Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-11 / nr. 94
Vi gratulămu dloru de la potere, câ asié de bine pricepeți ce e „justitîa distributiva®, si ve felicitâmu pentru tactulu admirabilu, ce lu dovediti facia de o nationalitate consora a vostra. Binevoiți a aretu totu acésta iubire si prevenire cătra noi si la denumirea procuroriloru si juditoru, si atunci ve asecurămu si mai tare despre recunoscinti’a nostra, care vi-o detorimu si vi-o vomu detori pentru servitiulu ce ni veti face prin acést’a causti nostre natiunale. Er’ pre voi frati romani, cari de unu tempu ince ne portati pre buzele, vostre cuvintele frumose de infratîre si impacare cu magiarii, ve rogâmu se nu ve blamați prin asemeni oferte, ce nu se primescu de la voi ; ci, după ce vedeți că facia de nationalitatea nostra neci legea positiva neci cea a ratiunei nu se respecteaza, unitive in cugete, unitive in semtîri , cercați mai antâiu modulu de procedare, puneti-ve apoi pre terenulu de activitate si suscependu lupta pre calea legala, faceti cunoscute legislatiunei si guvernului neindreptatîrile si gravaminele nostre, inse nu vorbiti despre „infratîre si impacare® fara conditiuni statorite si nu ve espuneti batujocurei celoru de la potere, primindu de la ei pentru ofertele vostre, respunsu, cu celu cu denumirile presiedintiloru. Unu advocatu romanu, care nu a cerutu neci unu postu. La iriceputulu lunei curinte apari in Pesta unu „M emorandumcaus’a revisiune i legei elec t ora le tr a n silvan e ,,, subscrisu de „unu ablegat u® si tiparitu in limba magiara. Acestu memorandu lucratu cu multa dirigintia si esactitate, precum suntemu infrmati, s’a impartîtu in 7. Iun. cur. — cu adusu atâtu la foi’a deachista „Pesti Napló® câtu si la cea opositionale „Hon®in 9 mii de tsemplarie. „Hon® d’in partea sa lu lauda si partinesce in tota estensiunea, era celelalte foi magiare inca nu s’au declaratu asupra lui. Intre bărbații regimului a produsu una sensatiune neplăcută, pentru ca ei sunt dați de golu in faci’a lomei, si acum nu sciu de unde se o incepa. Pre candu se publica complanurile intre Hohinwart si Cehi, acesta memorandu cu documente statistice neresturnarere descopere cele mai infernale neindreptatiri din partea regimului pestari ei a legislatii neimagiare facla cu poporulu tieraru transilvanu in genere, ei in specia facla cu natiunea, romana. Mai bunu operatu in caus’a Transilvaniei cu acestu memorandu inca nu a esîtu la lumina, si pentru aceea, desî tienut’a lui politica nu consuna cu program’a foiei nostre, totusi lu recomendamu onoratului publicu nu numai spre cetire, ci si spre a-lu studîu cu tota diliginti’a, era pre conducătorii națiunii romane transilvane i facemu atenti, câ ar’ fi tempulu sé se deștepte d’in letargi’a cea fâra parechia, căci a batutu pr’a a 11. si la urma va fi pre tardîu. Reflessiunele nostre facia cu acestu memorandu le vomu face la tempulu seu, era acuma lu lasâmu se urméze in traducere romana in tota estensiunea lui. Memorandu in caus’a révisiunei legei electorale d’in Transilvani’a. Cu emotiune si cu cea mai profunda durere de patriotismu sincera amu cetitu faim’a, cum cu guvernulu si partid’a lui voiesce a sustiené si mai departe articlulu de lege alu II-lea 1848 clusianu despre alegerea deputatiloru. După ce aceasta intrebare intereseza de o potriva pre intrega popolatiunea transilvana, fara differintia de naționalitate si religiune, aflamu de neaperatu a ne spune opiniunile nostre despre articlulu de lege atinsu, nu numai pentru ace’a, pentru câ sustienerea acestui articlu de lege a produsu in anulu 1869 passivitatea romaniloru, dar’ si pentru ace’a, pentru câ voimu a face cunoscutu publicului cetitoriu magiam defectele