Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)
1872-02-23 / nr. 17
Keflessinui la artidulu „Ce e de facutul allu Dlui Iosifu Nossu, consil. supr. la curtea de comptabilitate. -----------Quaenamista jocandi Saevitia ? „Din natur’a minorității ajunse la majoritate (potere) urmedia, ca suprematî’a una-data cascigata cu tote mediulocele se o sustiena .... Essemplu ni dâ istrori’a Ungariei, unde 700 de mii de privilegiaţi au domnitu sute de anni preste 14 millione de poporu.“ De unde, după logic’a Dlui I. H. urmedia firesce, crenii in Transsilvani’a „autonoma“ trebue eh remana pururea sclavii minorităţii saso-magiare. Acestu argumentu ar’ fi trecutu de forte geniale si nerestornabile innainte de 1848, dar’ spiritulu timpului, in care D. I. H. nu vre sa credia, l’a spulberatu de multu. Minorităţile sustienu supremaţia loru cea nedrepta prin mediuloce silnice seau arteficiali numai pana atunci, pana candu li succede a seduce pre conducătorii majorității. Asié au fostu pre timpulu feudalismului, candu fruntasii poporului s’a coalisatu in contra lui si prin legatur’a interessé*loru communi s’a recrutatu continuu d’in sinulu lui. Preotulu,fiulu plugariului, intrandu in cast’a boieresca, eo lipso au devenitu, prin interessé, coalisatulu boerimei de nascere si astfelu coapesatoriulu poporului d’in allu cărui sinu au essîtu. Ostasiulu, fiiulu poporului, intrandu in cast’a militaresca, adeca devenitu si ellu boeriu, au devenitu totodată bratiulu cellu tare allu privilegiatiloru coalisati spre apesarea poporului, adeca a fratiloru sei, d’in allu caroru a sinu essîsse. Insusi carturariulu, essîtu d’in opinca, deveniu boeriu si astfelu coajutoriu la calearea bietei opince. Asié in evulu feudalismului intrudusu, de elementulu nemtiescu, in tote staturile Europene, se oprinta poporulu, si totu asie in staturile poliglote se oprimea natiuni mai multe de ektra unea prepotente, care prin mediuloce silnice si arteficiali sciea sa-si lege prin interesse communi pre fruntasii, adeca boerimea celloru lalte naţiuni. Istori’a Ungariei si a Transsilvaniei este martura ca nu altmintrea s’a trenutu poporulu in sclavia, decâtu numai prin boerimea coalisata, si naţiunile osebite numai prin coalismrea boerimei loru cu boerimea naţiunii prepotente. Romanii, atâtu in Ungari’a câtu si Transilvani’a, au avutu boerimea (nobilimea) loru, cu voevodi in frunte, carea era partasia poterii, pana candu boerimea naţiunii prepotente a absorbitu si prin acést’a au calcatu deplinu si naţiunea d’in care faceau ei parte. Spiretulu libertăţii au suflatu preste Europ’a la 1848, si sil’a rusinata se dede in deretru, dar’ nu si arteficiele, aceste voru mai da de lucru si inca multu timpu daca voru fi multi la numeru omenii cu doctrine d’alle Dlui I. H., caci ce dîce Dsa ? nemica alt’a, decâtu ca majorităţile sa ajute eile insesi minorității prepotente ca acest’a sa-si pota sustiene suprematî’a cea nedrepta. In fapta aste si este in Ungari’a. Intreleginti’a (boerimea intelligente) a slovaciloru si nemtiloru ajuta magiarismului sub pretestu de libertate constitutionale, dar’ intru adeveru pentru interessé materiali, spre a si tiené supremati’a destulu de potente asupr’a natiuniloru d’in tierra. In Transsilvani’a, dîce D. I. H. romanii voru fi pururea sclavii magiaro-sasiloru, deci sk alerge in Ungari’a si sk ajute magiariloru ca numai acestia sk-i domnesca, sa scape cellu putienu de sasi. Vedemu inse ca, necinstu felu nu scapa, caci sasii romanu privilegiati si după uniune, vedi bine pre unu timpu, pana candu magiarismulu va deveni bine consolidatu, atunci inse ajutătorii complici, cu doctrine d’alle Dlui , voru fi cei d’antaiu cari voru cere ca privilegiele sasiloru sk incete, după ce au incetatu libertatea nationale. Consiliulu ce D. I. H. de Rloru este consiliulu cellui ce dîce „ecca foculu, săriţi in apa, ca sk scapati de ellu !