zootehnică, efectivele de bovine au sporit în 1970 de la 613 ca­pete 1. 709 capete. Tineretul bovin la îngrășat a fost livrat la greutatea de 334 kg pe cap de animal. Darea de seamă prezentată de către consiliul de conduce­re și numeroșii cooperatori care au participat la dezbateri au subliniat însă că nu numai condițiile de timp nefavorabile din anul trecut au influențat negativ producțiile ce s-au ob­ținut, ci și deficiențele din do­meniul organizării muncii și al aplicării complexului de măsu­ri agrotehnice pentru fiecare cultură. In livada de pomi a C.A.P., de 206 hectare nu s-a executat săpatul în jurul po­milor și nu s-au realizat ferti­lizările pe suprafețele plani­ficate. Aceasta a dus la scăde­rea simțitoare a producției de fructe, nerealizîndu-se decît 16 tone de mere din 122 tone pla­nificate, respectiv 34 tone de prune din 134 tone planificate. Așa cum arăta în cuvîntul său șeful de echipă Cornel Dascăl, • din cele 10 hectare cultivate cu castraveți Cornișon, 8 hectare au fost însămînțate cu o întîr­­ziere de 15 zile față de epoca optimă, de pe această suprafa­ță nemaiputîndu-se recolta ni­mic. Exemple care dovedesc posi­bilitățile de a se obține pro­ducții mai mari pot fi arătate și din sectorul zootehnic. De la loturile de vaci pe care le-au a­­vut în primire, îngrijitorii­­mulgători Alexandru Roman și Ion Mureșan, au obținut cite 24.602 și respectiv 23.400 litri de lapte, în timp ce alți îngri­jitori — cum sunt Ioan Onaci, Ioan Borz și alții — au realizat producții mult mai mici — £ 0.110 și respectiv 20.234 litri de lapte de la loturile de vaci pe care le-au avut în primire. Pentru a avea producții mai bune în acest an, a arătat în cuvîntul său cooperatorul Pavel Dascăl, va trebui să înlăture cu hotărîre deficiențele ce s-au manifestat în anul trecut. Prin noile măsuri luate de partid, fiecare membru cooperator este direct interesat în realizarea unor pooducții sporite, deoare­ce în funcție de acestea îi cresc și veniturile. Consiliul de con­ducere al C.A.P. trebuie să aibă în viitor o mai mare preocu­pare față de luarea la timp a măsurilor ce se impun și nu după perioade de timp depăși­te sau la sfîrșitul anului, cînd acestea, propriu-zis, nu pot in­fluența decit într-o mică mă­sură rezultatele ce se obțin Analizînd temeinic activita­tea desfășurată în cursul anu­lui 1970 deficiențele ce au exis­tat, cooperatorii au aprobat noul plan de producție, în care s-a prevăzut dezvoltarea cu precădere a acelor ramuri care dispun de cele mai favorabile condiții naturale și economice. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, prin creșterea efective­lor de bovine de la 709 la 740 capete și în special a număru­lui de vaci cu lapte de la 283 capete la 350 pînă la sfîrșitul acestui an. V. CALUGARU (Continuare în pag. a lil­ a) • Anul XXVII­I Nr. 7529 • Marți 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Const­tuire cu beneficiarii • Secția filiere —■ prezentă importantă în peisajul in­dustrial al uzinei • Aprecieri laudative pe seama calității pieselor livrate • Cererile depășesc cu mult cota capaci­tăților actuale • Opțiuni justificate în sprijinul amplifică­rii posibilităților tehnice de fabricație și pentru o profilare de perspectivă . Consfătuirea organizată zi­lele trecute în cadrul uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, cu participarea tova­rășilor ing. IOSIF GOSTIAN, din partea centralei industria­le de țevi și trefilate, ing. CRISTINA ZAMFIRESCU, de la I.C.E.M. — București, ing. LUDOVIC SZABO, de la Insti­tutul politehnic din Cluj, pre­cum și a delegaților unui im­portant număr de întreprin­deri din Capitală, Buzău, Cu­­gir, Brăila, Brașov, Oradea, Bacău, Galați, Mediaș, care utilizează piese tehnologice din carburi de metale dure (CW), fabricate la această u­­zină, se înscrie în contextul activității actuale și de viitor ale secției filiere — unitate cu profil specific, intrată în func­ție la începutul anului trecut — ca o acțiune cu multiple implicații. Concentrînd rezultatele unei rodnice colaborări cu I.C.E.M. — București și Institutul po­litehnic din Cluj, începută cu mulți ani în urmă la o scară modestă, precum și ale unor perseverente studii și experi­mentări pornite din inițiativă proprie, spre a satisface