Familia, 1868 (Anul 4, nr. 1-45)
1868-08-02 / nr. 27
Cădeți colose negre, ve pierdeți in tierina, Și ’n locurile voastre nimicu se nu remana, Decâtu o petra numai — se fia monumentu ! Pre ici se scrie tempulu : „Aici au fostu palate, Au fostu o ginte mare, splendoare, bogatate, Au fostu dar’ dispărură, ca tote pre pamentu!“ I. Lapedatu, Narațiuni e din viéti’a poporului. I. Tirani’a. Fericitu asiu fi, de nu asiu fi vediutu cu ochii cele ce voiu se le descriu aci! Fericiți veti fi si voi stimati cetitori si cetitoare, déca veti poté crede, ca toaté sunt numai fantasii poetice, pe cari poetulu nu are triste ca pe nelucirile delirului seu, are datina a le descria! Suntemu intre colinele si stepele Banatului resariténu. Ce tienutu maretiu! De pe vérfulu déluriloru de la Cosiaviti’a — marginea Banatului de catra Ardélu — de privesce cineva preste campi’a Banatului, pana afundu catra Temisior’a, vede cea mai romantica panorama de coline care de care mai fantastice, parte gole, parte crescute cu prduri, întrerupte prin văile cele manose si sierpuite de mii buletie aci mai mari, aci mai mici. Si tata campi’a, sub ceriulu serina, refleteza coloarea ceriului, si in fat’a morgana se pare a inota ca intr’o mare cristalina! Pe o colina de aceste din departe se albesce Curtea domnesca a domnului de pamentu din Valcéu’a, edificata in perspectiv’a cea mai mandra. Josu in vale zace satuttulu Valcéu’a resfiratu, cu besericutia de lemnu, a careia campana de multe ori suna melancolicii in natura liniscita. Curtea domnesca e incungiurata de tóate laturile cu garduri mari de inele, si plopii cei inalti ce totu la diece pasi erau unulu de altulu postati pe langa gardu se pareau ca piramidele Egiptului a-si lasa fruntea sărutării noriloru! Ocolulu inca era unu parcu anglicu, cu cele mai frumóase straturi de flori, simetricii arondate si cu tielina tivite, pe langa care curgu cărările cele sierpuitóare! Tóté, tóate făcute de manile iobagiloru romani din Valceu’a! In a dou’a diumetate din lun’a roseloru a anului 1847 la curtea domneasca, desu de deminetia se aude vaerare petrundietoare,la care toate colinele respundu cu tristulu echo! Ceriulu se posomorea totu mai tare, nori negri de la miediadi grăbiau la miedia-nóapte. Soarele si-ascundea fati’a, se nu veda tirani’a de la curtea domneasca. Siese juni si doue fete de iobagi sunt judecați de domnulu pamentescu la pedeapsa trupeasca, si anume trei la cate 25 pe deresiu, la trei la preumblare pe ulitie legați cu manele in spate cu persecutorele după ei, carele totu la 10 pasi lovea in ei ca in nisce vite selbatice cu scuteca — sbiciu — lunga de piele! Cele doue fetitie inca erau in rendu, dar nebatute. Inse destula bataia a fostu rusinea pe ele. Ele trebueau se parte in grumadi lauta 2) de ocara! Era mosiulu Tom’a cu piciorulu in grosu, 3) si bab’a Sara cu grumadiulu si manele in pelinghieriu, 4) trebueau se fia martori tiraniei acesteia! Ei erau părinții lui lonu, si pentru lonu fiulu loru, carele nu era aci, trebueau ei sa véda cum suferu junii nostri. Ore ce e caus’a esecutiunei acestei crâncene ! Ceriulu a pierdutu paciinti’a a mai privi asie tirania, se invali totu prisonulu cu nori grei, cari urlandu si schiuteindu, versau torinti de plaia, si s’a pusu capetu tiraniei de asladi. II. La pivitu. Nainte de diu’a acesta nefericita cu optu dîle, ceriulu limpede ca laptele, mândru ca dragulia, zimbia de catra resaritu, unde pe tata clipit’a se acepta sa se ivesca regele dîlei, mandrulu sóre. Ce prospecta incantatoriu e resaritulu sóarelui in lunca lui maiu! Frumosulu ceriu stelosu de nóapte, si luncile scăldate in radiele melancolice a lunei, sunt numai umbra pe langa acésta scena. Candu se misca incetisioru zefirulu linu, si milioane de floricele din sinurile loru vestaline de diumetate deschise, ca din nisce potire sacre reversa odoruri balsamice preste vegetale ; candu vale si colina, lunca si pădure, se ornéaza cu verdéti’a loru frageda ; candu rou’a de deminéti’a picura in sinulu floriloru ca nisce lacremi de bucuria din ochiulu naturei, era radiele blande a resarindului sare le preface in atâtea diamante 3) Grosu. Dóue scânduri gróse găurite si intarite intre dóue lemne scunde. In găurele acele se prindea piciorulu celui prinsu. 4) Pelinghieriu. Dóue scânduri gróse găurite si intarite intre doi stelpi mai nalti, asie câtu cuprinde in form’a gilotinei grumadiulu si manele femeiloru. ') Deresiu. O lavitia groasa provediuta cu cercuri de feru pentru mani piciore si peste coapse. *) Lauta. Unu instrumentu in form’a cetei’ei standu din doue parti care laolalta incopciate după grumandiu, cuprinde grumadiulu si manele dinainte tienute in susu. 314