Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)
1871-12-03 / nr. 122
tin băile de feni: 5,528.872 fl. erogatiuni, si 5,628.335 fl. perceptiuni. Comissiunea financiaria propune a se vota perceptiunile cu 5,444.795 fl. si erogatiunile cu 4,967.600 fl. Dupa una discutiune mai lunga, camer’a admitte propunerea comissiunii financiarie, si cu acest’a Siedinti’a se inchiaia la 3 orc d. m. Siedinti’a de la 13. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Kerkapoly, Lónyay si Tisza. Dupa verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedente, cont. Antoniu Forgách presinta una petitiune privata, care se trece la comissiunea petitionaria. Carolu P. Szathmáry propune ca camer’a se invite pre ministrulu de instrucțiune se infiiintieze una-data clinic’a homeopatica la Universitatea pestana. — Propunerea se va tipări si distribui. Eduardu Horn descrie lips’a de bani ce esiste in piatr’a pestana si interpelleza pre ministrulu de financie, daca se nesuiesce, intru câtu i stâ in potere, a luă mesurele necessarie, ca cestiunea banceloru se se resolve câtu mai curundu ? or’ daca n’are de cugetu se faca ceva in aceasta privintia, apoi se o spună francu, pentru ca lumea comerciale se scia de ce se se tiena. Ministrulu de financie Kerkapoly respunde, ca elu a presentatu inca asta-vera unu projectu de resolutiune, dupa care cestiunea banale ar’ fi fostu a se pertracta intre primele obiecte ale sessiunii de tomna, si camer’a a si acceptatu acestu projectu de resolutiune. Inse bugetulu este ori si cum de mai mare urgintia, si daca desbaterea lui se totu prelungesce prin discussiuni inutile asupr’a competintieloru, atunci firesce pentru cestiunea banale nu remane tempu. Oratorele doreice, ca legislativ’a sé-si procure tempu si pentru deliberarea cestiunii banale. E. H o r n nu este multiumitu cu respunsulu ministrului, de ora ce scie, ca inflninti’a guvernului este destulu de mare, spre a esoperâ, daca voie see, pertractarea acestei cestiuni. — Camer’a ie totusi actu despre respunsulu ministrului. Col. Széli, raportorulu comissiunii fiananciarie, presinta raportulu asupr’a projecteloru de legi despre prelungirea contributiunii, cari se transmitu indata la secțiuni. Camer’a trece la ordinea dîlei : a trei’a cetire a proiectului de lege despre conventiunea telegrefica cu Germani’a, care se primesce definitiva si tramite apoi camerei magnatilor. Urmeza apoi continuarea desbaterii speciale asupr’a bugetului ministrului de financie, si adeca lit. G.) a titlului 26, despre „minele de cărbuni de petra.“ Pentru minele d’in Diósgyőr s’au preliminarii perceptiuni 317.969 fl., erogatiuni 305.198 fl., escedintele face deci 12.768 fl. Pentru minele d’in valea Jiului : perceptiuni 913.950 fl., erogatiuni 937.353 fl., deficitu 23.403 fl. Franciscu C h o r i n descrie relatiunile, sub cari staturii a datu in arenda cărbunii d’in valea Jiului. Firm’a „Ungar si Hoffmann” d’in Timisior’a a luatu cărbunii in arenda pre 20 de ani. Contractulu s’a inchiriatu cu eschiderea concurintiei si este asie de favorabilii pentru firma, incâtu acest’a casciga 8 cr. la fiacare centenarii de cărbuni. — Si afara de aceea firm’a nu respecteza detorinitele ce i le impune contractulu. Poporatiunea d’in trenutulu Muresiului si industri’a de acolo sufera sub acestu contractu, pre care oratorele lu dechiara de daunosu si stricatiosu. Ministrulu de financie Kerkapoly sustiene, ca contractulu este favorabilu pentru statu, de ora ce asigura 22 cf. cascigu la fiacare centenariu . Arendatorii sunt indetorati a tiene deposite de cărbuni in tote locurile însemnate in contractu, li se porta grige, ca ei se-si implinesca aceste deforinite. La aceasta cestiune vorbescu mai multi deputați, inse punendu-se la votu se primescu sumele preliminate de comissiunea financiaria. Dupa pertractarea posturiloru singuratice de sub titlulu 26, Tompa Vecsey întreba pre ministrulu de financie, câ d’in ce causa minele de la Opal nu se vedu nicaiurea însemnate in bugetu ? Ministrulu crede, câ aceste mine se voru aflâ însemnate sub rubric’a .Diósgyőr.