Făclia, octombrie-decembrie 1973 (Anul 27, nr. 8362-8439)
1973-11-08 / 8394. szám
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Au realizat prevederile primilor 3 ani ai cincinalului La C.C.H. — premise pentru 75 milioane avans Luni, colectivul marelui Combinat de celuloză și hîrtie din Dej, a înscris o nouă victorie a priceperii și dăruirii sale profesionale: realizarea în totalitate a prevederilor producției globale pentru primii 3 ani ai cincinalului. Succesul — subliniază ing. Vasile Zăpîrțan, șeful de programare a producției — crează posibilitatea ca pînă la sfirșitul lui decembrie a.c. sarcinile producției globale ale combinatului pentru primii 3 ani din cincinal să fie depășite valoric cu aproximativ 75.000.000 lei. Numai hîrtia obținută suplimentar prevederilor pentru perioada amintită va trece de 600 tone. In ceea ce privește producția marfă, pe cei 3 ani — încă neîncheiat — planul a fost realizat la 25 octombrie a.c., așa încît pînă la finele lui 1973 la acest indicator se va obține o depășire valorică de 62.000.000 lei. In ceea ce privește exportul pentru primii trei ani ai cincinalului, obligațiile au fost realizate valoric la 20 octombrie, iar cantitativ la 15 decembrie anul trecut. Ca urmare, pînă la finele anului curent C.C.H. Dej are posibilitatea să livreze la export, peste sarcinile primilor 3 ani ai cincinalului, o cantitate de 13.249 tone hirtie. în ce privește, prevederile pe primele 10 luni ale anului curent sarcinile de plan au fost depășite cu 2.489.000 lei la producția globală și cu 1.464.000 lei la producția marfă. La Refractara Dej — 139 zile avans au aproape trei luni în urmă, într-unul din numerele ziarului nostru informam cititorii că Fabrica de produse refractare Dej reușise să-și realizeze sarcinile ce-i reveneau pentru primii 3 ani ai cincinalului și că trecuse să le onoreze pe cele din 1974. După un bilanț făcut recent, reiese că succesele colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Refractara continuă. Sarcinile pentru cele 10 luni trecute din anul curent au fost depășite cu 3,97 la sută la producția globală și cu 4,92 la sută la producția marfă. Prevederile producției globale pentru luna octombrie au fost depășite cu 8,73 la sută, iar cele ale producției marfă cu 9,73 la sută. Ritmul de activitate mereu ascendent — afirmă ing. Ioan Bujor, directorul Refractarei — a determinat ca pînă la 30 octombrie să obținem un avans de 139 zile față de sarcinile primilor 3 ani ai cincinalului, iar în ziua de 1 noiembrie colectivul nostru să realizeze sarcinile pentru ziua de 19 martie a anului 1974. Producția globală obținută pînă în prezent la Refractara peste prevederile primilor 3 ani din cincinal se ridică valoric la 25.149.000 lei, iar pînă la finele lui 1973 va atinge 27.249.000 lei. La Uscătorul C.F.L. Dej — importante valori peste prevederile cincinalului Dintre unitățile economice dejene care în acest an au obținut rezultate demne de remarcat, fără îndoială că pe întîiul loc se așează sectorul de producție semiindustrializată (Uscătorul) C.S.F. Pînă la 30 octombrie — ne face cunoscut tovarășul Cornel Badea, șeful Uscătorului — prevederile valorice în ceea ce privește producția globală a sectorului nostru pe cele 10 luni trecute au fost depășite cu 34.932.900 lei, iar cele ale producției marfă vîndute și încasate cu 47.327.000 lei. Cantitativ, produsele obținute suplimentar în perioada amintită se ridică la 800 tone, dintre care 310 au fost destinate exportului, peste obligațiile prevăzute. De altfel, exportul reprezintă indicatorul care ridică prestigiul acestei unități modeste în aparență. Prin livrarea unor produse dezhidratate — peste angajamentele inițiale — unor beneficiari din Japonia, Olanda, Anglia, Elveția, U.R.S.S., R.F.G. sau