Federatiunea, septembrie 1872 (Anul 5, nr. 92-99)
1872-09-17 / nr. 96
Dommncca, 29./17. septeravre, 1872. Hr. Iocuinti’a Redactorului Ri Cancelari'« Redactiunii e in Strat’a tragatoriului [X.Ovészatoxa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decata numai de la corespundintii regulari ai „Fed raţiunii.“ Articlii tramisi ai nepublicati se vorn arde. Oiurnalu politicii, literariu, comercialu si economicu. Va esî Jfiercuria, Vineria §i llomineca. Pretlur d* Prenumeralltine Pre trei lune . . . 3 n. v. Pre eiese lune. . . 6 „ „ Pre anula intregu . 12 „ „ PentSfa Romurai’« ; prea. intregu 30 Fr. 30 i.ei u „ 6 lune 16 „ A 16 , „ „ 38 „ — 8 „ Pentru insertinul : 10 or. de linia,si 30 or. taea’a tina brate pentru fiesee-care publicatiune separata. In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 16./28. sept., 1872. Dlu Andrássy si-implini in fine promissiunea data, ck ci in nn’a d’in dîtlele abik trecute presinte de legatiuuiloru cartea resîa, sau mai bine numai legatur’a rosîa, de ora ce cuprinsulu ei e cu totulu flra importantia, si nu correspunde neci chiaru scopului, care lu reclama si pretindu asemenea impartesîri, adeca d’a chiarifica representanti a poporeloru despre situatiunea actuale, a imperiului, despre mersulu si directiunea politicei statului ; cu alte cuvinte, despre relatiunile monarciei catra celelalte state, precum si despre periclele eventuale seu imbunetatirile ei. Ce e dreptu membrii relegatiuniloru aflara d’in cartea rosta complimentele cu care au fostu intimpinatu in tote partile cerculariulu de inaugurare a dlui Andrássy ; ei aflara mai departe cum e datin’a a se saluta omenii in Chin’a, etc. inse despre relatiunile in caii se afla monarc’a ostrunguresca cu statele dadatorie de tonu alu Europei, despre importanti’a de care se bucura ea in concertulu europénu, mai departa despre solemnitatea omagiale d’in Berolina si despre aspiratiunile austro-unguresci in Orientu cartea rosua a dlui Andrássy tace tacerea pescelui, si despre tote acestea delegatiunile nu aflara neci câtu e negru sub unghia. D’in telegrammele vericarui dinariu semi-officialu omulu si pote forma despre acestea unu conceptu multu mai bunu de câtu d’in espunerea cancelariului astriacu, si totusi chiaru acésta espunere are si die desluciri representantiloru officiali despre necessitatea enormeloru inarmuri ale monarciei, precum si despre prospectele veritoriului pentru care se ceru banii miserei plebe contribuitorie. D’intre correspondintiele dlui Andrássy in loculu primu merita tota attentiunea nostra impregiurarea, ck Austri’a a refusatu d’a intreveni in favorulu gidaniloru d’in Romani’a, cu scopu d’a evita veri ce apparinti’a, ck ea ar’ voi dera sk esserce pressiune a supr’a guvernului romanu, si a la compromitte prin una asemenea pressiune. Despre reportele catra Franci’a se face a mentiune fugitiva numai in doue epistole ale lui Hoyos, publicate si acestea numai in estrasu, prin urmare cortese si censurate, cu tote acestea inse din cuprinsulu loru appare in modu invederatu, ca representantele austriaci considera consolidarea Franciei de una siansa favorabile pentru Austria. Cu Russia dlu Andrássy schimba cuvinte de totu amicale. Asie baronulu Langenau sce a povesti, cu cancelariulu russescu Gorciacolu a fostu cu totulu esaltatu prin interessantulu cerculariu alu lui Andrássy, prin ce era dlu Andrássy a devenitu atâtu de esaltatu, incâtu luk numai decâtu condeiulu in mana si dechiark, ce se feliciteza pentru bunavointi’a dlui Gorciacolu. De aci se intielege prk naturalu ck impres- siunea, ce o face cartea rosîa, e forte neplăcută si deprimetoria. Cea mai mare parte d’in depestele comunicate sunt reprodusse numai ca estrasu, si lacunele censurei de una parte, era de alt’a stergerile cele multe nu areta in modu evidente, ce chiaru si d’in aceste acte s’a eliminatu totu ce ar’ poté fi de interesau politicu. In faci’a acestei procederi misteriose totu omulu se întreba cu uimire, ca acest’a sk fie pre cooperarea representantiei poporeloru si a essecutivei? si daca sk mai pote numi acestu a parlamentarismu seu nu ! Estu modu se pare, ca Ostrungariei i s’ar fi contatu veri ce ingerintia a supr’a constatarii politicei esterne, si tocma aceasta politica esterna afurisita impune poporeloru cele mai mari sacrificie de avere si sânge. Sk poteck