“ Va sk dîca, ca sk nu te pergiolesci inneca-te in apa. Multiamimu de suatu ! Ellu este, ce e dreptu, preasimplu si pre ausioru, noi inse vomu urma pre alta caile, de si mai lunga si mai anevoiosa, dar’ mai sigura d’a scapa de pergiou, fara a ne arunca in mare. D. I. H. ca sa ne ingretiosiedie de autonomi’a Transsilvaniei amintesce „neuitabilele suveniri“ d’in trecutu, cari dsa „le identifica“ cu autonomi’a tierrei. Cerculu vitiosu, d’in care D. I. H. nu pote essî, este ce incurca precum mai dîssessemu, autonomi’a tierrei cu tote peccatele feudalismului. Ce potu proba acelle citatiuni d’in Aprob, si Compil iu contr’a autonomiei Transsilvaniei ? Nemica mai multu decâtu aru pote proba in contr’a autonomiei si independentiei României, citatiuni de contracte de „vendiare si cumperare a tieraniloru romani“ de sub principii tierrei, nu fanarioti, ci romani de vitia si sementia, cari au illustratu numele romanu d. e. de sub domni’a lui Michaiu Eroulu In Romani’a inca, pre tempulu feudalismului „romanu“ era identicu cu sclavii si se vindea ca si tatarii, ca si tîganii. (Vedi : Archiv’a României.) Natiunea domna erâ numai boerimea si asta nomenclatura s’a conservatu pana in diu’a de asta-di. „Boeri“ sunt domnii si toti ciocoii, fii de greculeti, armeni, bulgari, etc. era „romani“ sunt plugarii, descendintii colonielor romane, fii de imperati. Differinti’a intre atunci si acum inse este, ca nimene nu mai duce „natie boeresca“ ci se intrecu cu totii a se numi romani liberi, fii ai României libere. „Care romanu cugetatoriu pote dori reinviuarea autonomiei acellei tierre, alle cărei staturi si orduri la 1791, au vrutu a pune sub cercetare criminale pre Bobu si Adamoviciu (D. H. potea cită inca si mai bine pre AE. Sav’a si altii batuti, persecutaţi, ucişi, pentru ca au cutediatu a petitiunu ?“ etc. Dar’in Ungari’a, Canaanulu libertatiloru constitantatie, ore nu ne pune la brrbura, magiarismulu ajunsu la stăpânire esclusiva ? numai si numai pentru câ ceremu drepturi, ceremu restituirea autonomiei Transilvaniei, — nu indurkmu pre tote dîllele persecutiuni directe si indirecte, innapoiare, desconsiderare ? etc. N’ai vediutuita, cum doi deputati romani guvernamentali, trebuira sa sentiesca pedeps’a catediarii loru numai si numai pentru ck consciinti’a si sentiementulu de romani nu i-a lassatu a vota legea cea reactionaria pentru organisarea municipieloru, creata de stăpâni nu numai in contr’a poporului in genere, ci si mai vertosu in contr’a natiunii noste ? Nu vedita ce sila morale face magiaruulu desporicu consciintiei acelloru deputat! romani cari se tienu de partit’a guvernamentale, ca d’insii sa nu cute die a vota in contr’a legii (modificate) elect, d’in Transsilvani’a, precum se va dovedi in scurtu ? E bine, artedficialile manopere a magiarismului stapanitoriu, după cum am dînsu, si slabitiunea d’a se da legaţi, după doctrin’a Dtalle, ce aceşti fraţi condeputati o urmedia cu scrupulositate, este caus’a relleloru ce indurkmu si vedemu cu ochii noştri. Dar de ce se dau legaţi, de ce votedia ? vei dîce Dta. De ce ? pentru câ doctrin’a autoritaria a Dtalle i-au imbetatu si pre d’insi , pentru ca nu voiu sa scape d’in mana foloseie momentane, ce de gratî’a stăpânului servitoru fideli, — uitandu ca astfelu se făcu complici peccatului de lesa libertate si nationalitate. — Dta vnse in poterea doctrinei ce professedi, nu te vei incumeta in veci a dîce „de ce se dau legaţi, de ce vote dia?“ pentru ck Dta inveti chiaru a se da legaţi ; ı a nu se da legaţi, a nu votâ, am dîssu o numai eu, cu scopu, de a illustra doctrin’a Dtalle. Dta conformu doctrinei funeste, ce tindi a propagă , ai dîce si trebue să dîci : „ajutaţi pre guvernamentali intru tote, ek-ci asié veti afla mila la d’insii, apoi nu vedeţi ca legea modificata este mai buna decâtu cea de mai înainte ; astadi atâtea, mane mai multu, fiţi numai servi credincioşi, ci de ve veti opune, nemica nu veti capeta, ba vi se va lua si ceea ce vi se pare ca aveţi.“ Adeca, passulu ce vomu face astadi, spre asservirea nostra, este garanti’a passiboru ulteriori, ce trane poimane vomu face, va trebui sa facemu, spre îndeplinirea servitutii Acest’a si nu alt’a este urmarea naturale a doctrinei DTale. DTa, predicandu sclavagiulu individuale, predici sclavagiulu natiunale. Acestea o vomu illustra la punctulu unde culminedia doctrin’a autoritaria a DTalle. Aici urmandu firulu artiolului, revenimu la assertiunea, ck ce foloseste autonomi’a Transsilvaniei, candu aceea au fostu pururea impotente d’a se redica la valore si ck numai una data au potutu esserce dreptulu d’a vota militi’a, era contributiunea neci una data ! Acest’a e doctrin’a espirarii dreptului si D. H. a invetiatu-o pre candu hussariu era de a lui Baciu si o professedia si astadi totu hussariu, dar’ mutate nomine, adeca : gulerulu cellu de tiuichea in sînore si pinteni magiaresci. — Ore