Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)

1968-10-18 / nr. 6873

. nivri *xn. Nr. 6873 8 NOMBRIE 1968 4 PAGINI IO BANIiacuno Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu­ ­INTRI 18 încheierea vizitei conducătorilor de partid şi de stat la Iaşi După cum s-a mai anunţat, tovarăşii Nicola­e Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheor­ghe Stoica, care au făcut în cursul zilei­ de miercuri o vi­zită­­ la Iaşi, s-au întîlnit du­­pă-amiază cu intelectualii mu­nicipiului, în sala Filarmonicii de stat ,Moldova". Cu acest prilej au luat cu­­vîntul tovarăşii Miu Dobrescu, prim-secretar­r al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean,­­acad. Cristofor Si­­mionescu, rectorul Institutu­lui politehnic .Gheorghe Asa­­chi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţa, directorul Institutului de Istorie şi arheo­logie a­ Filialei din Iaşi a Academiei, pictorul Dan Hat­m­­anu, prof. dr. Constantin Negoiţă, prof. dr. Constantin Corduneanu, poetul Corneliu Sturzu şi Alexandru Husar, preşedintele Comitetului jude­ţean pentru cultură şi artă. Primit cu puternice şi în­delungi aplauze, în încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului gene­ral al C.C. al P.C.R., asculta­tă cu un deosebit interes de cei prezenţi, a fost subliniată în repetate rînduri de puter­nice aplauze. . A luat apoi cuvîntul to­varăşul Miu Dobrescu, care a spus : „După cuvîntul de o înaltă ţinută teoretică, ideologică, de o largă problematică şi de un vibrant patetism, nu-mi rămîne decit să declar, avînd şi acordul dv., că vom studia cu atenţie acest cuvînt, că vom reţine concluzii practice fiecare în domeniul său. Cred că sunt în asentimen­tul unanim al intelectualilor ieşeni să asigurăm condu­cerea de partid şi de stat, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că oamenii de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi nu vor prea — ------4- 1 un e\f rîS V. UfJCVl 1VV.1 pune întreaga lor capacitate în slujba cauzei socialismu­lui. Partidul nostru se poate bi­zui întotdeauna pe intelectua­­litatea ieşeană, pe r­aportul său neprecupeţit la eforturile ge­nerale ale poporului, pentru triumful idealurilor socialis­mului pe pămîntul românesc" Intîlnirea a prilejuit o vi­brantă manifestare a a­deziu­nii oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi la politica Internă şi externă a partidu­lui nostru. Cei prezenţi şi-au exprimat hotărîrea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generaţii, pentru dez­voltarea ştiinţei, artei şi cul­turii în scopul înfloririi con­tinue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid şi de stat au asistat la un spectacol folcloric susţinut de (continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme ca­re consider că, preocupind in­­tregul nostru popor, muncitori, ţărani, intelectuali, preocu­pă deopotrivă şi Intelectuali­tatea din Iaşi. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentan­ţilor intelectualităţii ieşene. In tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, vedem o expresie a încre­derii dv. în politica marxist­­leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelec­tualităţii ieşene ca, alături de întreaga noastră intelectuali­tate, să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea programului de d­esăvîrşire a socialismului în România. S-au ridicat şi o se­rie de probleme pe care le-aţi dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrea­ză în diferitele sectoare ale cercetării ştiinţifice, ale crea­ţiei literar-artistice, de a dez­volta activitatea lor, de a va­lorifica mai din plin forţele intelectuale de care dispun o­­raşul şi Judeţul dv. Nu am de gând, şi vă rog să nu-mi luaţi un nume de rău aceasta, să răspund imediat la proble­mele ridicate astăzi; ele nece­sită studiu, o analiză atentă pentru