la redactarea cărtii roșie, dlu Andrássy inca si-a adoptatu de simbolu massim’a „tăcere e miere“ dar’ sk grigesca ca nu cumva aceasta tăcere sk devină in urma amara. De câteva dîile incoce masîn’a parlamentaria a Ungariei fh cu totulu in nelucrare, si numai secţiunile camerei mai dadeau precari semne de vietia. Abik astadi se întruniră părinții patriei la una siedintia publica, in carea si luara inceputulu desbaterile asupr’a proiecteloru de adressa cu respunsu la discursulu de tronu. Agitaţiunile pentru alegerea de presiedinte alu republicei americane s’au inceputu, precum este cunoscuţii, inca de asta primăverii : ele s’au continuatul cu mare zelu si multa assiduitate d’in partea ambeloru partite mari, si cu câtu tempulu de alegera se apropia mai tare, cu atâtu aceste agitatiuni i au unu caracteru mai energicu, mai ostentativu si chiaru mai ostilu. Actualulu presiedinte, generalulu Grant, care nu de multu parea a avé una partita multu mai neînsemnata decâtu contra-candidatul u seu Greeley, asta-di era si are cele mai multe si mai bune auspicie de reesîre. Septeman’a trecuta s’a tienutu in Pittsburg una adunare numerosa de republicani, carea s’a enunciatu in favorulu lui Grant, si ale cărei decisiuni contienu daru unu protestu solemnu contr’a ori-carei schimbari de controla asupr’a armatei, flottei si a tesaurului repulicei, si ceru aplicarea legei contra coalitiunei contrarie, pre carea o numescu corupta si plina de elemente ostile contra tuturoru acelorua cari nu sunt ca ei animati de spiritulu resbunkrii contra partiloru sudice ale Americei. Adunarea si esprime cu mândria încrederea ce o are in generalulu Grant, in capacitatea si patriotismulu lui, si se obliga a-i da totu-de-un’a sprijinulu cilu mai poternicu. Facia de acesta demonstratiune senatorulu Summer a publicatu unu manifesto cktra alegatorii sei in care repetiesce cu mai mare pondu si multu mai apriatu tote acele motive, pre a cărora basa prefere elu pre Greeley înaintea lui Grant ca candidatu la postulu de presiedinte alu republicei. ___________ "y Cartea rosîa a dlui Andrássy, ministru de esterne alu Ostrungariei, despre carea vorbiramu in unulu d’in numerii trecuti ai diuariului nostru, se publică, in 23 i. c. Precum se scie, cuprinsulu acestui documentu e de pucinu interessu, d’in care causa ne marginimu a publică numai correspondintiele privitorie lar pretinsele persecutiuni ale jidaniloru in Romani’a. Contele Andrássy chtra Schlechta in Bucuresci. -r''"' Vien’a, 13. fauru, 1872.' " Eu approbu, câ dta te-ai alaturatu la pasii cdflectivi ai corpului consulare, d’in incidentele escesseloru de la Cahulu. Ne bucurâmu vedîendu, că guvernulu pare a fi resolutu, a continuă cu energia investigatiunea. Vienna, 27. marte, 1872. După mai multe sciri private, israej£±ir"*Credu câ la pasci voru fi d’in nou amenintiati de persecutiuni si se temu, câ mesurele luate de câtra officie nu voru fi sufficente. Spune guvernului, câ no i crediuramu, câ la casulu obveniente, va sei nimeri mesurele necesarie. Bud’a, 8. aprile, 1872. După aretarea telegrifica a dtale de la 3. aprile, se pare ca consululu generale anglesu d’in Bucuresci a primitu de la guvernulu seu informatiuni calculate in cestiunea israelitiîoru. Nisce scrri private, ce au sositu aici, annunda, ca „allianti’a israelita*, ar’ fi primitu asigurarea de la guvernulu germanu, ca acestua va face pasi in Bucuresci ca israelitii, cari au sufferitu prin violentiele mai recente d’in Moldova, se fia ore si câtu va despăgubiri, Dta esti imputernicitu aventualmente a te associa la unu astfeliu de pasiu,manifestandu totu-odata deplin’a nostra incredere ce o avemu câtra guvernulu princiariu, câtra intentiunile si vitalitatea lui, cari lu va face, ca, abstragundu de la tota influinti’a esteriora, se liniscesca pre israeliti in justele loru pretensiuni. Vien’a, 23. aprile, 1872. Cu tote că capitulatiunile ne ar’ fi indreptatîtu a protestă contra judecării rabbinului Alter Brandes prin tribunalele romane, totusi n’am facutu-o pentru câ se nu faceau greutati guvernului. Noi inse suntemu indreptatîti a pretinde, ca Brandes, pre langa cautiune, se se puna pre picioru libera, si se fia prevedintu, in spitalulu civilu pana atunci, pana candu judecatori’a de prim’a istantia si va fi pronunciatu verdictulu. Daca nu se va absolve, apoi dta ai se