“ De altmintrea se va convinge si apoi va dâ deslucirile dorite. Sub titlulu 27 „Tipografi’a statului“ sunt preliminari: perceptiuni 716,8()0 &•derogatiuni 658.000 fl. casci cu 58.800 fl. Aceste sume se si voteza. Sub titlurile 28—32 se voteza, la propunerea comissiunii financiarie, pentru edificiele statului, cu perceptiuni 27.916 fl., erogatiuni 22.417 fl. ; perceptiuni ordinarie pentru bunurile mobile ale statului 398.175 fl.; perceptiuni din venderea bunurilor statului (sub 4 rubrice) laolalta 1.266.974 fl ; erogatiunile diferite 41.041 fl. ; sub titlulu perceptiuni diferite 423.431 fl. Camera voteza mai departe, fără observatiune, la propunerea comissiunii financiarie : pentru pensiuni, 1,214.795 fl.* in estra-ordinariu sub titlurile 1, 2, 4,8 pentru adaptarea localului oficialu alu cassei statului 2000 fl.; spesse pentru arangiarea perceptorateloru de nou infiintiande 100,000 fl. ; (titlulu III .referitoriu la confintele militari, se lasa in suspensa ;) pentru noulu edificiu alu academiei d’in Siemniciu 100.000 fl. ; pentru Croatî’a si Slavoni’a 185.000 fl., etc. Sub titlulu IX. sunt preliminari 460.000 fl. pentru redicarea unoru edificie none pentru depunerea si fabricarea tabacului. Comissiunea financiaria propune a se vota numai 300.000 fl., or’ votulu separatu cere, ca suma intrega se se sterga d’in bugetu. La votare se primesce propunerea comissiunii financiarie. Sub titlulu X se voteza fara observatiune 89.000 fl. pentru edificarea nouekru deposite de sare din Aradu, si sub titlulu XI. 342.085 fl. pentru redicarea de edificie pre domeniele statului. Sub titlulu XII. sunt preliminari 1.964.889 fl. pentru edificie ce sunt a se redica in padurele statului. Comissiunea financiaria propune a se vota numai una pausiala de 100.000 fl., ceea ce se si primesce. — Sub titlulu XIII. sunt preliminari 1,832.947 fl. comissiunea propune a se vota numai 1,414.277 fl. Col. Ghyczy pledeza pentru votulu separatu, care cere a se sterge mai multu. Desbaterea asupra acestui obiectu se va continuă in siedinti’a de mane. Siedinti’a se redica la 3 ore. d. m. K01S20H&I CONGRESULU PRESEI ROMANE. Raportu asupr’a situatiunii tierei. Domniloru ! Dupa lungi si obositorie silintie, multiamita unoru spirite generose, cari in cursu de trei-dieci de ani s’au luptatu cu devotamentu pentru ideele de libertate si de regenerare nationale, poporulu romanu a isbutitu se veda împlinite cele mai grele intreprinderi ale reconstituirii sale. Poporulu romanu d’in ambele principate formeza astadi una natiune, unita si autonoma, stapana pre sine si pre viitorulu seu. Unirea politica a principateloru s’a indeplinitu si s’a cimentării cu tarla, pentru câ ea este efectulu aspiratiunii continue si îndelungate a poporului, pentru câ este resultatulu vointiei libere a tuturoru si a iresistibilei nostre necesități de unitate nationale. Nu se potea câ intr’unu seclu, In care isucnitu cu atât’a fortia principiulu de natiunalitate, tocmai noi, represintantii civilisatiunii latine in Oriinte — carii d’in timpi istorici eramu solicitări de acestu maretiu principiu — se remanemu inderetulu celoral-alte popore. Cestiunea sociale a proprietarii teritoriale a primitii una deslegare, in urm’a căreia s’a creatu uuu mare numera de mici proprietari, cari contribuia la întărirea nationalitatii nostre. Drepturile si libertățile nostre nationale nu mai potu fi asta-di obiectu de disputa si de contestatiune : ele sunt recini fscute si consantate in pactulu politicii ce si-a