Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)

1871-12-03 / nr. 122

tin băile de feni: 5,528.872 fl. erogatiuni, si 5,628.335 fl. perceptiuni. Comissiunea financiaria propune a se vota perceptiu­­nile cu 5,444.795 fl. si erogatiunile cu 4,967.600 fl.­­ Dupa una discutiune mai lunga, camer’a admitte propunerea co­missiunii financiarie, si cu acest’a Siedinti’a se inchiaia la 3 orc d. m. Siedinti’a de la 13. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Kerka­­poly, Lónyay si Tisza. Dupa verificarea procesului verbalu alu siedintiei pre­cedente, cont. Antoniu Forgách presinta una petitiune pri­vata, care se trece la comissiunea petitionaria. Carolu P. Szathmáry propune ca camer’a se invite pre ministrulu de instrucțiune se infiiintieze una-data clinic’a homeopatica la Universitatea pestana. — Propunerea se va tipări si distribui. Eduardu Horn descrie lips’a de bani ce esiste in piatr’a pestana si interpelleza pre ministrulu de financie, da­ca se nesuiesce, intru câtu i stâ in potere, a luă mesurele necessarie, ca cestiunea banceloru se se resolve câtu mai cu­­rundu ? or’ daca n’are de cugetu se faca ce­va in aceasta privintia, apoi se o spună francu, pentru ca lumea comer­ciale se scia de ce se se tiena. Ministrulu de financie Kerkapo­ly respunde, ca elu a presentatu inca asta-vera unu projectu de resolutiune, dupa care cestiunea banale ar’ fi fostu a se pertracta in­tre primele obiecte ale sessiunii de tomna, si camer’a a si acceptatu acestu projectu de resolutiune. Inse bugetulu este ori si cum de mai mare urgintia, si daca desbaterea lui se totu prelungesce prin discussiuni inutile a­supr’a competin­­tieloru, atunci firesce pentru cestiunea banale nu remane tempu. Oratorele doreice, ca legislativ’a sé-si procure tempu si pentru deliberarea cestiunii banale. E. H o r n nu este multiumitu cu respunsulu ministru­lui, de ora­ ce scie, ca inflninti’a guvernului este destulu de mare, spre a esoperâ, daca voie see, pertractarea acestei cestiuni. — Camer’a ie totu­si actu despre respunsulu mi­nistrului. Col. Széli, raportorulu comissiunii fiananciarie, pre­sinta raportulu a­supr’a projecteloru de legi despre prelun­girea contributiunii, cari se transmi­­tu indata la secțiuni. Camer’a trece la ordinea dîlei : a trei’a cetire a pro­­iectului de lege despre conventiunea telegrefica cu Germa­­ni’a, care se primesce definitiva si tramite apoi camerei mag­­natilor­. Urmeza apoi continuarea desbaterii speciale a­supr’a bugetului ministrului de financie, si adeca lit. G.) a titlului 26, despre „minele de cărbuni de petra.“ Pentru minele d’in Diósgyőr s’au preliminarii perceptiuni 317.969 fl., ero­gatiuni 305.198 fl., escedintele face deci 12.768 fl. Pentru minele d’in valea Jiului : perceptiuni 913.950 fl., erogatiuni 937.3­53 fl., deficitu 23.403 fl. Franciscu C h o r i n descrie relatiunile, sub cari sta­turii a datu in arenda cărbunii d’in valea Jiului. Firm’a „Ungar si Hoffmann” d’in Timisior’a a luatu cărbunii in arenda pre 20 de ani. Contractulu s’a inchiriatu cu eschi­­derea concurintiei si este asie de favorabilii pentru firma, incâtu acest’a casciga 8 cr. la fia­care centenarii­ de căr­buni. — Si afara de aceea firm’a nu respecteza detorinitele ce i le impune contractulu. Poporatiunea d’in trenutulu Mu­­resiului si industri’a de acolo sufera sub acestu contractu, pre care oratorele lu dechiara de daunosu si stricatiosu. Ministrulu de financie Kerkapoly sustiene, ca contractulu este favorabilu pentru statu, de ora­ ce­­ asigura 22 cf. cascigu la fia­care centenariu . Arendatorii sunt inde­­torati a tiene deposite de cărbuni in tote locurile însemnate in contractu, li se porta grige, ca ei se-si implinesca aceste deforinite. La aceasta cestiune vorbescu mai multi deputați, inse punendu-se la votu se primescu­ sumele preliminate de co­missiunea financiaria. Dupa pertractarea posturiloru singuratice de sub tit­­lulu 26, Tompa Vecsey întreba pre ministrulu de finan­cie, câ d’in ce causa minele de la Opal nu se vedu nicaiu­­rea însemnate in bugetu ? Ministrulu crede, câ aceste mine se voru aflâ însemnate sub rubric’a .Diósgyőr.