Federatiunea, septembrie 1873 (Anul 6, nr. 62-68)
1873-09-17 / nr. 64
Buda-Pesta. Domineca, 28/17 Sept. 1873., Annulu allu siessele MDCCCLXXIII. Redactiunea se affla in Strat’a tragatoriului (Lövés z i t c z a), Mr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. __________________ ;1 Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii. Appare Dominec’a. Pretiulu de Prenmneratiane: Pre trei luna.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romania : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 38 „ = 8 „ .. Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiesce care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Invitare de prenumeratiune la dîariulu fEDERATIUNEA Cu 13/1 Octobre se incepe patrariulu ultimu allu an. cuvrinte, rogămu deci cu tota onorea pre acei domni, cari voru dori să aiba foi’a nostra neintreptu si pre intregu acestu patrariu de annu, ca să binevoiesca a nu intardîâ cu prenumeratiunea. — Totu-odata, insistemu a roga si pre acei domni, can sunt inca in restantia cu pretiuhi 'de prenumeratiune din annii trecuti seaucellu currinte, ca să binevoiesca a-si jelfui ,;socotelele cu acésta occasiune. Avendu buna sperantia, ca baremu una insemnata parte din restautie va incurge cu acesta occasiune, amunciămu, că in aceste lune foi’a nostra era si va apparé de doueori pre septemana. Redactiunea. Pest’a, 27/15. Sept. 1873. (i.) „Prim’a virtute a unui poporu este, a avé incredere in sine insusi, a nu dubită in efficacitatea fortieloru salle.“ Ore poporulu romanu are ellu incredere in sine insusi? Ore cunnosce si ellu fortiele salle, si daca le cunnosce, stimedia-le ellu seau ba? — Aceste sunt întrebările, cari trebue să ni le punemu, si la cari trebue să respundemu asta-din aceste dîile de grea tentatiune. Man’a mi tremura sub greutatea condeiului, anim’a-mi pare că a incetatu d’a mai palpită, unu fioru rece ca ghiati’a mi-a cuprinsu totu corpulu, că ce vai! respunsulu la aceste întrebări, cari attingu celle mai delicate corde alle animei romane, este dorerosu, ellu este negativu. Suntemu betrani ca Rom’a cea betrana, si ni place a ni măguli si a ne desmerdă in glori’a străbună , dar nu cautămu să attestămu prin fapte genuinitatea sângelui, ereditatu de la acei stramosi, cari totu-deun’a preferiau a muri mai bine cu gloria in batalia, de câtu a trai secii de anni in rusînosa sclavia. Lunga este sîrulu secliloru, ce noi i-am percursu in sclavia greiie sunt ranele si crunta suvenirea tempiloru funesti ai barbarismului crudelu, si noi nice asta di nu suntemu satui de vieti’a viiloru morti si nu insuimu a pune capetu sufferiintieloru prin insesi lortiele nostre, ci lassămu să nu aline dorerile aceia,cari ni-au causatu ranele si nu bagâmu de seama, că medicamentele ce ei ni le dau sunt mestecate cu veninu. Descendinti ai cellui mai bravu poporu ce a essistatu vre-odata pre acestu pamentu, fraţi dulci cu a treia parte din intreg’a poporatiune a Europei de asta di, amu ajunsu la rolulu de servi perpetui ai unei mane de omeni, cari numai cu ajutoriulu bradeloru si a averei nostre au scapatu pana acum din ghiarele morţii. Si pentru ce nu ne potemu noi aventă la una pusetiune mai demna de unu poporu astă de numerosu si consolu de sine si de drepturile salle ? Pentru că nu avemu incredere in noi insine, nu ni cunuoscemu si stimămu fortiele de cari dispunemu. Daca