Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)
1872-02-25 / nr. 18
Kr. 18 618. Domineca, 13./25. febr., 1872. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’« RpdaeilBaila in Strafft tragatoriului [1.8- vészntoza], Nr 8. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federation».“ Criterii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnaiu politica, literariu, comercialii si economicii. "Va esi Mercuria, Viveria si Dominec’a. l'retiula dt frti nu ui era (iii ii o . Pre trei lune . . . 8 fl. v. * Pre eiese lune. . . 6 „ » Pre anulu intregu . 12 „ ” » Pentru Homani’a: prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n » „6 lane 16a =1« ,, Pentru insertiunl : 10or. de linia.si 30 or. taps a folia brale pentru fîespe-oare publica* tiune separatu* In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or- Reflessiimi la articlulu „Ce e de facutu“ allu Dinu Iosifu Hossu, consil. si pr. la curtea de comptabUitate. -----------Quaenamista jocandi Saevitia ? D. I. H. după ce au incurcatu cestiunea public politica a Transsilvaniei vine ai incurca ai cea financiaria ai aici ae crede ai mai tare, pentru ca in calitatea aa de conail. aupr. la curtea de comptablitate, lupta cu cifre, cari le ade inaîrâ cu abilitate, ca se arete difLitulu de 5 millione, ce ar’ trebui i-é suporte „autonomi’a“ Transailvaniei, seau Transsilvani’a autonoma, precandu asta di acellu defictu Iu suporta generoaitatea Ungariei plina de avuiîe. — Nemiea mai usioru de câtu a insira cifre si d’in eile a acote resultate după plăcu, dar’ totodată nemica mai falsu decâtu a dice „eu făcu detorle cu redicat’a si partea ce o făcu pre socotel’a ta, este atâtu de mare, câtu tu singuru n’ai poté-o auporta fara a te ruină.“ Argumentulu financiariu allu Dlui I. H. nu are neci macaru meritulu d’a fi originalu. S’a rosu acestu argumentu inca atunci candu nemţii vienesi, cumnatii magiariloru, l’a intrebuintiatu in contr’a pretinsiuniloru de autonomia si independintia a Ungariei, dîcandu cu Ungari’a, tierra fara industria, fara commerciu desvoltatu si cu primitiva agricultura, necessarminte are se ajunga la supa de lemnu, daca devenita autonoma si independinte va trebui se platesca immensele detorie ce făcuse ebsolutismulu nemtiescu. Urmările au resfrantit acesta assertiune. Se mai slabesca si Ungaria cu agramadirea detorieloru si sé nu se arunce cu precipitatiune febrile in totu felulu de intreprinderi, câtu se pare ca guvernatorii actuali nu voru se mai lasse nemica de facutu urmatoriloru , se slabesca mai vertosu cu sfortiarile intempestive de a figură indata d’in capulu locului ca mare potere europeana, candu nu este decatu partea secundaria a imperiului austriacu insusi de cadintu la stare de nepotintia fisica si morale, — apoi se n’aiba frica cumca Transsilvani’a autonoma nu va poté acoperi deficitulu ce i a incarcatu asstr virea prin fusiune. — Ungurii au scurta memoria, uita ce li s’a dîssu alta data de catra usurpatorii drepturiloru tierrei loru, si veniu ei insi si cu efronteri’a a dîce asta di totu acellesi minciuni Croatiei si Transsilvaniei. — Croati’a este tierra cu multu mai saraca decâtu Transsilvani’a, si nu crede propoveduitoriloru doctrinei cellei false, ci pentru ca se scape de defieitulu ce i-lu causedia preastrins’a uniune cu Ungari’a, pretinde lărgirea autonomiei chiaru si in punctulu financiariu. — Transsilvani’a autonoma se va ingriji ea ca se scape de defieitulu ce i-lu impune teservirea per fusionem si de care numai ca autonoma pote scapă, dar’ asservita neci odata, pentru ck nu sta in poterea ei a despune de economi’a sa. Transsilvani’a este tierra binecuventata cu tote darurile naturei, plina de avuție esploatate de cei ce dîcu ck este saraca, dar’ istori’a tassedia de minciunosi pre cei ce dîcu ce este nevoita a trai d’in grati’a loru, ce ceea au fostu potinte si poterea ei au sentîu-o mai de multe ori cei ce asta-di se credu a fi tari si mari si putredi de avuţi. Economia casei talie mai bine o poţi ecuil lră portandu-o insu-îi decâtu candu ti o porta altulu. Dar’ce se măsturai departe a pune in evidenția lucru in sine evidentu? Cifrele Dlui I. H. leva crede o bisiu numai cellu ce crede assemene orbisu ck„extra unionem per fire onem non est salut“ si ck bieții romani, ca se nu ajunga si mai sărăci decâtu sunt, se dee cu toporulu in toti cei ce prin restiturea autonomiei, voru se-i lipsesca de grati’a, generozitatea, liberalitatea, succursulu, etc., adeca de elemosin’a magiara, cu carea se recompensedia autonomi’*, adeca saraci’a Transsilvaniei. D. I. H. după ce si-a storsu tote argumintele, la cari duna credinti’a sa, nu este, nu pote fi respunsu siguru de triumfalii seu eschiama cu erufase: „Asié dara, ce e de facutu ? Respunsulu e prea scurtu : a pausî pre terenulu datu de Majestate !