“ De alt­­mintrea se va convinge si apoi va dâ deslucirile dorite. Sub titlulu 27 „Tipografi’a statului“ sunt preliminari: perceptiuni 716,8()0 &•d­erogatiuni 658.000 fl. casci cu 58.800 fl. Aceste sume se si voteza. Sub titlurile 28—32 se voteza, la propunerea comis­siunii financiarie, pentru edificiele statului, cu perceptiuni 27.916 fl., erogatiuni 22.417 fl. ; perceptiuni ordinarie pentru bunurile mobile ale statului 398.175 fl.; perceptiuni d­in venderea bunurilor­ statului (sub 4 rubrice) la­olalta 1.266.974 fl ; erogatiunile diferite 41.041 fl. ; sub titlulu perceptiuni diferite 423.431 fl. Camer­a voteza mai departe, fără observatiune, la pro­­punerea comissiunii financiarie : pentru pensiuni, 1,214.795 fl.* in estra-ordinariu sub titlurile 1, 2, 4,8 pentru adaptarea localului oficialu alu cassei statului 2000 fl.; spesse pentru arangiarea perceptorateloru de nou infiintiande 100,000 fl. ; (titlulu III .referitoriu la confintele militari, se lasa in sus­­pensa ;) pentru noulu edificiu alu academiei d’in Siemniciu 100.000 fl. ; pentru Croatî’a si Slavoni’a 185.000 fl., etc. Sub titlulu IX. sunt preliminari 460.000 fl. pentru re­dicarea unoru edificie none pentru depunerea si fabricarea tabacului. Comissiunea financiaria propune a se vota numai 300.000 fl., or’ votulu separatu cere, ca sum­a intrega se se sterga d’in bugetu. La votare se primesce propunerea co­­missiunii financiarie. Sub titlulu X se voteza fara observa­tiune 89.000 fl. pentru edificarea nouek­ru deposite de sare d­in Aradu, si sub titlulu XI. 342.085 fl. pentru redicarea de edificie pre domeniele statului. Sub titlulu XII. sunt preliminari 1.964.889 fl. pentru edificie ce sunt a se redica in padurele statului. Comissiu­nea financiaria propune a se vota numai una pausiala de 100.000 fl., ceea ce se si primesce. — Sub titlulu XIII. sunt preliminari 1,832.947 fl. comissiunea propune a se vo­ta numai 1,414.277 fl. Col. Ghyczy pledeza pentru votulu separatu, care cere a se sterge mai multu. Desbate­rea a­supr­a acestui obiectu se va continuă in siedinti’a de mane. Siedinti’a se redica la 3 ore. d. m. K01S20H&I CONGRESULU PRESEI ROMANE. Raportu a­supr’a situatiunii tierei. Domniloru ! Dupa lungi si obositorie silintie, multiamita unoru spirite generose, cari in cursu de trei-dieci de ani s’au lup­­tatu cu devotamentu pentru ideele de libertate si de rege­nerare nationale, poporulu romanu a isbutitu se veda împli­nite cele mai grele intreprinderi ale reconstituirii sale. Poporulu romanu d’in ambele principate formeza asta­­di una natiune, unita si autonoma, stapana pre sine si pre viitorulu seu. Unirea politica a principateloru s’a indeplinitu si s’a cimentării cu tarla, pentru câ ea este efectulu aspiratiunii continue si îndelungate a poporului, pentru câ este resulta­­tulu vointiei libere a tuturoru si a iresistibilei nostre nece­sități de unitate nationale. Nu se potea câ intr’unu seclu, In care isucnitu cu atât’a fortia principiulu de natiuna­­litate, tocmai noi, represintantii civilisatiunii latine in Oriin­­te — carii d’in timpi istorici eramu solicitări de acestu maretiu principiu — se remanemu inderetulu celora­l-alte popore. Cestiunea sociale a proprietarii teritoriale a primitii una deslegare, in urm’a cărei­a s’a creatu uuu mare nume­ra de mici proprietari, cari contribuia la întărirea nationa­litatii nostre. Drepturile si libertățile nostre nationale nu mai potu fi asta-di obiectu de disputa si de contestatiune : ele sunt recini fscute si consantate in pactulu politicii ce si-a