Familia, 1869 (Anul 5, nr. 1-52)

1869-02-23 / nr. 8

Pesta Domineca 23 fauru­s 7 mar­tiu Va esi in fia-care do­mineca, cu portrete si alte ilustratiuni. In fia-care anu pre­­numerantii capeta doue tablouri pompoase. Pretiuni pentru Austria pe jan. — jun. 4 fl. pentru ta­blou 80 cr Pentru Rumania pe jan.—jun. unu galbeni, pentru tablou trei sfanti. Epistole estetice catra o copila. .. Frumsefi’a naturei. Dvóstre la cuventulu „spiritu“ din epistol’a mea precedinte, ati cugetatu mai multu la ge­­niulu artistului, mai multu decâtu la creatoriulu lumei, care este spiritulu primitivu alu universu­lui. Noi inse trebue se pornimu de la frumseti’a naturei, pentru ca asié se potemu pricepe bine frumseti’a artistica. Totu ce este corporalu, si este cunoscutu de sensurile noastre, este influinti’a unor poteri nevisibile, cari s’au incorporatu in materia. Toate acele poteri diferite, ce sunt active in universu, si­ tragu originea de la o potere principala, de la Domnedieu, creatoriulu ceriului si alu pamentului, care unesce in sine poterea cea mai mare cu in­­tieleptiunea cea mai sublima; universulu nu este sustienuta de o arba potere naturala, nu, ci raţiunea eterna străbate si sustiene obiectele. Pronunciandu cuventulu „spiritu“, noi printr’­­insulu intielegemu poterea creatoria si rațiunea in cunoscinti’a sa propria. Spiritulu inse, de oarece este o vietia creato­ria, trebue se fia activa, a se areta in afara, a se revela corporalminte. Fiindu unu Domnedieu, trebue se fia si o lume, si de oarece creatur­a reveleaza pe creatoriu, trebue ca si lumea se infatiosieze rațiunea cea mai sublima. Esiste o legătură mare, care leaga intre sine milioanele ace­lea de fiintie create. Precum pe pamentu poterile imperiului mineralogicu lucreaza pentru ca se serveasca imperiului planteloru, ajungandu aici la desvoltare mai inalta; precum viéti’a planteloru prepara si conditioneaza viéti’a animala, si toate apoi servindu omului; precum pamentulu este unu corpu mare cu nenumerate membre, esis­­tandu inse nu pentru sine, ci incatenatu de unu corpu lumescu mai inaltu, de sóre, spre a primi de la dinsulu lumina si vietia, astfeliu este legatu si sórele de o sistema solaria mai inalta, astfeliu este legata o lume stelaria de alta si universulu, unu intregu armonicu, intretiesutu si inspiraţii de raţiunea domnedieiesca. Pentru aceea lumea este frumoasa, pentru ca ea este aparinti’a raţiunii celei mai sublime in form’a cea mai perfecta, in corporatiunea vietiei creatorie. Genialii Greci numiră lumea si frumosulu cu unu cuventu „Kos­mos.“ Cine privesce natur’a cu sensu curatu si fragedu, acel’a afla, câ ea nu infatisieza pretotin­­dinea chiaru si in cea mai mica parte a sa unu ce perfectu armonicu; câ atâtu creatureloru celoru mai de josu, câtu si celoru mai sublime li este impresa sigilulu originei loru dieiesci, marc’a ratiunii si perfectibilitatii dietesei, câ in fia-care fiintia singularia se repeta inalt’a idea a creatiu­­nii si ca fia-care lasa se apara intr’o forma strania Cancelaria redactiunii Straja lui Leopoldu Nr. 33., unde sunt a se adresă manuscriptele si banii de prenumeratiune. Prenumeratiunile se potu face la toate pos­tele. Pentru Romani­a in librari’a Floru Socecu et.comp in Bucuresci. Anu­lu V 1869. Beletristica, sciintie, arte, vietia sociala, moda. gie Nr 8.

Next