Austria, Uscătorul C.L.F. Dej a obținut peste prevederile celor 10 luni 2.081.000 lei valută. Făcînd o privire retrospectivă asupra activității din cei 2 ani și 10 luni parcurși din cincinal de către sectorul de producție al centrului de legume și fructe Dej, se mai constată că acesta și-a realizat cu multe luni în urmă sarcinile pentru primii 3 ani ai acestuia. Producția obținută peste prevederile perioadei amintite se ridica, la 30 octombrie a.c., la importanta valoare de 67.101.900 lei, sumă, care, fără îndoială, pînă la finele lui 1973 va spori. • Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX Nr. 8394 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini 30 bani România muncitoare. Urzitoarea Valeria Todoruț pe lângă calitatea superioară, depășește planul lunar cu 100,4% Fiecare masina, fiecare utilaj sa funcționeze la parametrii proiectați MINIT NELAGRAT Zeci de mii de minute cîștigate la preluarea schimbui din mers • O experiență valoroasă la „Armătura“ • „Specificul producției nu e un atuu, ci el ne-a obligat să ne adaptăm unor cerințe firești" # Cînd mașinile sînt îngrijite și dispunem de S.D.V.-urile necesare, productivitatea poate înregistra valori maxime . In trei luni 105 tone, piese prelucrate în plus cu aceleași mașini-unelte . Armonia intre om și mașină-agregat începe de la programarea și pregătirea fabricației fiecărui reper . La transpunerea în viață a indicațiilor secretarului general al partidului privind deplina folosire a capacităților de producție și a timpului de lucru al muncitorilor, la întreprinderea „Armătura“ din Cluj s-au obținut unele rezultate ce merită a fi evidențiate. E adevărat că față de alte întreprinderi, aici specificul proceselor tehnologice diferă nu numai ca volum al reperelor, ci și ca mod de organizare a liniilor de prelucrare, întrucît se execută serii mari al cîtorva sute de repere pe lună. Pentru a ne face o imagine a elementelor proprii fabricației acestei unități de mare randament tehnic, vă propunem o reflecție, fie și pentru cîteva secunde, asupra unei singure cifre: în noua hală de prelucrări mecanice, într-o lună, pe mașinile automate și agregatele multiax sunt prelucrate peste 3 milioane de piese. Din primăvară, aici a început montarea mașinilor-unelte, operație care nu s-a încheiat, întrucît unele utilaje urmează să sosească de la furnizori. Cu toate acestea, pe ultimul trimestru producția secției a înregistrat o creștere impresionantă: s-au prelucrat în plus, în lunile august, septembrie și octombrie, 105 piese, media lunară și rezultatele oscilînd între 33 și 37 tone. Rezultatele înregistrate nu constituie atingerea limitelor maxime. Ne-am propus să urmărim, ad-hoc, cum se desfășoară preluarea schimburilor II și III la secțiile prelucrare mecanică și turnătoria de fontă și neferoase, unde se lucrează în flux continuu. Am sosit în uzină în ziua de 5 noiembrie, la ora 13. După 15 minute, deci cu 45 de minute înainte de începerea schimbului doi, pe poarta uzinei intrau primii muncitori din tura de după-amiază. Ne adresăm, la întîmplare, unora din cei sosiți. — Lucrați în schimbul II? — Da. — Și dv.? — Da. Dar de ce? — La ce oră începeți lucrul? — La 14. De fapt, la 13.50 vom fi la mașini pentru a prelua lucrul de la schimbul de dimineață. ■ — Și eu la fel. — In fiecare zi sosiți la mașini cu 10-15 minute înainte de ora începerii lucrului? — Da. Dialogul s-a inversat. Noi eram cei chestionați: „De ce întrebăm și cine sîntem“. Primele cunoștințe le făcusem chiar atunci, la poartă, erau strungarii Cornel Onofrei și Homan Mircea, regiorul Ioan Mureșan și Mircea Simionescu, șef de echipă la mașini automate. După alte cîteva minute, văzînd că marea majoritate a muncitorilor din schimbul doi sosiseră cu 20-30 de minute înaintea începerii