Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)
1881-10-18 / nr. 76
ORADEA-MARE (NAGYVÁRAD) 18 Octombre st. v. 30 Octombre st. n. Ese in fiecare dumineca. Redacţiunea în Közép-utcza nr. 395. ANUL XVII. 1881. Preţul pe un an 10 îl. Pe J|4 de an 5 fl.; pe J|4 | de an 2 fl. 70 cr. Pentru România 2 galbeni. Noul preşedinte al statelor unite. După moartea preşedintelui Garfield, conform constituţiunii, vice-preşedintele numaidecât ocupa fotoliul de preşedinte. Posiţiunea ce dânsul ocupă, ne impune datoria de a vorbi pe aceste pagine şi despre el; de aceea punem sub ochii cetitorilor noştri portretul dânsului, însoţit şi de câteva schiţe biografice. Noul preşedinte al statelor unite americane se numeşte Chester A. Arthur. El s-a născut la 1831, în statul Vermont, şi în etate de 19 ani a mers la New-York spre a face studii de drepturi. Deja înainte de resboiul civil a ajuns un advocat căutat, iar pe timpul resboiului fu numit de preşedintele Grant perceptor al vamelor portului din New- York. După resboiu deveni unul din conducătorii partidei republicane în statul New-York, şi de la 1871—1878 ocupă un post de director de port, care eră forte rentabil şi de mare importanţă, dar preşedintele Hayes îl distitui, în 1879 fu preşedintele comisiunii electorale în oraşul New-York, şi ca atare fu aliatul făimosului senator Cockling, amic intim al fostului preşedinte Grant,, pentru a cărui realegere Cockling mişcă toate petrile. Acesta probeză, că noul preşedinte este un adversar politic al lui Garfield, care n’are să continue opera de reforme a predecesorului șefi. Opiniunea publică nici nu la întimpinat cu simpatie pe Arthur în scaunul său presidențial. Faptele lui vor probă, dacă judecata aceasta nu a fost precipitată și deci el în adevăr este atât de periculos precum se credea la alegerea sa. Trecutul oamenilor nu totdeauna nu dă îndreptar pentru viitor. Inconsecințele cele mai mari s’au perendat în istorie. Se poate, că și Arthur va fi un nou esemplu în privința aceasta. Atunci apoi în adever se va putea dice, că nefericitul Garfield a avut un vrednic următor în scaunul seu petat de sânge. Este un ce trist pentru libertăţile publice, cum până şi ’n America luptătorii adevăratei civilisaţiuni sunt persecutaţi şi stinşi chiar din viaţă. Garfield nu este cel d’ântâiu preşedinte acolo carele a murit prin asasinat. Lincoln avu aceeași soarte, acesta fu împușcat în teatru chiar în logia sa. Deci nici în America onestitatea nu poate să triumfeze totdeauna. Aceasta convingere durerosă trebue prin urmare să îndemne pe toți cei buni la armonie, spre a păzi în comun comoara cea mai scumpă: libertatea publică. Moralul susţine libertatea, acesta e baza ei, fără moral nu poate să esiste libertate. Ferice de popoarele cari au simţul moralităţii, căci viitorul este al lor. Audi aceste vorbe, scumpul meu popor român ? Ascultă-le şi sapă-ţi-le în memorie ! I. H. '"'NF, Chester A. Arthur.