acestui articlu de lege, or’ pre guvernu a-lu face atentii la amaritiunea si ur’a, ce o produce sustienerea mai de parte a acestui articlu de lege la poporulu transilvanu, or’ cu destinctiune la romani, cari formeza majoritatea precumpenitoria a aceluia, si pre care (am ritiunea o delatura e nu numai chiamarea, dar’ si detoriati’a de sustienere propria a guvernului. Articlulu de lege II. 1848 clusianu, adeca celu-a despre alegerea deputatiloru, are doue defecte esentiali, necompatibile cu egalitatea de dreptu si cu representanti’a popolara: unul de capacitatea electorale, ce- l u-a 1 a 11 u (defecta) se manifesta in disproportiunea impartîrei numerului deputatiloru. I. După articlulu de lege 11. clusianu din anulu 1848: 1. In cetati libere regesei si cele investite cu dreptu de a tramite deputatu deosebitu, sau in comune provedinte cu magistratu regulatu sunt alegatorii: a) cei ce posedu o casa seu proprietate de pamentu inm pretiu de 300 fl.; b) cei ce-su asiediati ca meseriasi, comercianti, fabricanti, daca posedu lucratoria (atelieriu), stabilimentu comerciale seu fabrica propria, si daca-su meseriasi lucra in continuu celu pucinu cu unu sodalu (calfa); c) cei ce sunt capaci a aretu unu venitu anuale stabilu si certu de 100 fl, provenitoriu d’in proprietatea loru de pamentu seu d’in capitalulu loru ; d) fara respectu la venitu, doctorii, chirurgii, advocaţii, inginerii, artiştii academici, professorii, membrii societății megiare de serende, apotecarii (farmacistii), preotii, capelanii si invetiatorii dela scolele populari acolo unde au locuintia stabila; e) cei ce pana acum au fostu burgesi orasianesci, desî nu poseda capacitatea scrisa in puntele de susu. 2. In comitate, in districtulu Fagarasulu, Brasieului si alu Bistritiei, in scaunele secuiesci si sasesci au dreptude alegere: a) Nobilii, daca si-au implenitu anulu alu 20-lea ; b) dintre locuitorii orasieloru neinvestite cu dreptu de a tramite deputatu deosebitu toti aceia, cari se ticmi de un’a d’intre categoriele scrise sub Nrupuntulu a, b, c, d, si e ; c) in comune neprovediute cu magistratu regulatu toti acei locuitori, pre cari după registrulu de dare d’in anulu cur, afara de darea capului si de adause seu crescature este aruncatu celu pucinu 8 fl. m. c. dare directa, si afare de acestia tota comuna care, afara de cei indreptatîti pre basea articlului de lege 12. din 1791 adeca afara de nobilime, numera 100 de fumuri, participa la alegere prin doi representanti alesi libera, or’ comunele mai mice prin unu representante. In urma acestora a nobilii fara censu, cetatienii locuitori in cetati libere regesei si in cele provediute cu magistratu regulatu cu mia casa sau pamentu in pretiu de 300 fl. sunt alegatori; or’ locuitorii comuneloru neprovediute cu magistratu regulatu trebuie să dispună de o proprietate de pamentu in pretinde 1600 fl. pentru ca alimentrea neplatindu 8 fl. m. c. dare directa, nu su alegatori, care anomalia are acea consecintia trista, ca pro candu d’in intrega nobilimea 24 %, d’in cetati anii locuitori in comune libere reg. si in cele provediute cu magistratu regulatu 20 % su-alegatori, d’intre locuitorii comuneloru neprovediute cu magistratu regulatu alegu numai 2/4, 3 % sau 1 %. Dar’ e mai batetoriu la ochi ace’a cu individii diplomati, daca locuiescu in comune provediute cu magistratu regulatu su-alegatori fâra nece unu respectu la venitu, d’in contra su despoiati de acestu dreptu , câ si candu diplomatulu ar’ comite crima prin ace’a câ locuiesce in comuna neprovediuta cu magistratu regulatu, si câ si candu comun’a provediuta cu magistratu regulatu ar redicâ valorea diplomei, seu ar da aceleia pretiu. II. Comitatele, districtele, scaunele