lucrului, stăm de vorbă cu ing. Ioan Pop, directorul „Armăturii“, cu maistrul Traian Trif, secretarul comitetului de partid, șeful secției turnătorie, , și cu ing. șef Kiss Ernest, cărora, le facem cunoscut scopul vizitei noastre neanunțate. CUM SE FACE PRELUAREA LUCRULUI INTRE SCHIMBURI LA SECȚIILE PRELUCRARE MECANICĂ ȘI TURNATORII. Se apropie ora 13,45. Cerem permisiunea să urmărim fără însoțitori modul cum se face predarea și preluarea „ștafetei“ la hala nouă de prelucrări mecanice. O primă constatare: față de situația întîlnită în luna iulie, lucrurile s-au schimbat în bine, hala avînd în funcțiune agregatele de curățire și degresare a pieselor, cea de încălzire centrală (dar cu o dispunere necorespunzătoare a gurilor de insuflare a aerului cald, ceea ce impune o reamplasare a acestora de către constructor). In preajma liniilor de agregare sau a mașinilor automate se văd, frumos aliniate, containerele cu piesele aduse de la turnătorii sau barele de profile pentru mașinile multiax de mare randament. Vizita noastră trece neobservată, deși noi, căutăm să surprindem locurile unde ar putea apare timpii morți. Știam că intre 13,45 și 14 este pauza pentru întreținere și curățire. Intr-adevăr, la unele agregate ori automate, muncitorii opresc „motoarele“ și caută ca în 5 sau cel mult 10 minute să facă „toaleta“ prevăzută în timpul de odihnă al mașinilor. în funcție de reperele ce le au de executat, unii fac din mers întreținerea, ca și predarea lucrului. Am așteptat ora 14. Pe nesimțite s-a amplificat zumzetul motoarelor: toate mașinile, lucrau din plin, electrocarele transportau ultimele containere cu piesele prelucrate la magazie sau la instalația de spălare. Urmărim dacă la fiecare agregat există stocuri de piese pentru a fi prelucrate în schimbul II. In unele locuri aprovizionarea era făcută și pentru tura de noapte. Ne îndreptăm spre magazia de S.D.V.-uri, unde, de obicei, în alte ateliere, la ora schimbului se simte fluxul unei noi zi de lucru. Aici nu era decit un șef de echipă... Deci oamenii aveau tot ce le trebuia. Pentru cei de aici era o zi normală. Procesul tehnologic se desfășura în ritmul cerut de randamentul mașinilor-agregat său al automatelor multiax, pregătite cu exactitate, curățate și dotate cu tot ce era necesar pentru ca timpul de lucru să fie cît mai deplin folosit. „Dar dacă vizitatorului, i se oferă posibilitatea să înregistreze ambianta unei zile normale, să i se para că totul este firesc, așa cum de altfel a fost și trebuie să fie permanent, pînă a se ajunge la acest „normal“ conducerea întreprinderii a trebuit să armonizeze cerințele secției prelucrări mecanice cu capacitatea turnătoriei și mai înainte să pregătească toate detaliile proceselor de fabricație a diferitelor repere de mare serie — ne spunea ing. Popa. In acest an realizarea sarcinii , de plan majorate, trebuie Costel ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag. a Ill-a) DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ Succesele siderurgiștilor reșițeni Paralel cu preocuparea permanentă pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate, siderurgiștii manifestă o grijă deosebită pentru micșorarea continuă a cheltuielilor de producție și sporirea eficienței economice. Preocuparea colectivului de oțelari de la Reșița, pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție, se face simțită îndeosebi prin micșorarea normelor de consum îndeosebi a consumului de feroaliaje din import unde s-au obținut economii de peste 1 milion de lei. Față de anul 1972 indicele intensiv a crescut cu 250 kg oțel zilnic, pe metru pătrat de vatră obținîndu-se, concomitent, o reducere de 19 minute a duratei medii a șarjei. De asemenea, indicele extensiv al cuptoarelor Siemens-Martin a sporit în acest an l^a