datu tiu­a. Acésta opera însemnata s’a pregatitu incetulu cu in cetulu, mai cu sema prin sacrificiele celoru d’in urma doue generatiuni. La implinirea ei au contribuitu toti omenii de bine, toti acei cari in ambele provincie romane formau ma­rele partitu nationale si democraticu. Si ceea ce e mai insemnatu, este ca Romanii au realisatu aceste mari reforme cu una linisce perfecta, fără perturbatiunile si comotiunile violinii caii au inscoliu miscarea de reformatiune a altoru popore. Cu tote aceste, d-loru, tocmai acum, candu edificiulu nostru politicu si sociale pare a fi asiguratu, tocmai candu­­ natiunea, dupa luptele dorerose d’in trecutu, s’a dotatu cu­­ institutiuni liberali; asta­ di, candu aru trebui se priveasca ; cu mai multa încredere viitorulu, una ingrijire profunda ne- i liniscesce tote spiritele. ■ De unde provine acesta inchietudine ? Cu inaugurarea domniei străine la 1866, asiediandu se Carolu I. d’in illustr’a familia de Hohenzollern, pre tro­­nulu Ri­maniei, relatiunele nostre esteriorie s’au alteratu indata, in faci’a toturoru poteriloru Europei, pentru ca presinti’a s’a aci a fostu privita ca una causa de perturbatiune in Oriinte. In intru, Domnulu aduse firesce cu sine cres­­cerea si cultur’a, sentiemintele si aspiratiunele patriei, na­­tiunei si familiei sale, de care nu se potea desface fara Una lupta desierta in contr’a naturei. Daca, fisicamente aflandu­­se intre noi, admira frumseti’a si avutîa pamentului nostru, anima­s’a — precum spune insu­si intr’una epistola devenita celebra — era de-a parurea in sinulu mamei sale patrie, atâtu de departata de Romani­a. Legatu cu acea mare si putinte familia domnitoria, care dirige sortea lumei germa­ne — in lupta perpetua cu lumea latina — ar fi lucru contr­a naturei de a nu fi predomnitu de sentiemintele si de ideele in care a crescutu si prin care este legatu cu marea s’a patria si familia. Este unu faptu care resulta d’in natur’a si logic’a lucruriloru, ca unu spiritu strainu începu a întuneca, si a rate, mintele si animele romane. Printr’ unu concursu de­­ impregiurari nenorocite, adesea cei mai bine intenţionaţi s’au­­ lasatu a fi inm­uriti de acestu spiritu, care s’a introdusu in mecanismulu nostru politicu, asie in câtu pre nesentîto amu­­ ajunsu a vedé interesele nostre publice subordinate interes­­­ seioru străine, politic’a nationale părăsită, viitoriulu natiunei I compromisu. De aici s’a produsu una confusiune de idei,­­ care e fermentu de perturbatiune in sinulu nostru si care impedica natiunea in pacinic’a ei desvoltare, chiaru intr’unu timpu, candu aru trebui se pasiesca mai rapede si mai si­­curu spre progresu. Situatiunea acést’a morale s’a agravatu atâtu de mul­tu, in câtu factiunele si coteriele cari gravitéza asta­ di im­­pregiurulu poterei, s’au instrainatu cu totulu de tiera. Ele nu cauta redîmulu loru in natiune, ci afara d’in ea, in favorile strainiloru, si, pentru a masca serviciele loru câtra străini —­ in schimbulu protectiunei pe dobendescu — afectéza unu umanitarismu incoherinte si unu falsu liberalisom econo­­micu, care mergu până a negâ ecuitatea si umanitatea pen­tru Romani. Fiindu-ca numai favorea seu defavorea speculatiuniloru străine rădică seu dirima acum guvernele nostre, nime nu se mai conduce de normele unei idei de Stătu nationale. D’in contr’a , omenii de la guvernu se anevoiescu se ne administreze in abstractu, ca pre una fictiune umana, câ pre una massa de omeni, fara caracteru propriu, fara interese deosebite si fara individualitate distincta. Spre a se recomenda si mai bine la favorile influintie­­loru d’in afara, nu numai ca ei nu se preocupa nici-una­­data in speciale de poporulu romani, de trebuintiele lui nationale, de interesele lui economice si de aspiratiunile lui de propășirea morale si intelectuale ; nu numai ca nu cauta