“ Audiendu preD. I. H. a vorbi cu atât’a incredere, mi aducu aminte de betranulu preutu de I altminirea forte venerabilii si vestitu teologu, care, I — la ann. 185 . . petrecandu eu femeie la fratemeu si asistandu la predicatiune, — după ce vorbisse, ad captum populi tate câte le eredik necessarie, citandu unu pasu si d’in Solomonu, dîsse cu voce essortatoria „Se taca acum si Solomonu cu tota intrelleptiunea lui !“ La asta apostrofare, Solomonu tack, firesce, — eu vnse si opti subi diendi (Ddieu se mi erte peccatulu.) vecinului meu „Numai S.Sa se vorbesca !“ era bieții poporeni voru fi credintu negresitu ca preutulu loru este, desi pote nu mai intreleptu, dar’ in tota intemplarea mai invetiatu si decâtu Solomonu. Daca primissele Dlui I. H. au fostu false, nu mai pucinu fa’sa trebue se fia si deductiunea sa, care se resume in respunsulu „scurtu“, intru adeveru scurtu, forte scurtu, impartinentu de scurtu si capitosu „a passî pre terrenulu datu de majestate.“ D. I. H. care vre sé treca de incarnatu constitutionalistu nu este intru adeveru decâtu „impetlitiatu absolutistu“ luandu de argumentu si „majestatea.“ Lipsesca acestu cuventu d’a servi dreptu argumentu in gur’a unui adeveratu constitutionalistu, lipsesca nu numai d’in cuviintia, ci si mai vertosu in poterea legii, care opresce a terei najestatea in luptele constitutionali de partite. Noi romanii avemu d’a face cu guvernulu M. Salle, cu consiliarii singuru respundietori ai coronei, pre cari avemu nu numai dreptulu constituționale, ci si detorinti’a d’a-i combate pentru faptele loru, pentru consiliele loru etile relle, prin cari s’a inauguratu si se sustiene unu sistemu nedreptu si immorale, care cu mediuloce silnice si arteficiali esploatedia majorităţile in folosulu minoritatiloru, care face pre minorităţi domni si pre majoritati sclavi politici, intr’unu statu poliglotu, unde toti factorii trebue se aiba dreptu egalu precum au sarcine egali de portatu. Ce voru fi dîssu deputaţii si regalistă romani la 1865, acéstea nu pote servi de indreptariu asta-di. Deputată rom. au dîssu si ei ceea ce au sciutu, asié d. e. au dîssu ei, ck voru veni numai la actulu de încoronare, dar’ dieu, Dloru stetera si mai departe si atunci era au dîssu , ck stau pentru ca se apere autonomi’a Transsilvaniei, care se pote aperă numai acasa, era nu pribegindu in tierra străină. De altmintrea ori ce voru fi dîssu deputată ai regalistă rom. de a buna sama nu au dîssu, nu a potutu dîce si cu atâtu mai pucinu au potutu sé intiellega ceea ce intiellege D. I. H. candu dîce cu Bé passîmu pre terrenulu DSalle. Era ceea ce a dîssu conferinti’a natiunale d’in Sablin, la an. 1861., nu se pote aplică neci macaru la 1865, cu atâtu mai pucinu la 1867 si mai nainte. D. I. H. crede ca a passî pre terrenulu activăatii la 1861 seau la 1867 etc. este egalu si identicu cu a passî in funcțiune la Bach, Schmerling, Andrassî seau la Majestatea Sa cea Negra d’in regatulu Dahomey, pre a cărui terrenu omenii se tragu in frigare bi se mananca fripți ca si curcanii drin Indi’a (la urmă.) lege si aplicarea legii in casuri concrete depinde de la tribunale, or’ daca acestea interpreteza legea după plăcu, guvernulu nu pote nimicu dispune pre calea administrativa. La alu duoilea objectu observa, ca aici e vorb’a de unu ce provisoriu, care se va delatura indata ce organisatiunea justitiei se va esecuta pre deplinu. — Interpellanten nu e multiumitu cu respunsulu, inse camer’a ie totuşi actu despre elu. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei : finea desbaterii a supr’a afacerii bancei. — La acestu objectu mai vorbescu ministrulu-presiedinte c. Lónyay, Col. G h y c z y si ministrulu de financie Kerkapoly. După acést’a se voteza a supr’a diferiteloru projecte de resolutiune si se primesce alu lui T r é f o r t cu 180 conti’a 124 voturi. Urmeza raportulu comissiunii petitionarie despre petititiunea cetatii Pest’a, relativu la cartea funduatie. Cestiunea se resolve intr’acolo, ca camera accepta unanimu propunerea lui Deacu, făcută inca in siedinti’a de la 15. fauru. In fine camer’a decide, ca raportulu curții de comtabilitate, referitoriu la inchiaiarea socoteleloru, se se tramita la comissiunea financiaria, si cu acést’a Siedinti’a se redica la ls/4 ore d. m. Camer’a representantiloru Ungariei. S ie d i nti’a de la 21. fauru, 1872. Vice-presiedintele Bela Perczel deschide siedinti’a la 10 óre a. m. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii Lónyay, Bittó, Szlávy, Pauler, Kerkapoly, Tóth si Tisza. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia una petitiune, carea se trece la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunea presintata de deputatulu bar, Albertu Wodianer. Ministrulu de comerciu, industria si agricultura, Iosifu Szlávy, presinta unu projectu de lege relativu la importulu liberu de orice vama a efecteloru necessari pentru clădirea si înarmarea noiloru marine. Se va tipări si tramite la secţiuni. Ministrulu de justitia Stefanu Bitta, respunde la interpellatiunea lui Botory relativa la omagiulu care, cu tote ci este stersu prin lege, totusi se practica inca la trbunale, si in privinti’a diferintiei de rangu si salarie, ce esiste intre judii de la tabl’a regesca. Cu privire la objectulu primu oratorele dechiara, ci omagiulu este stersu prin Siedinti’a de la 22. fauru, 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre ministri sunt de facta : Lónyay, Tóth, Pauler, Bittó, Tisza, Szlávy si Wenckheim. După vericarea procesului verbalu alu siedindiei trecute, presiedintele comunica, ca deputatulu Stefanu Gal, alesu in Illyefalva, si-a presintatu literele credentîunale. Se trecu la comissiunea verificatoria. Colomanu Széli si Ales. Csiky presinta doue petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitiunaria. Colom. Széli pune pre biuroulu camerei raportulu comissiunii financiarie, privitoriu la projectulu de lege despre creditulu suplementariu necessariu pentru accoperirea spesseloru d’in an. 1870. — Se va tipări si tramite la secţiuni. Notariulu camerei magnatiloru, bar. Iuliu N y á ry, presinta proiectulu de lege despre bugetulu pre an. 1872, primitu fara modificatiune de magnaţi, list’a celoru cinci membri aleşi de camer’a magnatiloru in comissiunea pentru adificarea nouei case parlamentarie, si proiectulu de lege privitoriu la functiunea cetatiloru Bud’a-Pest’a prin una caile ferrata, care s’a acceptatu de magnati cu una modificatiune neînsemnata. — Modificatiunea se va pertrata in siedinti’a prossima. După ace’a camer’a trece la ordinea dîllei si incepe desbaterea generale asupra projectului de lege despre modificarea legii electorale. Raportoriulu comisiunii centrale, cont. Iului S z a p ir y, accentua principiele pre cari e basatu projectulu de lege d’in cestiune, si dechiara, ca scopulu lui a fostu : regularen censului, f conscrieriloru si reclamatiuniloru electorale. Oratorele desfasiura pertraturile comissiunii centrale, accentua differinti’a ce esiste intre restulu projectului comissiunii si intre alu guvernulu, si recomenda camerei acceptarea testului comissiunii centrali de basa pentru desbaterea speciale. Colomanu Tisza dechiara, ca nu pote accepta neci in generalu projectulu de lege d’in discutiune, si manecaudu d’in acestu punctu de vedere va presinta unu projectu de resolutiune. Mai înainte de a presenta acestu projectu oratorele insîra punctele principali pentru cari nu pote se accepte noulu projectu de lege nici chiaru de base pentru desbaterea speciale. Noulu projectu de lege d’in discutiune pastreza cu fidelitate totu ce e reu in legea de alegere d’in 1848 si se abate numai de la aceea ce este bunu in ea. Prim’a scădere a legii de alegere d’in 1848 e, câ censulu in Transsilvani’a e altulu, mai mare decâtu in Ungari’a, si acésta scădere o aflâmu si in projectulu d’in discutiune. A dou’a erere mare a acelei legi este, ca cercurile de alegere in Transsilvani’a sunt forte nedreptu impartîte. A trei’a scădere e, câ censulu se baseza pre proprietate si nu pre darea directa, ce o platesce unu cetatianu. Ultim’a mare scădere a legii de alegere d’in 1848 este nechiaritatea, carea a datu ansa la esplicatiuni multiple si diferite un’a de alt’a. lase noulu projectu de lege contiene tote erorile inserate, si pre langa aceea elu este inca mai obscuru, mai nechiaru si du locu la mai multe esplicatiuni. In consideratiunea toturoru acestoru essegintie oratorele presinta unu projectu de resolutiune, după care camer’a ar’ ava sé respinga projectulu d’in discutiune si se invite pre ministrului de interne, ca sé lucre unu altu projectu de lege, care, in Anulu alu cincilea MDCCCLXXII.