datu tiua. Acésta opera însemnata s’a pregatitu incetulu cu in cetulu, mai cu sema prin sacrificiele celoru d’in urma doue generatiuni. La implinirea ei au contribuitu toti omenii de bine, toti acei cari in ambele provincie romane formau marele partitu nationale si democraticu. Si ceea ce e mai insemnatu, este ca Romanii au realisatu aceste mari reforme cu una linisce perfecta, fără perturbatiunile si comotiunile violinii caii au inscoliu miscarea de reformatiune a altoru popore. Cu tote aceste, d-loru, tocmai acum, candu edificiulu nostru politicu si sociale pare a fi asiguratu, tocmai candu natiunea, dupa luptele dorerose d’in trecutu, s’a dotatu cu institutiuni liberali; asta di, candu aru trebui se priveasca ; cu mai multa încredere viitorulu, una ingrijire profunda ne- i liniscesce tote spiritele. ■ De unde provine acesta inchietudine ? Cu inaugurarea domniei străine la 1866, asiediandu se Carolu I. d’in illustr’a familia de Hohenzollern, pre tronulu Rimaniei, relatiunele nostre esteriorie s’au alteratu indata, in faci’a toturoru poteriloru Europei, pentru ca presinti’a s’a aci a fostu privita ca una causa de perturbatiune in Oriinte. In intru, Domnulu aduse firesce cu sine crescerea si cultur’a, sentiemintele si aspiratiunele patriei, natiunei si familiei sale, de care nu se potea desface fara Una lupta desierta in contr’a naturei. Daca, fisicamente aflanduse intre noi, admira frumseti’a si avutîa pamentului nostru, animas’a — precum spune insusi intr’una epistola devenita celebra — era de-a parurea in sinulu mamei sale patrie, atâtu de departata de Romania. Legatu cu acea mare si putinte familia domnitoria, care dirige sortea lumei germane — in lupta perpetua cu lumea latina — ar fi lucru contra naturei de a nu fi predomnitu de sentiemintele si de ideele in care a crescutu si prin care este legatu cu marea s’a patria si familia. Este unu faptu care resulta d’in natur’a si logic’a lucruriloru, ca unu spiritu strainu începu a întuneca, si a rate, mintele si animele romane. Printr’ unu concursu de impregiurari nenorocite, adesea cei mai bine intenţionaţi s’au lasatu a fi inmuriti de acestu spiritu, care s’a introdusu in mecanismulu nostru politicu, asie in câtu pre nesentîto amu ajunsu a vedé interesele nostre publice subordinate interes seioru străine, politic’a nationale părăsită, viitoriulu natiunei I compromisu. De aici s’a produsu una confusiune de idei, care e fermentu de perturbatiune in sinulu nostru si care impedica natiunea in pacinic’a ei desvoltare, chiaru intr’unu timpu, candu aru trebui se pasiesca mai rapede si mai sicuru spre progresu. Situatiunea acést’a morale s’a agravatu atâtu de multu, in câtu factiunele si coteriele cari gravitéza asta di impregiurulu poterei, s’au instrainatu cu totulu de tiera. Ele nu cauta redîmulu loru in natiune, ci afara d’in ea, in favorile strainiloru, si, pentru a masca serviciele loru câtra străini — in schimbulu protectiunei pe dobendescu — afectéza unu umanitarismu incoherinte si unu falsu liberalisom economicu, care mergu până a negâ ecuitatea si umanitatea pentru Romani. Fiindu-ca numai favorea seu defavorea speculatiuniloru străine rădică seu dirima acum guvernele nostre, nime nu se mai conduce de normele unei idei de Stătu nationale. D’in contr’a , omenii de la guvernu se anevoiescu se ne administreze in abstractu, ca pre una fictiune umana, câ pre una massa de omeni, fara caracteru propriu, fara interese deosebite si fara individualitate distincta. Spre a se recomenda si mai bine la favorile influintieloru d’in afara, nu numai ca ei nu se preocupa nici-unadata in speciale de poporulu romani, de trebuintiele lui nationale, de interesele lui economice si de aspiratiunile lui de propășirea morale si intelectuale ; nu numai ca nu cauta midiloce