midiloce proprie desvoltârii caracterului seu particulariu, dar’ inca contrarieza sijicnescu acele interesse si acele tribuintie, prin directiunea antinationale ce imprima guvernamentului tierei. De aci provine, d-loru câ drepturile si libertâtile nostre sunt sistematicu falsificate in aplicatiunea loru, si mai in­totu-de-un’a intorsa cu rea credintia de câtra ai nostri, in contr’a nostra insi­ne. Neincredietori in sine si cu atâtu mai neincredietori in poporu, lipsiţi de acele convicţiuni politice, cari sunt cu atâtu mai poternice, cu câtu sunt mai conforme cu idealulu nationale alu poporului, acești competitori de potere sunt necontenita bântuiri de cele mai neînsemnate fluctuatiuni esteriore, si, pururea cautandu unu ecuilibru ilusoriu de stabilitate intru satisfacerea crescânda a esigintieloru străine, nu afla pentru ei de câtu neconsiderare in afara si neîn­credere in intru, atragându asupr­a naţiunii umiliri, ameniiari si daune. Acesta trista sotie si­ pregatescu acei ce-si degra­­deza demnitatea prin servitismu, fiindu-ca, ne mai insuflandu destulu respectu niminui, sunt dispretiuiti si de compatrioții loru, si de străinii, caroru­ a le servescu de instrumentu. Nu este de ajunsu impulsulu singura alu unei ambiţi­uni egoiste si neastemperulu de a preveni cu ori ce pretiu, pen­tru ca se justifice lacomi’a de potere a factiuniloru si fiinti’a loru la guvernamentulu tierei. Cei ce voiescu se aiba unu rolu activu in politic’a unui Statu — abstracțiune facundu de ori­ce opiniuni — trebuie se fia bine convinși despre principulu de Statu, cu care este necesarui­ se se acomodeze tote întreprinderile loru politice. 486 Siepreusiu, comitat.^^Artidului, 10 dec. 1811. (Alegeri pentru comitetulu comitatensu.) 1j Se vorbesce mai de multu despre alegerile membriloru viitoriulu­i comitetu comitatensu, si de timpuriu s’au si in­­ceputu ingrijirile de­spre acésta lucrare. Inteliginti’a nostra si acum , câ si totude-un’a, nu a intrelasatu a lua mesu­­re spre a elupta , cu câtu de multi barbari roma­ni se devină representanti si membri ai comitetului comitatensu. Deci d’ in acestu punctu de vedere si d’in in­­teresulu causei sânte, ce face la inim’a fia­carui fiiu alu po­porului, inteliginti’a nostra, in siedinti’a sa tienuta la 19 nov. a. c. in Aradu, s’a ingrigitu de s’au tramisu provocări mai pre la toti barbarii de încredere d’in singuraticele cercuri electorale, ca se fia precauti, si in armoni’a cea mai fra­­tiesca se lucre si lumineze poporulu despre scopu si insem­­netatea lui. Cu permissiunea onorab, cetitori voiu raporta pre scurtu despre actulu alegerii si ce­va despre poporulu si inteliginti’a d’in acestu cercu. Tineri, in 1. decemvre, la 8 ore demaneti’a, inteligin­ti’a s’a adunatu in cancelari’a comunale spre consultare, era poporulu in localitatea scolei. Cu trei dîle înainte de alege­re presupuneam, câ voiu fi martore la una alegere, carea se va efeptui prin o multime de omeni, toti cu unu cugetu si o semtîre ; dar’ m’am instelatu, câ­ci fuseiu martore la una n­eintielegere, escata chiaru intre inteliginti’a nostra, in pri­­vinti’a unoru si altora persone, destinate pentru candidate ; vediui, cu câte capete, atâte cugete, la ce a mai contribuitu multu si impregiurarea, ca venindu câti ungurasi d’in giu­­ru toti, chiamati si nechiamati, cari protestară, câ numai romani se candidați. Acestu incidentu a adusu treb’a pana acolo, in­câtu omenii cu semituri nationale trebuira se-si puna tote poterile ca se pota reesî cu alegerea candidatiloru romani. Onore inteligintiei d’in comun’a Apateu, carea nu dovedi, ca merita tota încrederea poporului ce lu conduce, ca­ci pre langa tote cu comunicatiunea era forte grea, ei totu­si ve­niră insociti de vre-o siese-dieci de votisanti, cari toti au remasu tenaci si neamagiti langa vorbele conducatorilor. lo­

Next