secuiesci si sasesci, precum si cele 5 cetati libere regesei fara privire la intesele teritoriale, nationali, economice si ale numerului popolatiunii tramita câte dnoi deputati la dieta, or’ cele 13 locuri taxali câte unu deputatu. înainte de 1848 comitatele, districtele, scaunele, cetatile lib. reg. si taxali transilvane au fostu representate in dietele tierei prin câte doi deputati, care impartîre a corespunsu relatiuniloru de atunci, pentru câ neintrecându nobilimea comitateloru singuratece aumerulu locuitorimei orasieloru singuratece, a fostu nu numai ecuitabilu, dar’ si justa, ca se fia representate in dietele tierei prin deputati de asemenea numera. In anulu 1848 enunciandu-se egalitatea de dreptu si facandu-se partasi la esercerea drepturiloru politice si nenobilii, a sustiené si mai departe impartîrea d’inainte de 1848 nu e alfa, de câtu a dejucâ egalitatea de dreptu pronanciata, nu e alfa de câtu a ignorâ opiniunea majoritatei tierei. Dieta d’in anulu 1847/8., tienuta la Posoniu, voiindu a dâ espressiune opiniunei majorității tierei, in articlulu de lege, adusu in acea adunare s’a ingrijitu, ca dieta tierei se fia efluinti’a representantiei poporali si a stabilitu nuracrulu deputatiloru asie, câtu cam 30.000 de suflete se alega unu deputatu, de la care regula generale s’a abatutu numai la orasiele comerciali si montanistice, cari meritau o atentiune destinsa, si si la acele numai intr’atâta, incâtu a investitu cu dreptu de a tramite deputatu orasiele de o insemnetate mai mare, a caroru a locuitorime a trecutu preste 9000 de suflete, or’ numerulu deputatiloru comitaten si l’a immultîtu după proportiunea numerului locuitoriloru comitatului, asié in comitatele Zala, Vas, Bihoru, numerulu deputatiloru s’a immultîtu de la doi la 9, 10, 11 si 12 conformu proportiunei numerice a locuitoriloru si teritoriului. Dieta transilvana in anulu 1848 enunciandu egalitatea de dreptu a stabilitu numerulu deputatiloru la 73, fara ca sé fia schimbatu impartîrea d’inainte de 1848 , fara ca sé fia urcatu numerulu deputatiloru in modu corespundietoriu numerului locuitoriloru si teritoriului in comitate, scaune si districte, prin ce producandu-se disproportiunea cea mai batetoria la ochi se,pote dîca cu conscintia liuiscita, ca acei 73, respective 75 de deputaţi transilvăneni nu representa opiniunea majoritatii Ardealului. Se ar fiaertata spre otivarea acesteia a presenta urmatoriulu conspecta tabelarii, care areta, ca fiacare deputatu câte suflete si câte mii florini de contributiune directa representa. Intrebamu acum, nu e o satira a egalității de dreptu, ca deputatulu d’in Csik-Sereda se represente 1247 de suflete, celu d’in Hatiegu 1746, celu d’in Unedor’a 2646, celu d’in Ilyefalva 1410, celu d’in Oláh-Falu 3514, celu d’in Cosiccu’a 3419, celu d’in 3493, celu d’in Secu Odorheiu 4353 da suflete. D’in contra , cei doi deputați d’in comitatulu Albei-de-Josu se represente 213459, cei d’in comitatulu Unedorei 185058, cei d’in comitatulu Clusiului 151454, cei d’in comitatulu Turdei 153673 de suflete ? Ma esprimandu mai curatu anomali’a ,e cu potintia, ca, pre caudu 23 de deputaţi ai orasieloru representa 102823 de suflete, 10 deputaţi ai scauneloru secuitsci 398546 suflete, 22 deputaţi ai scauneloru sasesci 390033 de suflete , totu atunci 20 de deputați comitatensi si districtuali se represents 1.217.699 de suflete, — asie este ca aceastea e o nedreptate strigatoria la ceriu ? Er’ daca luamu de base contributiunea directa, disproportiunea e si mai batetoria la ochi. P. es. Ilyefalva cu 4035 fl. 35% cr., Costocn’a cu 7612 fl. 84 cr., Secu cu 5917 fl. 40% cr., Bereck cu 5579 fl. 25 sj cr., Unedor a cu 6573 fl. 79 cr., Kézdi-Vásárhely