proprie desvoltârii caracterului seu particulariu, dar’ inca contrarieza sijicnescu acele interesse si acele tribuintie, prin directiunea antinationale ce imprima guvernamentului tierei. De aci provine, d-loru câ drepturile si libertâtile nostre sunt sistematicu falsificate in aplicatiunea loru, si mai intotu-de-un’a intorsa cu rea credintia de câtra ai nostri, in contr’a nostra insine. Neincredietori in sine si cu atâtu mai neincredietori in poporu, lipsiţi de acele convicţiuni politice, cari sunt cu atâtu mai poternice, cu câtu sunt mai conforme cu idealulu nationale alu poporului, acești competitori de potere sunt necontenita bântuiri de cele mai neînsemnate fluctuatiuni esteriore, si, pururea cautandu unu ecuilibru ilusoriu de stabilitate intru satisfacerea crescânda a esigintieloru străine, nu afla pentru ei de câtu neconsiderare in afara si neîncredere in intru, atragându asupra naţiunii umiliri, ameniiari si daune. Acesta trista sotie si pregatescu acei ce-si degradeza demnitatea prin servitismu, fiindu-ca, ne mai insuflandu destulu respectu niminui, sunt dispretiuiti si de compatrioții loru, si de străinii, caroru a le servescu de instrumentu. Nu este de ajunsu impulsulu singura alu unei ambiţiuni egoiste si neastemperulu de a preveni cu ori ce pretiu, pentru ca se justifice lacomi’a de potere a factiuniloru si fiinti’a loru la guvernamentulu tierei. Cei ce voiescu se aiba unu rolu activu in politic’a unui Statu — abstracțiune facundu de orice opiniuni — trebuie se fia bine convinși despre principulu de Statu, cu care este necesarui se se acomodeze tote întreprinderile loru politice. 486 Siepreusiu, comitat.^^Artidului, 10 dec. 1811. (Alegeri pentru comitetulu comitatensu.) 1j Se vorbesce mai de multu despre alegerile membriloru viitoriului comitetu comitatensu, si de timpuriu s’au si inceputu ingrijirile despre acésta lucrare. Inteliginti’a nostra si acum , câ si totude-un’a, nu a intrelasatu a lua mesure spre a elupta , cu câtu de multi barbari romani se devină representanti si membri ai comitetului comitatensu. Deci d’ in acestu punctu de vedere si d’in interesulu causei sânte, ce face la inim’a fiacarui fiiu alu poporului, inteliginti’a nostra, in siedinti’a sa tienuta la 19 nov. a. c. in Aradu, s’a ingrigitu de s’au tramisu provocări mai pre la toti barbarii de încredere d’in singuraticele cercuri electorale, ca se fia precauti, si in armoni’a cea mai fratiesca se lucre si lumineze poporulu despre scopu si insemnetatea lui. Cu permissiunea onorab, cetitori voiu raporta pre scurtu despre actulu alegerii si ceva despre poporulu si inteliginti’a d’in acestu cercu. Tineri, in 1. decemvre, la 8 ore demaneti’a, inteliginti’a s’a adunatu in cancelari’a comunale spre consultare, era poporulu in localitatea scolei. Cu trei dîle înainte de alegere presupuneam, câ voiu fi martore la una alegere, carea se va efeptui prin o multime de omeni, toti cu unu cugetu si o semtîre ; dar’ m’am instelatu, câci fuseiu martore la una neintielegere, escata chiaru intre inteliginti’a nostra, in privinti’a unoru si altora persone, destinate pentru candidate ; vediui, cu câte capete, atâte cugete, la ce a mai contribuitu multu si impregiurarea, ca venindu câti ungurasi d’in giuru toti, chiamati si nechiamati, cari protestară, câ numai romani se candidați. Acestu incidentu a adusu treb’a pana acolo, incâtu omenii cu semituri nationale trebuira se-si puna tote poterile ca se pota reesî cu alegerea candidatiloru romani. Onore inteligintiei d’in comun’a Apateu, carea nu dovedi, ca merita tota încrederea poporului ce lu conduce, caci pre langa tote cu comunicatiunea era forte grea, ei totusi veniră insociti de vre-o siese-dieci de votisanti, cari toti au remasu tenaci si neamagiti langa vorbele conducatorilor. lo