Ungari’a cea mai mare si mai potente decâtu Transsilvani’a, n’a patîtu totu asie ? Actele dietali alle Ungariei, ore nu sunt pline de gravamine de totu felulu, pentru infracţiuni de drepturi autonomice alle tierei ? Urmedia de aici, cr Ungari’a trebuia sa se lapede, ca de ciuma, de una autonomia si independintia, care prin uneltirile despotismului devenisse pre unu timpu illusoria ? Daca Ungari’a ar’ fi urmatu doctrin’a autoritaria ce Dl. Consiliariu supr. de comptabilitate consiledia asta di cu suprema pocitura de comptabilitate ca romanii Transsilvaniei s- o urmedie, — unde ar’ fi, ce ar’ fi devenitu Ungari’a ? Dieu me indoiescu daca ar’ avé macaru curte supr. de comptabilitate, necum ministeriu independinte si autonomia mai mare decâtu au avutu candu-va sub totu timpulu domniiei austriace. Drepturile autonomice nu se conserva prin abdicare, ci prin lupta vigorosa, indurandu chiaru si persecutiuni timpurarie pentru aperarea loru. (Va unna.) Mr. 17617. Pesti sii Vineri, 11./23. febr., 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Locttinti’a Redactorului si Cancelari’a Ra dacil«mite in Strat’a tragatoriului [Lovészntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se vorn arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialui si economicu. Ma esi Mercuriii, Vineria si Domisinec’a. Pretiula dte Prenumeratiune Pre trei lune • . . 8 fl. v. a Pre siese lune. . . 6 „ „ » Pre anulu intregu • 12 „ „ » Penii a Houitai’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 = 36 „ „ " ti ,, — 6 „ ,, Pentru luuertinul : leor. de linia,si 30 pr. taos’a timbrare pentru nescocare publicatiune separata. In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or Camer’a representantiloru Ungariei. Si edinti’a de la 19. faurii, 1872. Vice-presiedintele Béla Perczel deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre ministri sunt de facta : Lanyay si Kerkapoly. După verificarea processului verbalu d’in siedinti’a precedenta, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Carolu Fabricius, avendu in vedere, ca paroculu protestantu d’in Tirnavi’a a publicatu in nr. 40 a. c. alu diuariului „Pester Lloyd“ unu gravamenu contr’a preutîmei catolice de acolo, considerandu apoi, ca acestu gravamenu insîra nisce date, cari contienu violarea art.delege 53 din 1868, si cari sunt menite a perturbă si nimici pacea confessionala in tiera — întreba pre ministrulu de cultu si instrucţiune publica, ca nu cumva este aplecatu a’ ordonă investigatiune in acesta privintia si apoi a comunica camerei despre resultatulu acestei investigatiuni seu eventualminte despre pedepsirea celoru vinovaţi ? Iuliu G y 8 r ffy interpelleza pre ministrulu presiedinte, ca are d-sa cunoscintia despre impregiurarea, câ librariulu d’in Pest’a, Mauritiu Răth, inca de vre-o patru-sprediece dîle incoce, vinde legea industrialia si de venatu sub titlulu „editiune oficiale,“ cu tote câ aceste glegi n’au inca valorea de legi, de ora ce nu sunt inca sanctionate de monarculu ? Daca d-sa are cunoscintia despre acéstea, si daca intr’adeveru editiunile acestea sunt oficiale, apoi cugeta d-sa, ca este cuviintiosu si legalu a desconsidera dreptulu monarcului si a vinde ca legi proiectele de legi nesanctionate ? — Mai departe interpellantele observa, ca projectulu de lege industriariu este tradusu si se vinde si in limba germana, cu tote ca traducerea este preste totu rea, ba unele passagie sunt chiaru falsificate sau lasate afara cu totulu, dreptu aceea dsa intreba pre ministrulu-presiedinte, ca ingrigesce-se de autenticitatea traduceriloru oficiale ? daca da, apoi asta-data pentru ce a trecutu cu vederea acesta detoriniia ? Carolu Bobory inca interpelleza pre ministrulu de justitia in privinti’a introducerii legiloru magiare in Transsilvani’a Interpellatiunile se voru presintă ministriloru .concerninti. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei: continuarea desbaterii asupr’a afacerii bancei. Eduardu Horn critica proiectulu de resolutiune alu lui Tréfort si polemiseza contr’a lui Wahrmann, desfasiura apoi unu planu financiariu despre modulu cum s’ar^poté regu’ă afacerea valutei si, in fine, dîce, câ camer’a nu si-ar’ poté mai bine incoronă activitatea sa de trei ani, decâtu prin acceptarea acestui planu, care si-va aduce binecuventarea sa asupr’a tierei. Ministrulu presiedinte intrerumpe desbaterea si presiu-