te intreprni, câ Brandes se fia agratîatu. Tisza-Lucz, 1. maiu 1872. Mi-e intentiunea, câ se insisti pentru neamenat’a eliberare a condamnatului. Daca lucrulu are se vina innaintea I casatiunii, dar la acéstea numai sub acea conditiune ne voru invoi, cu alte persecutiuni judecătorești nu se voru mai face. Baronulu Schlechta chtra c. Andrássy. Bucuresci, 3. maiu. 1872. Rabinulu Alter Brandes si conacusatulu seu Goldschlager fure agratîati de principele, si ori ser’a eliberați. Contele Andrássy chtra c. Beust in Londr’a. Vien’a, 21. iuniu 1872. Precum, fara indoiela, va fi conoscutu es. vostre, guvernulu anglesu regescus’a adressatu catra mai multe cabinete, ca toti laolalta se redicamu cuventulu in Bucuresci, in favorulu israelitiloru, espusi la repetatele persectiuni in principatele dunărene. Prin scrisorea de la 13. aprile, ambasadorulu Maj. Sale britanice mi-comunica ca Angli’a a facutu atentu spa admoniatu pre guvernulu princiaru despre peliculele, cari aru trebui se amenintie pre israelitii de acolo cu ocasiunea imminentei serbatori a pasceloru, daca d’in nou s’ar’ ivi desele suspicionari si acusâri pentru pretins’a intrebuintiare de sânge crestinescu la ceremoniele pasceloru. Dlu Andrew Buchanau propusse cu asta cale guvernului c. reg. se cumpenesca, daca nu afla cu scopu in interesulu omenirei a adresă unu asemenea protestu câtra cabinetulu princiariu. In respunsulu meu verbalu la acesta propunere, nu m’am potutu alatură la opiniunea, ca pasulu proiectatu ar fi aptu, a promove cu eficacitate securitatea personala a israelitiloru in Moldo-Romani’a. D’in parte iui am crediutu ca o astfelu de influintiare a poteriloru, d’in partea contrariloru guvernului tierrei, intre cari sunt de a se caută uidîtorii neliniscei, se va aretă că pressiune esercata d’in afara. Inacestu casu apoi, in adeveru ar’ fi de temutu, cu intrevenirea străină, devenita tuela asupr’a orficidateloru locale in favorulu elementeloru israelitene in ochii partidei rostornatoria, ar’ dă nou intrementu miscaminteloru d’in tierra, ba si presi care apparintia de îndreptăţire naţionala. De sî n’am potutu supprime ingrijirile de mai susu, totusi persevaramu in dorinti’a nostra si n’am remasu neactivi, de a vedé in statulu vecinu sustienuta liniscea si pacea. Instructiunile catra agintele si consululu generale ostrungurescu s’au tramissu degiă, cari l’au indrumatu, a esprime ministrului esterneloru de d’incolo încrederea, care o a avemu câtra nesuiutiele seriose, de primu interessu pentru guvernulu romanu, d’a sustiené cu severitate ordinea publica si mai cu sema a luă de templiu tote mesurele, cari ar’ poté mai bine aperă israelitii. Cu privire la eventualitatea unei purcederi comune a representantiloru esterni d’in Bucuresci, dlu Schleehta inca fu plenipotentiatu, a se alatură coilegiloru sei. Contele Andrássy chtra h. Schleehta in Bucuresci. * Vien’a, 15. iuliu 1872. In raportulu dtale de la 19. iuniu mai descriau impresiunea, care a provocatu-o scirile multu discutate in tempulu d’in urma despre o intrevenire diplomateca in privinti’a cestiunei israelitiloru romani, atâtu in cercurile ministeriali, câtu si in organele publice d’in Romani’a. Am prevediutu acésta impressiune. Cu atâtu appare mai de doritu, cu emancipatiunea poporatiunei de credintia mosaica se se prepare in mesur’a, incâtu ea se va aretă corespundietoria relatiuniloru, prin initîativ’a guvernului romanu astfelu, ca acestu progressu civilisatoriu sé nu pota fi aretatu că unu resultatu alu pressiunii d’in afara. Pentru o astfelu de renovare profunda inse se pare ca Romani’a acum’a are pucinu terenu si respectivele mesure se potu pune in prassa numai mereu si graduatimu ; era guvernulu principiariu ar’ trebui sé se interesedie, că ansele la gravaminele, asié dîcundu periodice ale poteriloru europene despre persecutiunile israelitiloru, de aci incolo se se impucineze după potentia. La acést’a ar’ contribui mai multu astfeliu de nestiintie prin cari s’ar’ micsioră pacinulu prospectu spre nepedepsire, ce luda provocatoriloru si compliciloru astorfeliu de escesse actual’a procedura criminala romana. Benevoiti, die, a consultă confidențiale acestu obiectu cu ministrii principelui Carolu, in intielessulu observariloru presente, si a mi raportă cum s’au primitu iu degeturile dtale. Amuiu alu cincilea MUOQCLXLXIî.