peste 90 la sută din timpul calendaristic, ceea ce situează Reșița printre uzinele cu cele mai bune realizări pe plan mondial. Agerpre» Prima linie de înaltă tensiune în Delta Dunării Colectivul Șantierului electromontaj Dobrogea realizează prima linie electrică de înaltă tensiune în Delta Dunării pe traseul Sarinasuf.u— Crișan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localitățile și unitățile economice din zona cuprinsă între brațele Sfîntu Gheorghe, Sulina și, parțial, Chilia. Se înfăptuiește, astfel prevederea ca începînd cu acest cincinal să se treacă și în Deltă la alimentarea cu energie electrică din sistemul energetic național. Vizita la Cluj a unei delegații de președinți de universități americane In cadrul schimburilor cultural-științifice dintre România și S.U.A., ieri a sosit la Cluj o delegație de președinți ai unor universități americane. Timp de două zile profesorii americani s-au întîlnit cu rectorii institutelor de învățămînt superior din Cluj, cu alți membri ai corpului didactic și oameni de știință cu care au discutat probleme actuale de învățămînt și cercetare, au vizitat facultăți, catedre, laboratoare, Biblioteca universitară, Complexul studențesc „Hașdeu“, muzee și orașul Cluj. Rezultatul sondajului Curtea Superioară de Control Financiar a efectuat recent un sondaj în unele ministere și consilii populare în legătură cu eficiența cheltuielilor suportate de bugetul de stat pentru elaborarea studiilor de amplasament, a proiectelor de sistematizare și a altor asemenea lucrări. Acțiunea a scos în evidență faptul că în acest domeniu se mențin încă unele deficiențe în modul de gospodărire a fondurilor financiare, că nu există pretutindeni o preocupare susținută pentru asigurarea unei eficiențe corespunzătoare în utilizarea banilor destinați unor astfel de activități. Un prim rezultat al acestui sondaj îl constituie trecerea la fondul de rezervă bugetară a Consiliului de Miniștri a peste 50 milioane lei, sumă rezultată prin diminuarea cheltuielilor respective la instituțiile controlate. , Curtea Superioară de Control Financiar a luat măsuri operative pentru prevenirea risipei și a pagubelor din avutul obștesc și întărirea răspunderii în exercitarea controlului financiar preventiv, efectuat atît de către organele proprii ale Curții, cît și de ministere, instituții centrale, unități de stat și cooperatiste. (Agerpres) PROF. UNIV. DR. DOCENT ȘTEFAN PASCU DESPRE: IMPORTANȚA EXTINDERII COLABORĂRII INTERUNIVERSITARE — Universitatea clujeană și-a intensificat în ultimii ani colaborările pe diverse planuri cu institute similare din diferite țări. Vizita dv. în cîteva universități americane, recent efectuată, se înscrie în dorința de-a dezvolta aceste relații, de-a le amplifica. Ce premise se pot stabili în acest sens? — în luna octombrie a acestui an, la inițiativa IREX- ului (International Research and Exchanges Board) am avut prilejul să vizitez cîteva universități din S.U.A. Prilejul îl apreciez în chip deosebit deoarece mi s-a oferit posibilitatea să cunosc nemijlocit organizarea, structura, programele didactice ale unor universități de prestigiu, să vizitez laboratoare, biblioteci, muzee, monumente istorice și de artă, cămine studențești, să mă întîlnesc cu conducători ai universităților și departamentelor — președinți, decani de colegii și șefi de departamente —, să discut cu colegi de aceeași specialitate sau cu alții de specialități înrudite, probleme comune de învățămînt, cercetare. Vizita mi-a fost organizată de instituția gazdă în mod chibzuit, stabilind universități din state diferite, cu structuri mai mult sau mai puțin diferite, oferindu-mi-se, astfel, posibilitatea să-mi conturez o imagine cît mai obiectivă și realistă cu privire la învățămîntul superior din Statele