a vedea posibilităţile existente pentru realizarea lor şi poate, la unele, şi oportu­nitatea realizării. Este justifi­cată dorinţa pe care noi o apreciem, a Intelectualilor ie­şeni, de a nu rămine în urmă în nici uun sector, de a fi la înălţimea activităţii tumultoa­se desfăşurate în patria noas­tră pentru dezvoltarea ştiin­ţei şi culturii. Este adevărat, Iaşul are vechi tradiţii ştiinţifice şi ar­tistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporu­lui nostru. Nu este desigur uşor să asiguri continuarea acestor tradiţii, dar mai cu seamă să ridici activitatea şti­inţifică şi culturală, folosind tradiţiile bune, la nivelul ce­rinţelor de astăzi ale ştiinţei şi culturii, la nivelul exigen­ţelor pe care partidul, poporul nostru le pun în faţa intelec­tualităţii. Noi, conducerea partidului şi statului, dăm o apreciere deosebită activităţii desfăşurate de intelectualita­tea ieşeană în domeniul în­­văţămintului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru uni­versitar al României, se ob­ţin rezultate bune. Mii şi mii de absolvenţi ai învăţământului tehnic şi uni­versitar contribuie, alături de specialiştii care învaţă în alte centre ale ţării noastre, la desăvârşirea operei de con­strucţie socialistă. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tu­turor tovarăşilor care lucrea­ză în domeniul pregătirii ti­neretului, cele mai calde feli­citări pentru munca pe care o depun şi urări de noi suc­cese în activitatea lor (aplau­ze). Se desfăşoară în Iaşi o in­tensă activitate în domeniul cercetării ştiinţifice. Şi în a­­cest sector Iaşul se poate mîn­­dri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună efor­turi şi mai mari pentru a fo­losi pe deplin potenţialul şti­inţific din Iaşi, puternicul corp de oameni de ştiinţă de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea ştiinţifică în ca­drul invăţămîntulu­i superior. Şi în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradiţiile progresiste, ci şi sporit apor­­tul concret la dezvoltarea şti­inţei româneşti contemporane. Este de înţeles, tovarăşi, că opera pe care noi o înfăptuim­­— construirea societăţii so­cialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrşit fără a pune la temelia ei tot ceea ce o­­menirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, şi în primul rînd în domeniul ştiinţe). Astăzi, cînd sîntem martorii celui mai uriaş pro­gres al ştiinţei, care schimbă în mod radical nenumărate concepţii, care creează orizon­turi noi, nebănuite, a nu cer­ceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaşterea, a nu te pune în serviciul progre­sului material şi spiritual în­seamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă ori noi, comuniştii, ne-am pro­pus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce ştiinţa a creat mai bun, de aceea oamenii noştri de şti­inţă trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul ge­neral al ştiinţei (aplauze). Iată de ce, tovarăşi, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alţi oameni de ştiinţă din trecutul Iaşilor. Trebuie să ne propune ca să avem nu unul, ci zeci de Pe­tru Poni, zeci de matemati­cieni şi fizicieni de valoare, Iaşul poate face aceasta. La această muncă cheamă parti­dul nostru şi pe Intelectualii din Iaşi (aplauze­­ puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iaşi. Dacă m-aş re­feri numai la chimie, în curînd va intra aici în funcţie un ma­re combinat modern, puter­nic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăşi, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică şi de creaţie ştiinţifică ? Nu, tre­buie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obţinut in dezvoltarea forţelor de producţie, să du­cem mai departe noi înşine cercetarea ştiinţifică, să valo­­rificăm la o scară mai largă creaţia oamenilor noştri