în primul rînd necesarul de fi­liere pentru trăgătoriile uzi­nei și apoi cererile din afara întreprinderii, ale unor consu­matori de piese sinterizate în vid, colectivul de conducere al acestei secții, în frunte cu inginer ILEANA BUDA, mun­citorii din toate compartimen­tele de fabricație și de între­ținere, au obținut succese ca­re le asigură un loc important în activitatea economică a uzi­nei. In prezent — așa cum au confirmat-o la modul con­cret reperele din expoziția a­­menajată cu prilejul consfă­tuirii­­— acest sector produce filiere de toate tipurile în ga­ma cu diametrul de la 0,2 la 30 mm. De reținut că pentru anul 1971, aici se vor confecționa 60 000 de filiere noi și recon­diționa alte 450 000 de bucăți numai pentru trăgătoriile In­dustriei sîrmei, plus un impor­tant număr de piese destinat altor beneficiari. Consemnăm, de asemenea, îmbunătățirea calității poleirii suprafețelor active ale filierelor recondițio­nate cu materiale abrazive (CB și diamant) în mai mul­te trepte de granulații, care măresc sensibil rezistența la frecare. Dar să dăm cuvîntul cîtorva dintre participanții la consfă­tuire. Ing. EFTIMIE TOMESCU, U.M. Cugir. Suntem­ satisfă­cuți de calitatea pieselor fur­nizate de secția -filiere­ de—la­­uzina dv. și vă propunem să asimilați pentru noi și alte re­pere, cu geometrie și utilizări deosebite. Necesarul nostru de piese din pulberi de metale dure se ridică la greutatea to­tală de aproximativ 700 kg pe ori îm­i />£*rf ? narcno/iftirS Ap» '-***» '*­'•* r-1—----- — — creștere în viitor. Ing. TITUS ȚURCAȘ, Ar­mătura Cluj: Ne declarăm foarte mulțumiți de calitatea produselor livrate. Dorim să exitindem gama de piese și să sporim cantitatea comandată la dr. Ing. MIRCEA BOBE, Alu­mina Oradea. Piesele livrate de Industria sîrmei — bucșe, inele și ace — ne-au fost de un real folos. In condiții de coroziune chimică, regim ter­mic și presiuni importante, durabilitatea lor față de cele utilizate înainte, a crescut de la 24 de ore la 30 de zile. In­tr-adevăr, un salt impresio­nant, cu vădite efecte pozitive în creșterea productivității la instalațiile respective. Pro­pun să se facă un studiu pri­vind necesarul de piese sinte­rizate în industria chimică, în scopul de a se renunța la im­port, așa cum am procedat noi, la reperele furnizate de Industria sîrmei. Ing. ȘTEFAN TOTH, Car­­bochim Cluj: Remarc, în mod deosebit, că duzele primite de la dv. sunt superioare calitativ celor din import și ne sunt li­vrate la un preț de cost de cinci ori mai mic. Optăm pen­tru extinderea colaborării V. CHICU (Continuare în pag. a lll-a) ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Repu­blicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consi­liului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovară­șul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, mi­niștri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și pre­ședinți ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliu­lui de Miniștri, tovarășul Cor­­neliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de d­ecret pentru ratificarea Tra­tatului de prietenie, colabora­re și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polo­nă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ra­tificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica So­cialistă România și Republi­ca Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Comisiei pentru po­litică externă a Marii Adu­nări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comi­siilor pentru politică exter­nă, pentru problemele de a­­părare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favora­bil aceste proiecte de decre­te, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, pre­ședintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliu­lui de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noas­tre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puterni­că. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Bulgaria o­­glindește relațiile de bună ve­cinătate și de colaborare în­delungată dintre țările noas­tre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întot­deauna trainică: ea s-a ma­nifestat în lupta comună pen­tru scuturarea jugului stăpî­­nirii străine, pentru indepen­dență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea din­tre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordia­le și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a con­tribui la cimentarea legături­lor dintre statele noastre și dintre toate statele din Bal­cani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele­­ tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulga­ria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialis­te de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste, noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progre­sului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridică­rii bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sis­tem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat a­­xează pe baze trainice, pen­tru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, a­­vem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dez­voltarea colaborării și priete­niei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliu­lui de Stat să aprobe în una­nimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul pri­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind rati­ficarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica So­cialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dez­baterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și func­ționarea în Republica Socia­listă România a reprezentan­țelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străi­ne; decretul privind înființa­rea, organizarea și funcționa­rea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor;­ decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietre­lor prețioase, precum și de­cretul pentru modificarea Le­gii nr. 16/1968 privind înfiin­țarea, organizarea și funcțio­narea Băncii Române de Co­merț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauți­­lor, reîntoarcerea astronauți­­lor și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraat­­mosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Repu­blica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile perma­nente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Mijloc de educare a tinere­tului școlar prin muncă și pentru muncă, de instruire și orientare în problemele vieții sociale și ale mînuirii tehnicii în procesul complex al produc­ției, pregătirea tehnică-pro­­ductivă constituie un impera­tiv de seamă al învățămîntu­­lui nostru. Pentru a reuși să-și îndepli­nească acest rol, școala este chemată să creeze un sistem de influențe educative, în ca­drul căruia conducerea școlii, părinții și cercul de rude și prieteni ai elevilor, educatorii, să ofere adevărate exemple de atitudine pozitivă față de muncă. In primul rînd este necesar ca elevii să înțeleagă semnificația socială a muncii. Participînd la muncă în co­lectiv, între elevi se stabilesc relații de prietenie, de tovă­rășie și de într-ajutorare. Es­te necesar ca elevii să execute lucrări cît mai variate care în­lătură monotonia și plictiseala din procesul muncii. Conducînd aceste lucrări, personalul didactic asigură in­terdependența dintre cunoș­tințele asimilate și munca pe care o efectuează elevii. Dar pentru obținerea rezultatelor dorite trebuie să se respecte particularitățile de vîrstă și psiho-individuale ale elevilor, să se stimuleze spiritul de ini­țiativă și independență ale e­­levilor — factori importanți pentru formarea personalității lor. Totodată, este necesar ca factorii educativi și formativi să urmărească dezvoltarea u­­nei atitudini corecte față de muncă, a trăsăturilor de ca­racter pozitive, care definesc oitlul nou al societății noastre: disciplina în muncă, perseve­rență, hărnicie, spirit de răs­pundere pentru calitatea mun­cii efectuate, hotărîrea de a învinge piedicile și greutățile, spiritul de inițiativă. In unele școli, la orele de gospodărie se asigură prepa­rate necesare chioșcului de ali­mente din școală. La orele de tîmplărie, etapa „jocului de a lucra’ a fost depășită, elevii producînd obiecte de mai mare valoare ca: piese de șah, piese din lemn sculptat, fac furniruiri, lustruiri și rea­lizează garnituri de mobilă, mese pentru laborator etc. E­­levii lăcătuși au depășit și ei faza realizării unor scule pen­tru trusa individuală. Astfel, ei