Unite. Am vizitat Universitatea Statului Illinois din Urbana, Universitatea din Tucson — Statul Arizona, Universitatea Houston — Statul Texas, Universitatea Wak — Forest Statul Carolina de Nord și Universitatea Columbia din Statul New York. — Cîteva impresii privind structura organizării universităților americane. — Cea dințâi impresie pe care un european și-o poate contura cu un asemenea prilej este felul deosebit al organizării celor mai multe universități americane. Este sistemul numit Campus, ceea ce înseamnă concentrarea la un loc a întregii activități universitare: colegii, departamente, săli de cursuri, laboratoare, biblioteci, muzee, locuri de distracție pentru studenți (săli de teatru, cinematografe, operă, terenuri sportive), cămine, cantine. Cele mai multe din aceste campusuri universitare beneficiază de întinse spații verzi, oferind posibilități de recreație și reconfortare. A doua observație ce se impune vizitatorului străin de la primele contacte cu universitățile americane este structura lor complexă. Ele cuprind, de obicei, toate domeniile de activitate, organizate pe colegii — unități mai mari și mai complexe decit facultățile noastre. In toate universitățile vizitate, cele mai importante mise par a fi colegiile de arte liberale și științe (științe umaniste și științe ale naturii), care singure ar putea constitui o universitate. Mai aparțin universităților colegii de ingineri, de agricultură, de arhitectură, de arte frumoase etc. Cu un cuvînt, în general, tot ce este învățămînt superior. — Prin ce se caracterizează conținutul invățămintului, care este nota lui specifică? — Ceea ce se evidențiază de la început este multitudinea și varietatea disciplinelor cuprinse în programele de învățămînt, o fărâmițare care, unui om de școală obișnuit cu alte sisteme, pare excesivă. Locul cursurilor generale este luat de numeroase cursuri și discipline speciale, frecventate de un număr mai mic sau mai mare de studenți, după criterii la libera lor alegere. De asemenea, pentru un om de învățămînt obișnuit cu sistemul european în general, pare puțin obișnuit sistemul piramidal invers al structurii gradelor didactice. Este mai mare numărul profesorilor — titulari sau asociați — decît al asistenților și asistenților-profesori. Este adevărat că un profesor titular sau asociat de la universitățile americane efectuează toate activitățile didactice cu grupa respectivă de studenți (cursuri, seminarii, lucrări practice), fiind astfel mereu în mijlocul acestora. Aș mai adăuga impresia cu privire la conștiinciozitatea împlinirii îndatoririlor didactice. Deseori, cu prilejul discuțiilor la colegii sau departamente, mi s-a întâmplat să constat că unul sau doi dintre interlocutori își examinau ceasul și la un moment dat se scuzau pentru plecarea la cursuri sau seminarii cu o punctualitate cronometrică, iar după 50 de minute reveneau pentru continuarea Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a lll-a) Deviza acestor zile Ultimele zile au marcat, în majoritatea covîrșitoare a unităților agricole din județ, un substanțial avans la executarea arăturilor de toamnă. Potrivit ultimei situații operative (5 noiembrie) cooperativele ce alcătuiesc consiliul intercooperatist ,Mica au executat această lucrare pe 99 % din suprafețele ce urmează a fi semănate în primăvară, cele de pe raza consiliilor Gîrbău — în proporție de 93 %, Bonțida — 92 %/o. Huedin 90 %. O serioasă opțiune in direcția terminării arăturilor de toamnă în cel mult două zile, au luat și unitățile din consiliile intercooperatiste Cășei, Cluj, Turda-Unirea, Iclod și altele. Subliniind rezultatele bune ne vom referi în continuare, la cei care neorientîndu-se gospodărește au serioase minusuri în organizarea activității unităților de care