de ştiinţă. Avem mulţi oameni de ştiinţă valoroşi. Şi In stră­inătate sunt mulţi români frun­taşi in cercetarea ştiinţifică modernă nu chimie, nu electro­nică. Noi dorim ca şi din­ oa­menii de ştiinţă din Iaşi, să fiţi permanent un detaşament de frunte al ştiinţei româneşti (aplauze) Aceasta este vala­bil şi pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem in­tr-adevăr un trecut frumos în creaţia literară ieşeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că sîntem în Iaşi la înălţimea acestui tre­cut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că tre­buie să lucrăm în aşa fel incit să avem rezultate şi mai bu­ne, ca din rîndurile intelec­tualităţii ieşene să se afirme cît mai mulţi urmaşi demni ai lui Vasile Alecsandri, E­­minescu, Sadoveanu, Crean­gă. Oare oamenii de crea­ţie de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire ? Dimpotrivă, în afară de munţi, de păduri, de cîm­ i continuare nn pag . 2 a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași Aspect de la Intâlnirea cu intelectualitatea ieșeană, ce a avut loc în sala Filarmonicii. ­. in pagina a 4-a ■ Sesiunea Co­mitetului pentru folosirea pașnică a spațiului extraatmosferic ■ Tulburările din capitala Insulei Jamaica Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Botoşani In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldovei, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeţii judeţului Botoşani. Plecînd din Iaşi, conducăto­rii de partid şi de stat au fost salutaţi cu căldură de lo­cuitorii străvechilor aşezări moldoveneşti de pe drumul Botoşanilor. Ora 11. La intrarea pe te­ritoriul­­ judeţului Botoşani, oaspeţii sunt întîmpinaţi de mii de ţărani îmbrăcaţi în portul strămoşesc, care îi a­­clamă îndelung, manifestîn­­du-şi bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului şi statului, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, po­menit adesea de cronicari, ţi­nutul Botoşanilor a înscris pagini de neuitat în istoria poporului nostru. Pe aici şi-a dus Ştefan , cel Mare oştire la biruinţă; aici mai stau şi as­tăzi mărturie ctitorii de sea­mă ale lui Petru Rareş, Ale­xandru Lăpuşneanu, Ierem­ia Movilă şi ale altor domnitori; aceste meleaguri au dăruit spiritualităţii româneşti oa­meni de seamă: p° Mihai E­­minescu, George Enescu, Ni­colae Iorga, Ştefan Luchian şi pe mulţi alţi cărturari şi artişti; de pe aceste melea­guri au pornit în 1907 marile răscoale ţărăneşti, care au cuprins întreaga ţară. Ţinut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfru­museţat şi mai mult prin hăr­nicia şi priceperea locuitori­­lor­­ săi, judeţul Botoşani se înfăţişează astăzi ca loc al u­­nor prefaceri înnoitoare, ce şi-au pus pecetea pe fiecare aşezare. Vibranta evocare a luptelor revoluţionare ale ţărănimii Coloana de maşini se în­dreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt Intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale ţărăneşti ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia şi Olte­nia, de pe aceste păvnînturi şi-au ridicat glasul oropsiţii (continuare in pag. a 3-a) Cuvîntul rostit de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , la mitingul din comuna Flămînzi Dragi tovarăşi, Daţi-mi voie să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor comunei Flămînzi, tuturor coo­peratorilor din judeţul Botoşani, cele mai călduroase salutări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republi­cii Socialiste România (aplau­ze, urale). Ne aflăm în comuna unde în 1907 ţăranii, apăsaţi de ju­gul moşieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a fi stă­­pini pe pămîntul pe care-l munceau, pentru dreptul la o viaţă liberă, independentă, fără stăpîni şi asupritori (a­­plauze, urale). Flacăra răscoalei aprinsă în februarie 1907 la Flămînzi a cuprins întreaga ţară