Femeia, 1970 (Anul 23, nr. 1-12)
1970-07-01 / nr. 7
despre virtute civică şi 9 tradiţie de ZOE DUMITRESCU-BUŞULENGA Hit se leagă Intre ele aceste valori, abia ne mai dăm seama, la o primă vedere, în lumea modernă. Dar marea tradiţie a unui popor nu se poate constitui fără o Îndelungă exercitare a virtuţilor civice, după cum virtuţile civice nu pot apărea decit acolo unde istoria unui neam s-a fundat pe o solidă, tradiţională coeziune, doblndită prin rezistenţa comună la vicisitudinile exterioare şi interioare, prin cultivarea unor idealuri, credinţe, datini, stabilite şi respectate în comun. Virtuţile civice, acelea care fac din om un cetăţean In sensul viu al cuvlntului, adică un vrednic fiu al cetăţii, se învaţă de obicei din tată în fiu, din generaţie în generaţie. Ele se întemeiază mai întîi pe cunoaşterea adincă, adică In spirit, nu In literă, a istoriei trecute şi a celei prezente, precum şi pe bănuirea, pe intuirea direcţiilor celei viitoare. Ele izvorăsc dintr-o ascuţită conştiinţă a permanenţei, a continuităţii unui popor cu care cetăţeanul se simte legat de la naştere şi pînă la moarte şi chiar pînă dincolo, în zona amintirilor, a rădăcinilor, a cultului strămoşilor, a miturilor care sudează o naţie intr-o comunitate. Civismul, această atitudine activă cu care un popor îşi manifestă vigoarea istorică, este rezultatul unor hotăriri repetate in direcţii mereu aceleaşi, care fixează valorile profilului specific, dragostea de libertate ca şi prudenţa, apărarea pînă la sacrificiu a pămlntului şi a permanenţelor. In civism, noţiune moştenită mai cu seamă de la romani, se exprimă extensia virtuţilor personale pe un plan mai larg, cu rezonanţe preponderent sociale. Civismul presupune şi se defineşte prin prezenţa activă a unui popor în contemporaneitate, prin judecata dreaptă a lucrurilor dinăuntru şi din afară, prin hotărîrile clare de îndreptare într-o direcţie sau Intr-alta, politică, morală, intelectuală, de relaţii. Cîntărirea Înţeleaptă a Împrejurărilor, cu o marjă cuminte de compromis care să nu ştirbească demnitatea umană şi nici pe aceea a poporului, nu trebuie să impieteze asupra asumării sacrificiilor de către cetăţeanul cel bun. A şti să te pregăteşti cu nobleţe şi dezinteresare pentru sacrificii în viaţa civică înseamnă a-ţi fi însuşit partea cea mai grea şi mai valoroasă a educaţiei. Fiindcă dificultăţile mari interioare aci se intilnesc în vremea modernă, la interferenţa dintre interesele individuale şi cele ale naţiunii, şi virtuţile civice intră in zona marilor datorii morale, acelea necesare sub domnia conştiinţei. Acţiune pozitivă, răspundere asumată moral şi social, prezenţă în istorie, sacrificiu al interesului personal faţă de cel superior, iată cîteva dintre virtuţile civice fundamentale care se transformă în tradiţie, prin transmiterea ca o diată vie şi obligatorie, de către cei care termină cursa celor ce-o vor continua cu cinste. ATI REŢINUT? ÎN CURÎND, UN NOU CONCURS! SI DV. PUTETI DEVENI • 9 CÎSTIGĂTOAREA UNUIA 9 DIN NUMEROASELE PREMII BIOGRAFII RERLEB SCRRFII COHTEHI PORRE Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! femeia REVISTĂ SOCIAL-POLITICĂ ŞI CULTURALĂ EDITATĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL FEMEILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Colegiul de redacţie: MARIA COSTACHE (redactor-şef), ZOE DUMITRESCU-BUŞULENGA, MARIA FLUCSĂ, MARIA HALDENWANG, LIGIA MACOVEI, ECATERINA MIHĂILESCU (redactor-şef adjunct), CONSTANŢA NICULESCU (secretar general de redacţie), SILVIA POPOVICI, SOFIA PUŞCAŞU, VIRGINIA RUSS, GETA DAN SPÎNOIU, VICTORIA ANA TĂUŞAN, CALIOPI VOICU. Prezentarea artistică: RADU GEORGESCU Prezentarea tehnică: TUDOR FLOREA Administraţia: EDITURA SClNTEIA, Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1. Tiparul executat la Combinatul poligrafic CASA SClNTEII 1 41 501