răspund, au urmărit în măsură insuficientă cum sunt folosite forțele și îndeosebi, mijloacele de lucru existente, ritmul în care se lucrează. Facem aceasta nu pentru că aspectele relatate constituie caracteristica activității ce se desfășoară pe ogoare, ci pentru că exemplele acestea, dacă sa pot numi așa, distonează cu ritmul atins pe ansamblul județului. CINE SE SCOALĂ DE DIMINEAȚĂ... ... ajunge departe — zice proverbul. Poposind la Șutu, ne-am convins că zicala are și un revers. Ziua de muncă, firește ne referim la cea de 6 noiembrie, a început nu în zori, așa cum am avut prilejul să constatăm în alte locuri, ci după ■ ora 9. Șeful secției de mecanizare, Ciortea Gavril, ne-a încredințat că data de mai sus este o excepție, „vina” ,revenind unei ședințe de instructaj ținută în dimineața cu pricina. Chiar dacă acceptăm, fără rezerve, spusele șefului de secție, rămîne de neînțeles de ce asemenea instruiri se organizează dimineața și nu seara, cînd mecanizatorii și-au încheiat munca? Se pare însă că „metoda“, foarte păgubitoare (nimeni nu se gîndește oare că astfel se pierd multe ceasuri bune de lucru în cîmp?), e la mare trecere în sat pentru că și președintele C.A.P.-ului era plecat, tot în acea dimineață, la pregătirea unei ședințe (unii susțineau că la ședință) la Pruniș. Să fim înțeleși exact, nu sîntem împotriva ședințelor, care-și au rostul și foloasele lor, obiectăm doar asupra momentului cînd au fost fixate. Președintele, specialistul unității, trebuie în aceste zile să se afle acolo unde se hotărăște soarta recoltei anului viitor — în cîmp deci — și doar atunci cînd lucrul a încetat, să participe la celelalte acțiuni ce se întreprind. Dacă s-ar fi procedat așa, avem certitudinea, arăturile, de toamnă ar fi și în această unitate la zi. Cooperativa a avut la dispoziție, pe toată durata campaniei de toamnă, un număr însemnat de tractoare și cu toate acestea lucrarea mai trebuie executată pe importante suprafețe. O astfel de situație se poate explica doar acceptînd ideea că s-a făcut extrem de puțin pentru utilizarea judicioasă a mijloacelor de lucru, că s-au irosit — și ziua de 6 noiembrie confirmă — ceasuri bune de lucru, că cei răspunzători de bunul mers al cooperativei n-au militat, prin căile și mijloacele avute la dispoziție, pentru impulsionarea ritmului de lucru, n-au combătut cu fermitate tendința de tărăgănare ce se manifestă în activitatea multora dintre cei ce concură direct la terminarea arăturilor de toamnă. SĂ-I AJUTĂM PE VECINI DAR SĂ NU NE ÎNCURCAM PE NOI La nivelul comunei Ciurila s-a stabilit ca o parte dintre mecanizatorii ce deservesc cooperativa din localitate să meargă în ajutorul cooperativei vecine (Șutu) Intenția e lăudabilă, calea de materializare însă este susceptibilă de serioase corecții. Să ne explicăm. Măsura s-a luat în seara zilei de 5 noiembrie cînd, unitatea din Ciurila mai avea de arat 15 hectare. Ca urmare, in dimineața de 6 XI — după ora 8 — 4 tractoare erau „gata de drum“ spre cooperativa menționată. După vreo oră și mai bine s-a ajuns însă la concluzia că este mai înțelept să se încheie întîi arăturile în sat, și abia apoi, toate tractoarele să se deplaseze la Șutu. Se pune întrebarea: nu era mai firesc să Cornelia JIANU (Continuare în pag. a lll-a) SĂ NE POTRIVIM PASUL DUPĂ CEI HARNICI Ion ALMĂȘAN, fruntaș în muncă la I.M.M.R. „16 Februarie“ Cluj, secția I-a Gheorghe POPOVICI, lăcătuș, de 10 ani fruntaș în producție, la Fabrica de cărămizi Dumitru FENEȘAN, lăcătuș, șef de echipă, la „Armătura“ Cluj, secția turnătorie Carolina SPATARU, fruntașă în muncă la I.P.C.F.C., secția faianță, atelierul de glazurare Gavril LAZAR, lucrează de 26 ani la „Porțelanul“ Cluj, fruntaș în muncă Ștefan GUGURA, muncitor fruntaș la Fabrica „Mucart“ secția confecții cartoane