româ­nească. Toate satele, întreaga ţărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, împo­triva moşierimii, a regimului burghezo-moşieresc, cu hotărîre să scuture jugul asupritorilor. Această luptă, e adevărat, s-a soldat cu peste 11.000 de vic­time — ţărani răpuşi de gloanţele burgheziei şi moşie­­rimii. Ea a înspăimîntat însă nu numai stăpînirea de la noi, ci şi clasele stăpînitoare din ţările vecine, gata să in­tervină pentru a înăbuşi răs­coala, lupta pentru libertate şi dreptate socială a ţărăni­mii româneşti în care vedeau un pericol pentru propriile lor interese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pretutindeni şi-au dat mina, s-au unit pentru a înăbuşi mişcarea de eliberare naţio­nală şî socială. Au căzut jert­fe, dar aceste jertfe n-au făcut decit să indîrjească şi mai mult ţărănimea română, poporul român, hotărîrea lor de a-şi cîştiga libertatea şi independenţa naţională, de a întrona în ţară un regim de dreptate socială (urale puter­nice, îndelungate). S-a vorbit atât de sponta­neitatea acestei răscoale. Lu­crurile nu stau chiar aşa, to­varăşi. Răscoala din 1907 niu a fost o întîmplare, ci rezul­tatul creşterii conştiinţei ţără­nimii noastre, a setei ei stră­vechi de libertate şi o via­ţă mai bună. Răscoala a fost consecinţa unui regim ce se cerea înlăturat o dată pentru totdeauna. Răscoala din 1907 a fost semnalul ridicării ţără­nimii româneşti la luptă, ală­turi de clasa muncitoare, de forţele progresiste ale socie­tăţii, pentru răsturnarea ve­chii orînduiri, pentru crearea orînduirii celor ce muncesc în ţara noastră (aplauze, u­­rale puternice). In Istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, ţărăni­mea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru eliberarea naţională şi socială. Răscoalele conduse de Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, răscoalele din 1907 sunt numai cîteva momente din şirul luptelor purtate în secole de ţărănimea României pentru dreptate socială, pentru eli­berarea naţională, pentru păs­trarea fiinţei naţiunii noastre. Ştiţi bine că în forţele de luptă ale lui Ştefan cel Ma­re ţărănimea moldoveană s-a aflat totdeauna în primele rînduri; ea a fost aceea care l-a ajutat atit pe Ştefan cel Mare, cit şi pe alţi voievozi moldoveni să apere fiinţa noastră naţională, să Înfăptu­iască unitatea naţională a po­porului nostru (urale, aplau­­ze). Iată de ce, participind la­­a­cest miting al ţărănimii din Botoşani, din comuna Flă­mînzi, ne reamintim cu evla­­vie de cei care au aprins fla­căra răscoalei din 1907, adu­cem omagiul nostru tuturor acelora care, de-a lungul se­­colelor, au udat pămîntul ro­mânesc cu sîngele lor şi prin munca şi lupta lor au făurit România de astăzi (aplauze m­urale puternice). Desigur, tovarăşi, trăim cam alte vremuri. Poporul ro­­mân, sub conducerea Partidu­lui Comunist, a devenit stăpin pe destinele sale. Clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectua­litatea construiesc în Româ­nia o orinduire nouă, fără moşieri şi capitalişti, orindu­­irea celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea, în care toate bunurile aparţin po­porului. Amintindu-ne de tre­cutul glorios de luptă, ne an­gajăm să facem totul pentru a asigura înaintarea continuă a patriei pe culmile progresului şi civilizaţiei, ale bunăstării (urale prelungite). Dacă ţărănimea noastră poate să şi clădească astăzi viaţa aşa cum doreşte aceas­ta se datoreşte în primul rînd faptului că s-a aliat cu o d­a­ (continuare în pag. a 3-a) Salutul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU participanţilor la mitingul de la Botoşani Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă transmite dv., tuturor locuito­rilor municipiului şi judeţului Botoşani, un fierbinte salut din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliu­lui