amu scapatu din sclavi’a Egiptului, trebue ore să petrecemu si noi patru dieci de anni in desiertu si pustiu ? — Astă se vede. Energi’a ne-a parasitu, resignatiunea si devotamentulu nice după nume nu mai au locu intre noi. Tinerii nu mai sciu ce e entusiasmulu, era betraniloru li lipsesce coragiulu d’a sta neclintiti in fruntea gloateloru, satule pana in adenculu suffletului de acesta vietia ingrata. Toţi suntemu cuprinşi de letargia, toti suntemu nepăsători. Si daca mai este ceva ce ne animedia, este singura numai vittelulu de auru, la care ne inchinămu. Amu uitatu de Ddieulu parintiloru nostri si ne-amu arruncatu neconditionatu in bradele celloru ce ni pregatescu perirea. Fometea, cea mai cumplita intre plage si calamități, ne ammenintia cu furi’a neindurării salle, si guvernulu ce ni s’a impusu, in locu să mai usturedie pre nefericitulu poporu de darea grea si apessatoria, ellu i tramitte pre capu locuste si lipitori, cari să-i sugă si sângele după ce l’au lipsitu de ultimulu restu allu mediuloceloru de essistintia. Arbitriulu, sil’a si forti’a sunt redicate la valore de lege, si noi n’avemu nice atâta incredere in noi insine, incâtu să cautămu a ni salvă cellu pucinu demnitatea si onorea, daca drepturile si libertăţile nu ni le-amu potutu salvă. Se duce, pre harthia, că suntemu divi romani ai statului magiaru, inse in realitate suntemu eloti romani ai despotiloru si tiraniloru magiari. Gruvernulu ungurescu ni dovedesce in modulu cellu mai palpabilu si mai sentibilu, că ellu, nu recunosce să aiba, facia cu noi, vre-o deforintia, ci numai si numai drepturi si privilegie. Ellu are dreptu d’a dispune de averea si sângele nostru, d’a nu răpi libertatea individuala si naţionala, d’a calcă in peciore drepturile, apoi institutiunile si datinele nostre, si d’a nu mai impune si limb’a magiara in loculu limbei ce amu invetiatu inca in fraged’a copilăria de la mamele romane; si de la essercerea acestora drepturi arbitrage ellu nici atunci nu renuncia, candu ne vede, că ne luptămu cu fometea, cu miserica si tote calamitățile celle mai cumplite. Ar fi deci tempulu să privimu in giuru de noi si se ne intrebammu, că are pana unde să se estinda detorintiele nostre facia de unu statu, care nu recunosce a avéa detorintie facia de noi? Este durerosu pentru una anima romana, a constată una assemene stare de lucruri, inse pana candu voru fi inca multe anime accesibile de o astfeliu de dorere, pana atunci nu vomu renundă la speranti’a, că mai currendu seau mai tardîu poporulu romanu va să ajunga in possessiunea acellei prime virtuti, d’a se încrede in sine insusi: a voi si a poté. IVr. 64—189. Alegerea Arhiepiscopului si 41etropolitului romanu (Tin Sahitu. II. După bina intocmitulu discursu da deschidere allu commissariului si presiedintelui congres. D. Procopiu Ivascoviciu urma respunsulu la acestu discursu, pronunciatu de D. Iacobu B oog’a, consil. aul. pens, in numele acestui congressu electorale. Cu privire la acestu Respunsu s’a tienutu si una conferentia, carea a si sierbitu in câtu va spre luminarea situatiunii. Pana acum’a totu ce amu intiellessu si audîtu am sciutu numai d’in diuariele nostre romane, mai aless d’in luptele si frecările, unele prea essagerati, purtate in „Telegrafilu Runanu“ si „Albin’a“ pentru si contr’a arcimandritului si vicariului Popea. Inacesta conferenţia s’a vediutu, că