cu 7214 fl. 41 cr. dare directa tramitu câte unu deputatu, Elisabetopole cu 7409 fl. 18% cr., Gherl’a cu 16666 fl. 66% cr. dare directa tramitu câte doi deputați. — D’in contra comitatulu Albei-de-josu cu 489454 fl., comitatulu Unedorei cu 394389 fl., comitatulu Clusiului cu 360132 fl., celua alu Turdei cu 326268 fl. dare directa tramitu câte doi deputați. — Ma esprimandu mai curatu disproportiunea : cele 18 orasie transilvane cu 297039 fl. 40 cr. dare de pamentu, casa, venitu si cascigu personalu tramitu 23 deputaţi, pre candu comitatulu Albei de josu cu 439454 fl., adeca cu dare mai pre de doue ori atâtea, tramite doi deputaţi. Seu luandu de base territoriele transilvane : cele 8 comitate si doue districte cu 1.217.699 locuitori si cu 2.614.592 fl. dare directa tramitu 20 de deputaţi, cele 18 orasie cu 102823 locuitori si cu 297069 fl. 40 cf. dare directa 23 de deputaţi, scaunele secuiesci cu 398546 locuitori si cu 673882 fl. dare directa tramitu 10 deputaţi, scaunele sasesci cu 390.039 locuitori si cu 1.080,450 dare directa tramitu 22 de deputaţi , adeca cade unu deputatu in comitate pre 60,885 locuitori si pre 130,729 fl. dare directa ; in scaunele secuiesci pre 39,854 locuitori si pre 67,388 fl. dare directa ; in scaunele sasesci pre 17.502 locuitori si 49.111 fl. dare directa; or’ in cele 18 orasie pre 4470 locuitori si 12.914 fl. dare câte unu deputatu, o atare disproportiune e acést’a pre care nu suntemu in stare a o motiva, de siguru nece aceia cari dorescu a sustiené si mai departe acestu articulu de lege. s Contributiu- I Unu deputatu re”g a g nea directa a J presenta Jurisdictiune I §— iuisdictiu- § 3 OC T1.j 10 locuitori nontributi -«—■ iune directa ____________________________--&■ I g_______________ 1 Clusiu 25080 107274 33.1 2 12540 53636 2 Tergulu-Muresiului 12000 38086 — 2 6000 19043 3 Alb’a-Iuli’a 7822 29415 — 2 3911 14707 4 Gherl’a 5188 16666 66.1 2 2594 8333 5 ElisTetopole 2650 7109 78.1 2 1325 3704 6 Secu 3493 5917 40.1 1 3493 5917 7 Cosiocn’a 3419 7612 74.1 1 3419 7612 8 Abrudu 4108 7383 19.1 1 4108 7383 9 Ocn’a-Sabiiului 4225 12012 95 1 4225 12012 10 Hatiegu 1740 9608 41 1 1746 9608 11 Anedora 2647 6573 79 1 2646 9573 12 Odorheiu 4353 11556 66.1 1 4353 11556 13 Csik-Szereda 1247 4465 80 1 1247 4465 14 Bereczk 4633 5579 25.1 1 4633 5579 15 illyefalva 1410 4035 35 1 1410 4035 16 Oláh-Falu 3514 5534 20 1 3514 5534 17 Sepsi-Szt-György 4354 10692 72 1 4354 10892 18 Kézdi-Vásárhely 4427 7214 41 1 4427 7214 19 Comit.Albei de Josu 213459 439454 — 2 106729 219727 20 „ „ „ susu 59170 129668 — 2 29585 64834 21 „ Clusiului 161554 360132 — 2 80777 180066 22 „ Dobâcei 81978 21783... — 2 40989 103916 23 „ Hnedorei 185058 394389 — 2 92529 197194 24 „ Solnocului Int. 134074 275061 — 2 67037 37530 25 „ Turdei 153673 326268 — 2 76836 163134 26 , Cetatii de balta 93303 234968 — 2 46651 117484 27 Distr. Fagarasiului 87237 147425 — 2 43618 73712 28 , Naseudului 54023 89394 — 2 27019 44697 29 Scaun. Ciucului 107821 142967 — 2 53810 71483 30 Trei Scaune 99790 200681 — 2 49895 100340 31 Scaun. Odorheiului 90380 145256 — 2 45190 72628 32 „ Muresiului 80753 144651 - 2 40377 72325 33 „ Ariesiulii 19800 40327 — 2 9900 20163 34 „ Sabiiului 90415 210186 — 2 45207 105043 35 Distr. Brasiovului 87635 281577 — 2 43817 140788 36 Scaun. Mediasiului 39095 110470 — 2 19547 55238 37 „ S. Sabisiului 19347 45945 — 2 9673 22972 38 „ Mercurei 19347 41414 - 2 963/ 20707 39 „ Rupei(Cobalm.) 21366 62882 — 2 10683 31442 40 „ Nogrichului 12384 45972 — 2 6192 22986 41 „ Orastiei 22631 64447 — 2 11315 32223 42 „ Sighisiarei 27292 80225 — 2 13646 40112 43 „ Sîncu Mare 24034 75266 — 2 12017 37633 44 Distr. Bistrittei 26521 62057 — 2 13260 31028 374