de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste (urale puternice). Totodată, doresc să exprim mulţumirile noastre locuitorilor din satele şi oraşele prin care am tre­cut pentru primirea călduroa­să, pentru manifestările emo­ţionante cu care am fost în­­tîmpinaţi. In acestea noi ve­dem expresia cea mai grăitoa­re a încrederii pe care dv., întregul nostru popor o are în partidul nostru comu­nist, în conducerea sa, in politica marxist-leninistă a partidului îndreptată spre bu­năstarea şi fericirea poporu­lui român (aplauze, urale). In aceste două zile ne-am intîlnit cu zeci de mii, cu sute de mii de muncitori, ţă­rani, intelectuali. In privirile fiecăruia — bărbaţi, femei, ti­neri, bătrîni — am văzut ex­presia hotărîrii ferme a po­porului de a înfăptui neabătut programul de desăvîrşire a construcţiei socialiste, expre­sia hotărîrii fiecărui cetăţean de a face totul pentru înflo­rirea României, ridicarea bu­năstării, întărirea independen­ţei şi suveranităţii patriei so­cialiste (urale puternice). Am vizitat întreprinderea din oraşul dv. Am putut con­stata cu satisfacţie că In ultimii doi ani care au trecut de cînd am vizitat-o, colectivul a ob­ţinut rezultate bune în activi­tatea sa, a realizat sarcinile de dezvoltare a producţiei, că noile capacităţi de producţie au atins parametrii proiectaţi şi asigură produse de calitate tot mai bună. Doresc să exprim la acest miting cele mai calde felici­tări întregului colectiv al U­­zinei de textile „Moldova" din Botoşani şi să-i urez noi şi noi succese în activitatea sa (vii aplauze). Ne-am întîlnit cu mulţi ţă­rani cooperatori, ne-am oprit în comuna Flămînzi, am văzut pe parcurs multe expoziţii a­­gricole care înfăţişează roa­dele bogate ale activităţii ţă­rănimii noastre cooperatiste. Am ascultat aici cele spuse de preşedintele unei coopera­tive agricole de producţie. Am putut constata cu bucurie că ţărănimea cooperatistă se stră­duieşte să folosească tot mai bine mijloacele tehnice, îngră­­şămintele chimice, recomandă­rile ştiinţei, să smulgă recolte tot mai bogate pămîntului. Doresc ca la acest miting din capitala judeţului Botoşani să exprim ţărănimii cooperatiste, tuturor muncitorilor de pe toate ogoarele judeţului, cele mai calde felicitări şi urări de noi şi noi succese (vii aplauze). Am ascultat aici cuvîntul rostit de directorul unui liceu din oraşul dv. Pe parcurs, în sate, în oraşe, ne-am întîlnit cu zeci de mii de elevi care şi-au manifestat bucuria vie, încrederea şi dragostea faţă de Partidul nostru comunist pen­tru condiţiile de învăţătură pe care le creează tinerei noastre generaţii. Intr-adevăr, în judeţul dv., ca în întreaga ţară, condiţiile create pentru instruirea copiilor patriei, pen­tru a asigura tineretului po­sibilitatea de a învăţa, de a-şi însuşi cunoştinţele cele mai moderne, sunt din ce în ce mai bune. Doresc să-i felicit din toată inima pe profesorii şi învăţătorii din Botoşani, din municipiu şi din judeţ, pe toţi elevii, să urez întregului corp didactic succese tot mai mari în activitatea nobilă de educare a tinerei generaţii în spiritul patriotismului socialist, al internaţionalismului prole­tar, nu înarmarea tineretului cu cele mai înalte cunoştinţe ştiinţifice (aplauze puternice, îndelungate). Adresez, de asemenea, ele­vilor cele mai bune urări de succes la învăţătură. Munciţi continuu, dragi prieteni, însu­­şindu-vă cunoştinţele pe care profesorii voştri vi le predau. Aveţi permanent în faţa voas­tră exemplul înaintaşilor şi nu uitaţi nici un moment că con­strucţia socialismului şi comu­nismului cere oameni cu cea mai înaltă pregătire. Folosiţi din plin condiţiile pe care vi le creează partidul şi guvernul pentru a deveni mîine buni constructori ai socialismului şi comunismului, cetăţeni de nă­dejde ai patriei noastre, mili­ (continuare în pag. a 3-a) A

Next