produc chei pentru butelii de aragaz, chei franceze, lămpi electrice, abajururi mult soli­citate de cumpărători. O altă inițiativă bună este realizarea în cadrul grupelor de croitorie a unor comenzi de halate, perdele, lenjerie de pat, uniforme pentru școlile cu internate. Asemenea co­menzi pot fi onorate și pentru întreprinderile comerciale, în mod deosebit cu articole ca: lenjerie, costume naționale, obiecte de ceramică și altele. Nu trebuie să neglijăm nici inițiativele unor școli de a confecționa panouri, machete, de a fixa și lipi planșe didac­tice pe pînză, precum și de a lega și compacta cărți. ■ Completarea atelierelor șco­lare cu strunguri în lemn sau în metal, aparate de sudu­ră, mașini manuale de trico­taj etc. a preocupat și pre­ocupă multe conduceri de școli, obținîndu-se o cantita­te de produse care pot fi va­lorificate în cadrul expozi­țiilor școlare și a comerțului de stat. Din acest punct de vedere, al creării bazei mate­riale strict necesare desfășu­rării unei activități economi­ce, comitetele de părinți și întreprinderile din apropierea școlilor și-au adus o contri­buție deosebită. Inițiativele lăudabile n-au lipsit nici din județul nostru. Astfel, la Școala generală nr. 3 din Cluj, s-a organizat un atelier de dactilografie, dotat cu un mare­ huih&r de hra&ui­ de scris, unde elevii în­ "orele de activități productive stu­diază steno-dactilografia. Școa­la generală nr. 1 din Gherla se remarcă prin atelierul său de țesut carpete și covoare, iar Liceul din Cîmpia Turzii cu atelierul de lăcătușerie, unde se execută veroze tip acvarium. Nu se poate trece cu vederea nici acțiunea de creare a unor ateliere proprii de lăcătușerie, tîmplărie și gospodărie la Școala generală nr. 5 din Turda, în care se desfășoară o activitate pro­ductivă rodnică, sub îndru­marea maiștrilor instructori. Merită să fie amintită și inițiativa unor școli generale din zonele de munte pentru a crea ateliere specifice aces­tor zone. In acest sens, re­marcăm preocupările conduce­rii școlii generale Agriș, co­muna Iara. O activitate productivă efi­cientă se desfășoară de către Ing. Constantin VULCAN, prof. Veceslav GRADINARU (Continuare în pag. a lll-a) PREGĂTIREA TERMIEMI, PRILEJ DE VALORIFICARE A N]UENELi OBIECTIVE APĂRUTE IN CINCINALUL 1966-1970 Electroceramica Turda 1971. Uzină nouă, modernă, renăscută în anii cincinalului 1966— 1970. Fotografia reprezintă o imagine din centrala termică, echipată cu modernele cazane „Gama’ Combinatul de celuloză și hîrtie Dej, una din frumoasele ctitorii ale cincinalului 1966- 1970. Fotografia redă o imagine panoramică, din avion, a combinatului ÎN PAGINA A IV-A: RĂSPUNSUL GUVERNU­LUI ROMÂN LA ÄIDE­­MEMOIRE-UL GUVERNU­LUI FINLANDEZ CRONICĂ l Prin decret al bbn^ileului de Stat tovarășul Iosif Banc, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al agricul­turii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Micules­­cu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor, în același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgu­­lescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tova­rășul Ion Moldovan în func­ția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Minis­trul secretar de stat, preșe­dintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departa­mentului Industriei Alimen­tare sunt membri ai Consiliu­lui de Miniștri. . Peste 20 000 de per­soane au fost evacuate ca urmare a inundațiilor pro­vocate de fluviul Paraguay la Asuncion și în regiunile învecinate. Ploi torențiale cad aproape fără întreru­pere de la jumătatea lunii decembrie. In multe locuri, apele fluviului Paraguay depășesc cu peste 6,50 me­tri nivelul normal. D In primul joc al tur­neului pe care îl întreprin­de în Brazilia, echipa de fotbal Dinamo București a întîlnit pe stadionul „Gene­ral Severiando“ din Rio de Janeiro formația Vasco da Gama. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2-0 (1-0) prin golurile marcate de Doru Popescu (min. 20) și Dumitrache (min. 82). • Pe patinoarul artifi­cial acoperit din Miercurea Ciuc va începe miercuri un turneu internațional de ho­chei pe gheață. Turneul care se va încheia duminică reu­nește selecționatele orașelor Budapesta, Bratislava, So­fia, București și Miercurea Ciuc.

Next