opiniunea deputatilorn congres, este divergenta, că canditati la nou’a Metropolia sunt mai multi, numai poterea partideloru romane d’a se lamuri, ceea ce d’in dî in dî se si intempla mai vederatu. D. Popea, judecandu după multifariele salle instiinite încordate, intr’adeveru se vedé a fi forte interessatu. Dsa se vedé, că are si partida, inse puciniloru sei campioni se pare a li lipsi si neincungiuratulu tactu si necessaria precautiune la astfelu de lucruri delicate. Acești infocati partisani propuseră, ca D. Ioanoviciu se dée respunsulu, inse preponderant’a majoritate nu potu primi propunerea loru si invită pre D. Branu de Lemény, eventualminte pre D. Iacobu Bologna a face respunsulu. Atunci inflaccaratii partisani propuseră censurarea Respunsului, ceea ce si dlu P. aperă cu tota poterea sa. La votare inse si acesta fratiesca intentiune de mare incredere se respinsa cu majoritate preponderante. Si astfelu D. Bolog’a tienu classiculu Respunsu, ascultatu cu seriosa attentiune de intregulu congressu. Partisanii Dlui arcimandritu, radiendu-se amagiti in precipitatele loru presuppuneri, priveau la sublimea inaltime a inpartialitatii si seriositătii la care oratoriulu se aventă cu discursulu seu, plinu de profundele spressiuni de multiumita si reconoscientia, adressate nemoritoriului părinte Andreiu, regeneratoriulu, si mare principelui nostru Franciscu Iosifu I, ocrotitoriulu besericei romane gr. ori. La cari cuvinte petrundietorie toti deputatii, ca unulu se redicara de pre bancele toru, si ca dintr’unu sufletu prorupsera in întreite ovatiuni insufletîte de „Se traesca!“ Oratoriulu mai amintesce de oppusetiunea russofilului episcopu d’in Bucovin’a Hackmann si de fratiesc’a collucrare a episcopului d’in Aradu, Ivasceviciu făcute marelui Siagun’a la recascigarea si infiintiarea Metropoliei actuale romane gr. ori. (Era urmată ovatiuni îndelungate si entusiastece.) După finirea discursului, presiedintele provoca nou aleşii deputaţi a presintă credentiunalele loru. Babesiu propune a se allege commissiunea pentru verificarea deputatiloru neverificati inca de la sinodulu trecutu. Al. Moci o n i reflectedia, că sé se observe regulele parlamentarie, deci mai înainte congressulu sé se constitue definitivu si numai dup’aceea se proceda la actiune meritoria. Mich. Besanu doresce se se constate mai antaiu daca este present’a necesari’a majoritate absoluta, si numai dup’aceea se se faca constituirea. Ceea ce se si intempla. La propunerea D. I. Pascariu se constata presentia si a nou alesiloru deputati congres. Urmedia constituirea definitiva. Presiedintele propune si congressulu accepta de notari d’in cleru pre D. D. Andreeviciu, I. Popescu si P. Suciu; d’intre seculari pre D. D. T. Miclea, M. Branisce, I. Lengeru, Gi. Pop’a, Tom’a Rosiescu si de notariu generale pre D. Mich. Besanu. Presiedintele anuncia definitiv la constituire si numesce notariu siedintiei presente pre D. T. Rosiescu; era D. Lengeru va însemnă, deputații, cari se voru insinuă la cuventu. Urmedia allegerea commissiunei verificatorie. E. Macellariu propuse a se consideră de allesa totu commisiunea cea vechia, in care se affla D. D. protopopi I. Petricu, Tiereanu si Pesteanu, era d’in seculari D. D. I. Paraschivu, Ios. Orbonasiu, Fasie, Cermenia, Vas. Popoviciu si Gr. Ardeleanu, avendu acesta comis, dreptulu d’a se completă, daca vreunulu d’intre membrii ei aru lipsi. Comissiunea scrutinatoria consta d’in D. D. I. M e t i a n u protop. Ant. M o c i o n i si Part. Cos m’a. După acestea se cetescu unele acte d’alle consistoriului metropolitanu, precum si unele reporturi d’in Cincu-mare, din Aradu- Caransebesiu etc. D. P. Cosm’a propune si Congressulu accepta, ca si discursulu de deschidere si respunsulu la acestu discursu se se puna întregi in processulu verbale. Al. Mocioni propune apoi stavenirea ordinei diliei pre mane astfelu: 1. Reportulu commissiunii verificatorie; 2. Constatarea tuturor deputatilor si facerea parităţii intre diecesele suffragane si arcidiecesa; 3. Allegerea Arhiepiscopului si Metropolitului. După scurta discussiune chiarificatoria, la care partecipa D. D. I. P. Desseanu, Dr. I. Hodosîu, Al. Mocioni, I. Puscariu s. a. se primesce ordinea de dî propusa, si cu acest’a siedinti’a se inchiaia la 2% ore d. m. anunciandu-se sied, urmatoria pre mane la 10 ore a. m. Lunia, in 8. Sept. a. c. La 10% ore a. m. Presiedintele Procopiu Ivascoviciu dechiara siedinti’a deschisa. Processulu verbale allu siedintiei trecute se verifica după putine modificatiuni făcute de D. D. I. P. Desseanu, Babesiu si Popu. Se cetescu telegramele si scrisorile unoru deputaţi absenţi d’in diecesele suffragane, prin cari acestia d’in motive ponderose ceru a fi scusata doreros’a loru absentare de la acestu congressu electorale. Deputat. Branisce presintă, cetesce si propune congressului spre primire unu proiectu de resolutiune indreptatu contra consistoriului si presiedintelui ei , pentru abusurile si illegalitătile comisse de acestu consistoriu. Aici se incinge discussiune animata si cam passionata, la care ieu parte D. D. M. Besanu, care propune a nu se luă in consideratiune acestu proiectu de resolutiune, pentru că n’aru fi neci la loculu, neci la tempulu seu facutu. In acestu intretiesu mai vorbescu Dr. Hodosiu, Dr. Pecurariu s. a. Contra acestei opinări vorbescu Al. Mocioni, Desseanu, Ioanichiu Olariu, Secul’a, Babesiu, Cosm’a s. a. In fine, presentendu-se nascerea unei discussiuni prea animate si apprope infinita, Branisce retrage acum proiectulu seu, reservandu-si dreptulu allu pote presentă si motivă la tempulu seu La ordinea dîllei este reportulu commissiunii verificatorie. Reportoriulu comis, verific. D. Iosifu Orbonasiu, după poterile si desteritatea sa, reporta si in numele commissiunii affla cu dreptu d’a poté recomendă Congressului spre verificare dintre clericali pre D. D. Procopiu Ivascoviciu, eppu Aradului, Ios. Baracu, protop. Z. Boiu asess. cons. Moise Lazaru, asess. cons. N. Fratesiu, secret. I. Ratiu, protop. S. Piso, prot. si P. Rosea, prot. d’intre seculari pre D. D. Dr. Racuciu adv. Vis. Romanu, (protestele incurse contr’a allegerii acestui deput, s’au afflatu nevalide) I. Bojitia, Alessiu Onitiu, St. Iosifu, I. Gram’a, D. Almasianu, G. Secul’a, Sim. Popescu, S. Trifu, Sab. Piso, Dr. I. Nemesiu, Preda adv. T. Rosiescu, Dr. Pecurariu, loan. Olariu, Dr. Petcu si Rubinu Patiti’a, toti d’in Arcidiecesa. D’in dieces’a Aradului D. D. N. Diamandi si Vas. Nicola, d’in dieces’a Caransabesiului D. lonu Popasu, eppu. Commissiunea nu pote recomendă spre verificare alegerea D. Dr. N. Puscariu, ases. consist. După scurta discussiune, la care partecipa D. D. Metianu, Dr. Hodosiu, Macellariu, Babesiu, afflandu-se motivele contra